Page 10 - Albina_1959_12

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI GH. GHEORGHIU-DEJ

(Urmare din pag. l-a) nematografe şi alte construcţii social- lioane lei pentru ca în anul 1959 rilor ministerelor, direcţiilor generale,
- "■ 1 ' i i i . culturaie. să constate că lucrarea costă 4J5 conducerilor de întreprinderi. Printr-o
unor importante suprafeţe pentru iri­ Sarcinile dezvoltării economiei na­ milioane lei. Acelaşi minister a în­ mai bună întreţinere, poate fi mărită
gare. ţionale în 1960 oglindesc orientarea ceput tot în 1958 o lucrare în valoa­ durata de exploatare a utilajelor, con­
Proiectul de plan prevede ca in justă trasată de conducerea partidu­ re de 1,8 milioane lei pentru cons­ strucţiilor şi mai ales a clădirilor,
1960 industria să livreze agriculturii lui în legătură cu concentrarea efor­ truirea unei anexe cu laboratoare la fără a se recurge la reparaţii capi­
10.750 tractoare fizice, 12.000 semă­ turilor materiale şi băneşti spre creş­ institutul de Cercetări Foraje Extracţie tale.
nători, 5.000 combine şi alte maşini terea rapidă a producţiei industriale de la Cîmpina, fără să ceară aprobarea Adeseori în loc ca lucrările de în­
agricole. Aceasta va contribui la dez­ şi agricole, spre ridicarea productivi­ Consiliului de Miniştri, deşi lucrarea treţinere şi reparaţiile curente să fie
voltarea şi consolidarea gospodăriilor tăţii muncii şi scăderea preţului de era peste limită — şi abia uiteriar a executate în contul cheltuielilor de
agricole de stat, gospodăriilor agricole cost în toate ramurile economiei — cei ut aprobarea Consiliului de Miniştri. producţie, cum este şi normal, se re­
colective şi va lărgi baza tehnlCO-ma- baza îmbunătăţirii neîncetate a nive­ In acelaşi mod a procedat şi Mini­ curge la cheltuirea unor fonduri im­
terială a agriculturii. lului de trai material şi cultural al sterul Industriei Bunurilor de Consum portante destinate reparaţiilor capi­
Considerăm că alături de ajutorul oantenilor muncii de la oraşe şi sate. cu dezvoltai ea fabricii de calapoade tale.
tehnic şi financiar pe care statul îl Munca de planificare economică s-a Lugoj, Ministerul Transporturilor .şi Volumul de lucrări pentru repara­
acordă gospodăriilor agricole colective, îmbunătăţit simţitor ca urmare a întă­ Telecomunicaţiilor cu lucrarea de ca­ ţii capitale de construcţii trebuie să
acestea au posibilitatea de a mobiliza ririi continue a conducerii de către blare a liniilor telefonice pe traseul fie limitat în special la acele con­
tn măi mare măsură mijloace mate­ partid a economiei. Tg. Jiu — Petroşani, lucrare în valoare strucţii care, prin natura exploatării
riale şi băneşti din fondurile şi resur­ In acest an activitatea desfăşurată de 10 milioane lei. lor necesită recondiţionărl de zidării
în suma globală pentru investiţiile
sele lor proprii pentru lucrări de in­ de Comitetul de Stat al Planificării sub limită se prevăd şi fonduri din care şi construcţii metalice, cum ar fi
vestiţii. Tn felul acesta ele vor putea s-a îmbunătăţit —' pe baza analizării ministerele trebuie să-şi procure utilaje cazul' cuptoarelor supuse focului con­
să-şi construiască mai multe grajduri aprofundate a diferitelor laturi ale tinuu şi altele.
