Page 6 - Albina_1959_11
P. 6
faţă pe acest bătrîn. El nu mai traduce ceea ' ce
îi spun colectiviştii despre gospodăria lor. lucepe !
să povestească despre anii de demult cînd, pri
zonier în primul război mondial, a intrat volun- 1
tar, după Revoluţia din Octombrie, în garda ro
şie ; despre felul cum alături de alţii ca el, foşti
prizonieri, a luptat îm potriva armatei albe şi
cum au lichidat împreună răm ăşiţele bandelor
lui K olceag în raionul Irkutsk. Şi mai povesteşte
bătrînul despre ceea ce i se pare mai important, >
cum ei, ostaşi ai armatei roşii din regim entele \
şi brigăzile internaţionale, înaintea întoarcerii
în patrie, au fost prim iţi de V ladim ir Ilici
Lenin...
— ,,Veţi fi acum propagandiştii noştri, vtfţi po- \
vesti în ţara voastră adevărul despre patria
muncitorilor şi ţăran ilor".— ne-a spus Vladim ir
Ilici. Bătrînul ostaş roşu, amintindu-şi de cuvin
tele lui Lenin, se em oţionează adînc, iar tova
răşii săi, înţelegînd sau poate ghicind despre ce .
este vorba, nu mai pomenesc de gospodărie, ci
ascultă plini de respect povestirea depănată de
el într-o limbă necunoscută lor. — Şi ne'a mai
spus Ilici atunci : „Luptaţi pentru victoria cau
zei muncitorilor şi ţăranilor, construiţi viaţa
nouă. Fiţi tenace. N u vă tem eţi de greutăţi1'.
— Ce fel de om era Lenin, vă mai amintiţi ?
Bătrînul ne priveşte surprins :
— Cum să nu-mi amintesc. Oare poţi să-l uiţi?
închid ochii şi parcă-1 văd : merge, vorbeşte şi
P. F. SUDAKOV ,,Discuţie despre pâm1nt“ (pictură) zîm beşte mereu, şi zîm betul acesta i se vede şi ,
în ochi... S-a întîm plat adeseori să-mi fie greu în 1
viaţă, am suferit de foame, am stat şi în închi
sori în timpurile trecute, şi, iată, cînd era mai
greu, închideam ochii : îl vedeam pe Lenin în \
‘ Annbvtufi LIII LE MIM faţă. Stă şi zîm beşte şi parcă spune : ,,Ţin'te !
bine, Ganşar... Cauza m uncitorilor şi ţăranilor va
învinge"... '■
Maşina ne duce spie inima munţilor Transilva tici... A re 130 de fam ilii şi 625 hectare de pă Fiind om în vîrstă, acest ostaş roşu al unui ,
niei. Peisajul, minunat, se schimba mereu- M un mînt arabil. Am botezat'o ,,V iaţă nouă' şi tova batalion internaţional a întîmpinat cu bucurie ;
ţii încoronaţi de căciuli verzi de brad, aci se a- răşii sovietici pot să nu se îndoiască, merită pe eliberarea ţării natale. Amintindu-şi de indicaţia 1
propie de drum, aci se depărtează, făcînd loc o' deplin această denumire, — traduce bătrînul re leninistă de a construi acasă o viaţă nouă, a \
rizontului, văilor roditoare, unde se zăresc îngră latările diferiţilor oameni. început să ducă muncă de lămurire printre con- /
mădite satele. Troiţe prăfuite privesc trist la în
De unde^ cunoaşte totuşi acest bătrîn muntean sătenii aşezării de munte Petrenzel, pentru înte- s
crucişări de drumuri. B ivoli m ergînd încet tîrăsc
limba rusă ? El traduce cu uşurinţă chiar şi glu m eierea gospodăriei colective. Aceasta devenise
care încărcate cu snopi...
