Page 12 - Albina_1959_12

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI P Â R T I E

GH. GHEORGHIU-DEJ ■s Tu qt purtat asemeni unu! munte
Pe umeri norii, soarele pe frunte.
■fc
/ Ţi-ai aplecat, cînd mă
(Urmare din pagina 3-a) Ţinînd seama de avantajele mari pe din care peste 4,2 miliarde lei se ” Spre mine fruntea pui
care le prezintă porumbul pentru creş­ acoperă din veniturile lor proprii.!
priveşte recoltarea, operaţie care la terea producţiei animale, trebuie să Planul de Investiţii al sfaturilor' Mi-a! pus în pialme cartea, s-o deschid.
porumbul pentru siloz trebuie să se ajungem la o substanţială mărire a populare, care a crescut an de an, Să sorb din ea' lumina ta, partid.
facă în faza de lapte ceară, cu'.egîn- suprafeţelor cultivate cu porumb desti­ va ajunge în 1960 la peste 2,3 mi­
du-se toată masa verde. Porumbul re­ nat însilozării, ceea ce. fără îndoială, liarde lei, faţă de circa I miliard lei - Şi răbdător, mai mult
coltat în această fază conţine o mare va duce la creşterea producţiei de în 1955. rr M-ai invăţat să merg
cantitate de substanţe nutritive şi are lapte şi carne. Valoarea desfacerilor de mărfuri
suculenta necesară obţinerii unui nu­ Calculele arată ce importanţă deo­ către populaţie, prin t comerţul de Cu tine-alâturi azi de-aş încerca
treţ însilozat de bună calitate. sebită ar avea pentru creşterea pro­ stat de subordonare locală, creşte Nu-i pisc in viaţă să nu-l pot urca.
Sînt unele gospodării agricole de ducţiei de furaje şi a producţiei de de la circa 16 miliarde lei în 1955,
stat şi gospodării colective care obţin lapte şi carne dacă în anii următori la circa 24 miliarde lei în anul 1960. nu-i în viaţă viscol :
producţii mari aplicînd o agrotehnică din cele 4.000.000 ha. ce se vor jcuI- In anul 1960 — din totalul de 31.000 ti ne oprească drumi
corespunzătoare şj cultivînd soiuri şi tiva cu porumb, 1.000.000 ha. vor fi apartamente ce se vor construi —
hibrizi de porumb productivi. Astfel, destinate pentru siloz, vor .fi culţi-- peste 24.000 vor fi realizate de sfa­ NICO
gospodăria agricolă de stat „Dună­ vate în condiţii optime şi vpr fi re­ turile populare.
rea". regiunea Galaţi, a obţinut în coltate în faza de lapte-ceară. Comitetele executive ale sfaturilor-,
anul acesfa o producţie de 140.000 kg. La o producţie medie de 35.000 — populare trebuie, să gospodărească cu*/,
la ha. porumb de siloz în faza de 40.000 kg. masă verde la hectar s-ar şi mai multă chibzuială .fondurile ma.i
coacere lapte-ceară. G.A.S. Pietroiu, obţine o cantitate de 35—40 milioane teriale şi băneşti; să evite, 'orice risipă - TE CÎNT/
regiunea Constanţa — 104.000 kg. la tone porumb siloz. Folosind această a investiţiilor pe obiecte mărunte şi
ha., G.A.S. Dudeşti. din aceeaşi re­ cantitate de porumb-siloz la furajarea neeconomicoase şi să le îndrepte în
giune, 90.000 kg., G.A.S.-Puclienii Mari vacilor de lapte, s-ar obţine o pro­ primul rînd spre lucrări industriale Căci dacă azi lumina
— 65.000 kg porumb siloz la hectar. ducţie de 70 milioane bl. lapte, ceea importante, asigurînd punerea lor Şi visu-naripot colindă
Gospodăria agricolă colectivă ..Zi­ ce ar reprezenta de aproape 3 ori pro­ în funcţiune în cel mai scurt timp, Sublimul sens şi unic :
duri1', regiunea Ploeşti, a obţinut o ducţia actuală de lapte din ţara noas­ pentru a da producţie de bunuri de El ni l-a dat, eroicul
producţie de 54 000 kg., iar G.A.C.- tră, iar dacă aceeaşi cantitate de po­ consum de bună calitate şi ieftină.