pentru bovine sau porcine, saivane economiei naţionale, a legării tot mai din ţară şi din import. Unele ministere înlăturarea lipsurilor în legătură
şi sfaturi populare nu exercită însă un
pentru oi, să. amenajeze noi terenuri strînse de problemele vii, concrete, ale control prealabil şi amănunţit asupra cu planificarea şi finanţarea investi­
pentru culturi irigate etc. economiei, precum şi a colaborării în­ ţiilor sub limită şi a reparaţiilor ca­
tre C.S.P., ministere, direcţii generale a'cestor cheltuieli. pitale va trebui să ducă ta folosirea
Este bine ca asemenea lucrări să fie întreprinderi şi sfaturi populare. Proiectul de plan pe 1960 prevede
efectuate prin antrenarea la muncă a Un rol important în elaborarea sar­ o creştere a volumului lucrărilor pen­ cu mult mai eficientă decît pînă în
prezent a fondurilor de care dispune
masei colectiviştilor, în vederea rea­ cinilor de dezvoltare a economiei na­ tru activitatea de cercetări geologice economia naţională şi să eontribuîe
lizării de costuri cit mai mici, odată ţionale pe anul 1960 l-au avut studiile cu circa 18% faţă de anul 1959.
cu satisfacerea fntr-o mai mare mă­ şi lucrările întocmite pe baza indica­ Aceste lucrări se finanţează în cea la accelerarea dezvoltării producţiei
şi la creşterea venitului naţional.
sură a necesarului de investiţii legate ţiilor conducerii' partidului pentru pla­ mai mare parte din investiţiile sub
Politic al C.C. al P.M.R.
Biroul
de dezvoltarea sectorului socialist al nul economic pe 6 ani ; acestea au dat limită. consideră că resursele suplimentare,
agriculturii. Costul unor astfel de o perspectivă mai largă şi au creat La majoritatea substanţelor mine­
construcţii trebuie să fie'potrivit des­ posibilitatea să se stabilească soluţii rale utiie, rezervele preliminate pen­ rezultate din aplicarea măsurilor cu
privire la reparaţiile capitale, trebuie
tinaţiei lor — încît să nu se mai a- economice mai eficiente. tru sfîrşitul anului 1959 au crescut să fie destinate investiţiilor. In felul
jungă, cum s-a întîmplat la unele gos­ Comisiile de ramură şi com'siile simţitor. Este necesar să se ia măsuri acesta volumul investiţiilor pe anul
podării colective, să-şi construiască economice regionale, formate pentru pentru a îmbunătăţi organizarea cer­ 1960 va fi de 23,5 miliarde lei,
grajd după destinaţie, însă sanatoriu elaborarea planului de perspectivă, au cetării sistematice a subsolului ţării O parte a fondurilor suplimentare
după înfăţişare şi preţ de cost. adus, prin propunerile lor, o contribu­ noastre, a ridica rezultatele cercetări­ trebuie folosită pentru accelerarea lu­
Creditele acordate de stat gospo­ ţie importantă în stabilirea ritmurilo: lor geologice la nivelul eforturilor fi­ crăriior pe şantierele de construcţii,
dăriilor agricole colective trebuie să înalte de dezvoltare a economiei na­ nanciare făcute de stat în acest sec­ pentru scurtarea termenelor de pu­
fie folosite pentru cumpărări de ani­ ţionale pe anul 1960. tor, a înlătura risipa de materiale şi nere în funcţiune a unor obiective im­
mate, în primul rînd vaci de lapte şi Cu toate îmbunătăţirile care au avut fonduri băneşti care face să crească portante ca de exemplu : Uzina de
juninci- ,, loc în munca aparatului C-S.P. şi, a costul lucrărilor sodă Govora, marele Combinat pe­
Pentru anul 1960 se prevede creş­ ministerelor, ca urinare a criticilor fă­ Deoarece în prezent mai multe de­ trochimic Borzeşti, noi cuptoare, la
terea producţiei agricole şi obţinerea cute de Plenara C.C. din noiembrie partamente execută activităţi de cer­ oţelăriă Martin de lă Hunedoara,
unei recolte medii sporite Ia grîu, po­ 1958 — totuşi şi în acest an s-au ma­ cetare geologică, este necesară o dezvoltarea filaturii „Constantin Ivă-
rumb, sfeclă de zahăr şi floarea-soa- nifestat unele lipsuri, pe parcursul în­ coordonare competentă de către Comi­ nuş“ din regiunea Ploeşti.