mele, redă coloritul replicilor. pentru el o problemă de viaţă. [
— A m sosit — ne spune însoţitorul nostru, un
— Cine-i ? — întreb pe însoţitorul nostru- Erau de toate : şi zîm bete neîncrezătoare şi
activist de partid, care în urmă cu 15 ani era cio glume otrăvite, şi neîncredere deschisă ; ba 1
— îl cheamă Rudolf Ganşar şi e de pe aici,
ban. — în satul Petrenzel este o gospodărie co chiar şi ameninţări, cînd rachiul tare de prin ,
unul dintre organizatorii colectivei... Tovarăşii
lectivă. Una dintre prim ele pe regiune... aceste părţi dezlega lim bile unora. Dar bătrînul ]
Astăzi e sărbătoare. Nu sînt munci pe cîmp. n-a uitat cuvintele leniniste. Zîm betul lui V la
Oamenii, îm brăcaţi sărbătoreşte, stau pe lingă dimir Ilici i-a luminat calea zecilor de ani. Fos
casă. Fetele, în costume pestriţe şi cu înflorituri de BORIS POLEVOI tul ostaş roşu nu a încetat o clipă sforţările sale-
în m otive naţionale, se îngrămădesc în piaţa din („Pravda" 18 oct. 1959) El a găsit un sprijin larg şi cald din partea orga- /
faţa căminului cultural. C ineva trebuie să le fi nizaţiei de partid, înflăcărînd cu îndemnul său şi
spus din timp că vor sosi oaspeţi sovietici- La inima bunului gospodar Ştefan Taşnaghi, pre- j
cămin sînt arborate steagurile romînesc şi sovie şedinţele de azi, care în timpul războiului a fost ,;
tic. O fată cu cizm uliţe negre, strălucitoare, şi cu noştri vă roagă să vă spuneţi părerea despre partizan...
o basma albă pe cap, rosteşte un salut şi ne în gospodărie : cum e, rău sau bine ? Şi iată, rodul m ultelor sale visuri se află în >
tinde o tavă cu pîine tăiată şi cu sare. Bătrînii, Le spunem că e destul de bine pentru început, faţa noastră. Oameni noi, crescuţi în noua Ro- ;
în ilice înflorate şi cu pălării arse de soare, ne dar din minte nu mi iese nicicum : de unde cu
strîng mîna. M îin ile lor sînt aspre, strîngerile noaşte tata Ganşar limba rusă ? mînie, conduc gospodăria colectivă. S-a întărit j
puternice. Printre ei se deosebeşte un ţăran înalt, ...Apoi activiştii ne duc să vedem acareturile şi viaţa din gospodărie, au început să se gospo- |
îmbrăcat în costumul obişnuit de pe aici. El are dârească laolaltă cu acei care cîndva ascultau |
colectivei. Profit de o clipă de tăcere şi-l întreb,
o faţă uscată, ochi adînci ce privesc atent, cu în neîncrezători şi chiar cu vrăjm ăşie poveţele bă-
în sfîrşit, pe translator, unde a reuşit să înveţe
credere în sine. aşa de bine limba rusă. Bătrînul rîde. trînului. Acum şi ei au devenit propagandişti de
— Ştefan Taşnaghi — se recomandă el greu, — Cum să nu ştiu limba rusă, doar am fost frunte ai gospodăriei colective. Şi bucatele sînt i,
dar vorbind destul de clar ruseşte — preşedin ostaş roşu. Am luptat pentru puterea sovietică suficiente, neobişnuite şi nemaiauzite în aceşti „
tele gospodăriei. la dumneavoastră, patru ani — şi deodată ca şi munţi. V iaţa de aici poate fi văzută, pipăită...
— El a fost la dumneavoastră în ospeţie, la cum ar fi întinerit, ne lămureşte em oţionat : — A cest fost ţăran sărac ne roagă să intrăm în ’
Eu, dragă tovarăşe, l-am văzut şi pe Ilici. Pe
M oscova — ne spune într-o curată limbă rusă un
cuvînt de cinste. L-am auzit şi vorbind. L-am casa lui nouă.
bâtrîn înalt şi slab, cu un chip ascuţit, şi ne auzit vorbind ! Intrăm în locuinţa fostului sărăcan ce a reuşit /
arată cu degetul insigna albastră a Inturist-ului N e oprim surprinşi. Aşadar, pînă şi între cu propriile-i m îini să-şi înfrumuseţeze casa, '
prinsă pe reverul hainei preşedintelui... Traducă crestele munţilor din Romînia, mi a fost dat să să-şi împodobească poarta cu sculpturi frumoase
torul voluntar e îmbrăcat ca şi ceilalţi colecti întîlnesc un om care l-a văzut şi l-a ascultat pe în lemn- Soţia acestui om ne conduce cu mîndrie
vişti. A re o faţă inteligentă, plină de voinţă. Se Lenin vorbind- prin casă, ne deschide cufărul mare şi scoate de |i
cunoaşte că e de pe aici. Dar de unde ştie atît Am intirile lui sînt acum îndepărtate, dar pe acolo năframe şi şervete frumos cusute ; iată !