tetul Geologic a tuturor acestor acti­
relui. La stabilirea acestor sarcini s-a deplinirii planului pe 1959 şi stabilirii vităţi. O altă parte a fondurilor suplimen­
ţinut seama de îmbunătăţirea măsu­ sarcinilor de plan pe anul 1960. O altă sursă de economisire a fon­ tare va fi destinată dotării cu utilaje
rilor agrotehnice care urmează a fi O deficienţă care continuă să se ma­ durilor de investiţii este îmbunătăţirea a industriei- construcţiilor de maşini
realizate în anul viitor şi de aplica­ nifeste din partea unor departamente activităţii în sectorul zootehnic al şi a industriei construcţiilor, precum
rea lor în proporţii de masă, prin mo­ şi direcţii generale o constituie lipsa gospodăriilor de stat. şi pentru începerea lucrărilor la unele
bilizarea în acest scop a tuturor lu­ de preocupare pentru descoperirea şi S-a dovedit necorespunzăfoare me­ noi obiective industriale, cum sînt :
crătorilor din agricultură valorificarea mai intensă a rezervelor toda folosită în prezent, prih care fi­ combinatul chimic de la Craiova, o
interne din întreprinderi, pentru folosi­
Proiectul de plan prevede ca pro­ nanţarea cheituieliior pentru creşterea secţie de tuburi de scurgere la Călan,
rea raţională a capacităţilor de produc­
ductivitatea muncii să crească în in­ ţie existente; unele departamente şi animalelor pînă la intrarea lor în dezvoltarea fabricilor de ciment
dustrie cu 11% fată de anul 1959; direcţii generale au tendinţa de a men­ turma de bază este suportată din Bicaz şi Turda, a fabricii de geamuri
peste 80% din creşterea producţiei ţine indici scăzuţi în folosirea unor uti­ fondurile de investiţii ale statului, în la Scăeni, şase noi complexe pentru
trebuie să se realizeze pe calea ridi­ laje şi agregate, propun sarcini de cadru! lucrărilor „sub limită". industrializarea lemnului, o nouă fa­
cării productivităţii muncii. Prin re­ creştere a producţiei, care nu tîn sea­ Unele gospodării agricole de stat brică de zahăr, o fabrică de aiei, trei
ducerea preţului de cost şi a cheltuie­ ma de continua modernizare şi îmbu­ transferă costuri de producţie asupra instalaţi,- de vinificare, reutilarea şt
lilor de circulaţie în toate ramurile nătăţire a procesului de producţie, de cheltuielilor de finanţare a şepteiului, modernizarea a şase fabrici de con­
economiei se prevede realizarea unui elanul constructiv şi creşterea nivelu­ deci asupra fondurilor de investiţii ale serve de legume şi fructe.
volum de economii de cca. 5,2 miliar­ lui tehnic al muncitorilor, tehnicienilor statului In condiţiile arătate mai sus, In ce priveşte noile lucrări prevă'-'
de Iei, de 3 ori mai mare decît în şi inginerilor. Unii conducători de de­ investiţiile statului devin o sursă de zute să înceapă în 1960, acestea vor
anul 1958. partamente şi direcţii generale au pro­ acoperire a cazurilor de risipă şi ne­ primi un volum sporit de investiţii,
Se prevede o creştere a volumului pus saTclni de producţie sub posibili­ pricepere în organizarea producţiei, în ceea ce va permite grăbirea punerii
comerţului exterior cu 24% şi o ba­ tăţile rea ie ale întreprinderilor, pre- loc să fie folosite pentru lărgirea în funcţiune a unor capacităţi de
lanţă comercială activă, exportul fiind tinzînd însă investiţii mai mari în ra­ producţiei şi micşorarea preţului de producţie, ca fabrica de anvelope
măi' mare decît importul, iar balanţa port cu propunerile C.S.P. şi cu mult cost. Popeşti-.Leordeni şi dezvoltarea uiiot
de plăţi externe — echilibrată. peste posibilităţile economiei. La deficienţele arătate au contribuit unităţi ca fabrica de ciment Fieni,
fabrica de radiatoare şi obiecte sani­
Pentru a face faţă sarcinilor ce se Astfel de fenomene pe care le în- şi modul în care s-au făcut planifica­ tare „Fero-EmaiT‘-Ploeşti, ilotaţiâ
pun ,în legătură cu creşterea conside­ tîlnim la întocmirea planului dovedesc rea şi aprobarea investiţiilor sub li­ centrală ţa Baia Mare, Filatura Ro-
rabilă a producţiei industriale şi agri­ că mai sînt cadre de răspundere în mită, cît şi lipsa de exigenţă din par­ mînească de Bumbac-Bucureşti şi
cole, cu dezvoltarea construcţiilor ş> ministere care hu se comportă ca ade­ tea Băncilor finanţatoare, care au ac­ altele.
a celorlalte ramuri ale economiei na-, văraţi conducători şi buni gospodari, ceptat să finanţeze lucrări sub limită Creşterea volumului de investiţii
ţionale, se prevede sporirea număru­ care nu privesc interesele generale ale pe bază de documentaţii parţiale, deşi pe anul 1960 inrfume măsuri hotă-
lui de salariaţi cu peste 160 mii. economiei de pe poziţia de oameni de încă din 1957 Consiliul de Miniştri a rîte pentru ca acest volum să fie rea­
hotărît ca investiţiile sub limită să fie
stat. Ei urmăresc într-o măsură insu­
fn anul 1960, veniturile populaţiei ficientă eficacitatea investiţiilor, ce admise Ia finanţare numai dacă au do­ lizat şi ca fondurile învestite să dea
provenite din sectorul socialist, vor producţie aduc sumele investite şi cumentaţia tehnică întocmită pentru cit mai repede rezultate concrete. In
creşte cu 6,5 miliarde lei. cum să fie ele mai bine gospodărite. întreaga lucrare. Dacă această dispo­ acest scop trebuie acordată toată
Corespunzător creşterii veniturilor, ziţie ar fi fost aplicată riguros, s-ar atenţia pregătirii proiectelor şi res­
se prevede sporirea volumului de Din analiza făcută de Biroul Poli­ fi evitat în mare măsură începerea de pectării termenelor de dare în func­
mărfuri ce urmează a fi vîndute prin tic al C.C. al P.M.R. rezultă că pre­ lucrări peste limită din fondurile de ţiune.
comerţul socialist cu aproape 6 mi­ vederile proiectului de plan pe anul investiţii sub limită. De asemenea, or­ Este necesar ' să se asigure inten­
liarde lei, din care peste 3 miliarde 1960 corespund în linii mari posibili­ ganele bancare nu au exercitat un sificarea activităţii de proiectare,
lei mărfuri alimentare. tăţilor reale de care dispunem. control corespunzător în ce priveşte pentru elaborarea unor proiecte de.
In anul 1960 se vor da în folosinţa Totodată a reieşit puternic în evi­ necesitatea, oportunitatea şi eficienţa bună calitate şi ,în termene scurte,
oamenilor muncii 31.000 apartamente, denţă că există încă rezerve însem­ investiţiilor sub limită. astfel încît pe şantierele existente
cu 50% mai mult decît în acest an. nate care pot şi trebuie să fie folo­ Din analiza modului de folosire a să se poată realiza ritmul susţinut
De asemenea se pune un accent site pentru accelerarea ritmului de fondului de investiţii sub limită re­ prevăzut pe 1960 şi, totodată, să se
mai mar* pe construcţia de şcoli, ci­ dezvoltare a economiei naţionale. zultă necesitatea nominalizării prin creeze condiţiile de a se începe încă
plan a lucrărilor de construcţii, foraj, din primele luni ale anului viitor
instalaţii de transport forestier, meca­ construcţia unor importante obiective
Pentru folosirea mai eficientă a investiţiilor nizarea agriculturii, dotarea cu mate­ industriale noi.