de bine limba rusă?.-. N-avem timp să-l între semne că au pus stăpînire deplină în clipa de cum trăieşte ea care n a avut niciodată în trecut
băm. întreaga lume se îndreaptă spre căminul un acoperam înt! i
cultural, se îngrămădeşte prin uşi, prin coridoare — Să m ergem pe strada nouă, să vedeţi ce
şi se înfiripă o povestire colectivă neobişnuită fel de case noi îşi construiesc acum colecti
despre una dintre vechile gospodării din această viştii, — ne spune moş Ganşar.
regiune, povestire alcătuită din relatări ce se N e îndreptăm spre strada nouă, privim noile ;
pornesc din toate colţurile sălii supra aglom era case. Frumoase şi solide case, cu porţi m asive
te. Translatorul nostru, bun cunoscător al tre sculptate în stejar în diferite m otive naţionale. '
burilor colectivei, traducînd, sintetizează aceste Intorcîndu-ne la căminul cultural, unde ne aş
relatări. în tălmăcirea lui, toate acestea se unesc = Octombrie ajunse in patru decenii g teaptă masa, ieşim după un timp şi în cerdac. Se I
într-o povestire destul de curgătoare despre fe g La soare cu-o tînără ramură = dovedeşte că nu ne-a fost arătat totul. Vedem !
lul cum oam enii îşi duceau viaţa aici, în munţi, | De alta se-anină gutuia selenii g tem elia noului cămin în plină construcţie, — cel
pe asemenea fîşii înguste de pămînt, încît plu — S vechi a devenit neîncăpător.
= Alături cu roşia flamură =
garul, ca să nu intre în pămîntul vecinului, tre Se aude pik-up-ul şi tineretul începe să dan
seze. Bine şi cu suflet se dansează în această j
buia, de fiecare dată, cînd termina brazda, să 1 Prin crengile lui mlădii şi fecunde =
scoată b ivolii pe drum şi să dea o roată cît toa | Noi aştri zăresc cum se-anină g regiune I In rîndurile tineretului intră pentru
puţină vrem e şi oameni mai în vîrstă, şi, iată,
te zilele ca să înceapă altă brazdă. Se prea poa
§ Şi cît se întinde pămîntul, pătrunde §
te ca în această povestire să fie ceva naiv. Dar zîmbind cu înţelegere, trage cîteva învîrtituri şi
| A frunţii lui Lenin lumină 5
mîndria deosebită, înţeleasă de noi oamenii so moş Ganşar, în jurul căruia, dansînd, îşi poartă
cosiţele desfăcute o frumoasă din sat. Ieşind din
vietici, pe care am simţit-o la aceşti munteni ce
| Frunzişul de inimi palpită frenetic... g
au reuşit să-şi schimbe viaţa, să creeze ceva horă, moş Ganşar îşi aprinde pipa, priveşte un
| Prieteni, profetic mi-i versul : g timp cum dansează tineretul, zîm beşte gînduri-
nou, nemaivăzut — este desigur caracteristică
| Alături de roşul drapel sovietic 1 lor sale şi deodată întreabă :
nu numai pentru oam enii din regiunea cu pri
cina. | Va sta arborat Universul I g — Cum gîndiţi, dragă tovarăşe ? I-ar fi plăcut
lui Ilici să vadă ce este azi la noi ?
~ C olectiva noastră a luat fiinţă acum nouă j NICOLAE BULGARII |
ani, după exem plul luminos al tovarăşilor sovie In romîneşte de I. SAFIR !
5 s
uiiiiiiiiiiHiiiiiMiutKiiiiiiimiiiiiiiiiimiiiiiiiiMmiiiiiiiiKmiiiiiiMiiuiiimmiiiimiiiiiiminiiiiiimiiHnP