rial rulant utilaje şi alte obiective şi Ministerele vor trebui să asigure în
După cum ştiţi, anul acesta investi­ ar avea numai aspecte de competenţă. acţiuni importante. timp util documentaţia tehnică< pre­
ţiile au fost înscrise în planul de stat Dar nu despre aceasta este vorba, ci Un alt domeniu în care se manifestă cum şi utilajele necesare încît să se
în două categorii t investiţii „peste de felul cum sînt folosite aceste fon­ încă unele deficienţe în folosirea fon­ folosească pe deplin importantele re­
limită“_ şi investiţii „sub limită". duri materiale şi băneşti. Faptele do­ durilor băneşti şi materiale îi consti­ surse materiale şi financiare prevă­
Lucrările peste limită sînt nomina­ vedesc că. din cauza unui control slab, tuie reparaţiile capitale. Această ac­ zute de investiţii pentru accelerarea
lizate pfin planul de stat şi aprobate aceste investiţii sînt adeseori folosite tivitate importantă nu a fost pînă a- dezvoltării economiei naţionale.
de Consiliul de Miniştri. Lucrările sub în mod necorespunzător. cum încadrată într-un sistem organi­ Comitetul de Stat pentru Construc­
limită sînt înscrise în plan numai cu Un şir de lucrări peste limită au fost zatoric unitar, încît să se asigure rea­ ţii, Arhitectură şi Sistematizare va
sume globale, atît repartizarea lor pe începute şi executate de către unele lizarea lucrărilor cu eforturi materiale trebui să elaboreze neîntîrziat măsuri
, obiecte şi acţiuni, cît şi aprobarea do­ ministere şi sfaturi populare pe bază şi băneşti cît mai mici. de simplificare şi de ieftinire a pro­
cumentaţiei tehnico-financiare fiind de de devize parţiale din fondurile sub }i- Nu de puţine ori ministerele folosesc iectării, încît să fie folosită cu rezul­
i competenta ministerelor sau sfaturilor mită. fondurile pentru reparaţii capitale în tate mai bune capacitatea actuală a
populare. De exemplu, Ministerul Industriei scopul construirii unor clădiri care au organizaţiilor de proiectare, C.S.C.A.S.
Dacă chiar la investiţiile peste li­ Grele a început construcţia turnătoriei caracter de investiţii — de pildă hala trdbuie să îndrume institutele de pro­
mită, asupra cărora se exercită un de fontă de Ia Uzina „Vasile Roaită' motoarelor Diesel la Reşiţa, turnătoria iectare în vederea reducerii continue
control mai temeinic, se mai cheltuiesc din Bucureşti, în valoare de circa 8 de fontă cenuşie la Victoria Călan, a costului de deviz al lucrărilor, în
totuşi fonduri pentru lucrări insuficient milioane lei folosind fondurile de in­ hala atelierului mecanic de la uzinele primul rînd a celor industriale.
studiate din punct de vedere tehnico- vestiţii sub iimită. La fel a procedat „Strungul“-Orăşul Stalin, hala de Trebuie să se depună în continuare
economic, cu atît mai mult se pune în­ acest minister şi cu lucrările pentru montaj şi atelier mecanic la uzinele eforturi perseverente pentru ieftinirea
trebarea cum sînt folosite fondurile dezvoltarea bazelor proprii de desfa­ „24 Ianuarie" Ploeşti, toate aparţinînd costului construcţiilor de locuinţe,
pentru inveştiţiile sub limită, care au cere de ia laşi şi Oraşul Stalin, care Ministerului Industriei Grele. Aseme­ asigurindu-se îmbunătăţirea confortu­
o pondere de cca. 50% din totalul au costat fiecare în parte aproape 5 nea cazuri se găsesc şi la alte mini­ lui lor.
investiţiilor. milioane lei. stere şi sfaturi populare. Plenara Comitetului Central din
S-ar părea că problema investiţiilor Ministerul Industriei Petrolului şi Buna întreţinere a maşinilor şi uti­ noiembrie 1958 a trasat ca sarcină
sub limită, lăsate să fie repartizate pe Chimiei a început să construiască în lajelor, construcţiilor şi clădirilor, ca
obiecte de ministere şi sfaturi populare. 1958 din investiţii sub Urnită un cup­ şi efectuai ea la timp şi fn bune con­ (Continuare in pag. a 3-a)
tor de calcinat şrot la fabrica de la diţii a reparaţiilor curente şi mijlocii
Mărăşeştî, cheltuind în acel an 1,7 mi­ trebuie să se afle în centrul preocupă­