Păuleşti, regiunea Baia Mare, a obţi­ rumb-siloz s-ar folosi pentru îngrăşa­ Trebuie dezvoltate acele întreprin­ Pâmintul tot — ieri la boier şi gazdă xr
nut 45.000 kg. porumb-siloz la hectar. rea bovinelor, s-ar obţine o producţie deri care au materia primă asigurată Şi strop cu strop tot aurul fluid
Experienţa gospodăriilor agricole de de 1,4—1.6 milioane tone de carne. în regiune. Cimpia toată brazdă lingă brazdă,
stat S> a gospodăriilor colective care In ce priveşte dezvoltarea creşterii A; fi bine ca sfaturile populare EJ ni le-a dat, eroicul PARTID 1
au obţinut producţii mari de porumb- animale'or în ţara noastră şi mai ales să-şi creeze o rezervă din fondul de
siloz la hectar trebuie să fie studiată în gospodăriile agricole de stat şi în investiţii pe care să o utilizeze în pri­ Cînd te cintâm, cuvinf
cu atenţie de lucrătorii de partid şi gospodăriile colective au fost mai mul rînd pentru diverse activităţi eco­ In vers cărare-aleasă
de stat, de specialiştii în agricultură demult stabilite sarcinile concrete cu nomice, a căror necesitate poate apare Şi loc disciplinate-ţi 1,
şi răspîndită cît mai larg. privire la sporirea numărului de bo­ în cursul anului. Ca toate mai poetic e
Porumbul însilozat trebuie să con­ vine. porcine, oi, păsări. De asemenea, Sfaturi’e populare primesc din bu­
stituie furajul de bază pentru creş­ s.-au stabilit şi măsurile ce trebuie getul republican peste 4 miliarde lei FI
terea şl îngrăşarea animalelor şl în­ îndeplinite pentru asigurarea bazei pentru acoperirea cheltuielilor lor-
deosebi pentru sporirea producţiei de furajere şi sporirea producţiei de car­ Este necesar ca sfaturile populare
lapte. ne, lapte, lînă şi ouă. Totuşi, rezul­ să-şi mărească necontenit veniturile
Observaţiile făcute la Staţiunea ex­ tatele obţinute piuă acum nu sînt pe pentru a-şi acoperi d/n aceste veni­ NOI. POPO
perimentală Săftica a Institutului de măsura posibilităţilor de care dispu­ turi cea mat mare parte a cheltuie­
cercetări pentru cultura porumbului nem. lilor.
dovedesc că hrănirea vacilor cu canti­ Pentru a obţine o creştere impor­ Experienţa dobîndită de către Co­
tăţi mari de porumb însilozat sporeş­ tantă şi rapidă a şeptelului şi, pe misiile economice regionale consti­ Doldora-i de gr. „ Bă
te şi ieftineşte producţia de lapte. La această bază, a producţiei de carne şi tuite pentru întocmirea lucrărilor pri­ Carele cu rod moi că
această staţiune, 106 vaci din rasa lapte, odată cu reducerea preţului lor vind planul de perspectivă s-a dovedit De cind muncitorul şi
Palmele tovârâşeşteşi
brună au fost hrănite în iarna trecută de cost, conducerile gospodăriilor agri­ foarte pozitivă. Studiile şi propuneri­
le făcute de către Comisiile economi,
cu cîte 33 kg. porumb însilozat pe zi. cole de stat trebuie să folosească din ce regionale reprezintă un mare aju­ lată-1 pe miner cum se inclinâ
în afară de alte furaje. Producţia de plin importanta rezervă pe care o re­ tor pentru organele centrale în ela­ Cu pikhcmerul in braţe, greu —
lapte s-a menţinut în medie la 12-15 prezintă. potrivit condiţiilor specifice borarea planului economic pe anii Smulge zgurii din adine lumină :
Munţi de ontracit şi minereu.
1960—1965 şi a schiţei de dezvoltare
litri pe zi de fiecare vacă furajată, ale ţării noastre, porumbul pentru în perspectivă a economiei R. P. Ro-
de la unele vaci obţinîndu-se peste 20 siloz. mîne pînâ în 1975. Oţelarul coace-n roşii
litri lapte ; preţul de cost al laptelui Consiliile de conducere ale gospo­ Comisiile economice regionale au Riuri de oţel şi bălţi c
a fost redus în această perioadă cu dăriilor colective trebuie să ia măsuri făcut numeroase propuneri judicioase Curg spre sat tractoar
Şi combine cu paleta-n
20 bani la litru, faţă de cît a fost hotărîte pentru dezvoltarea creşterii în legătură cu dezvoltarea economică
a regiunilor — creşterea
producţiei
planificat. animalelor, îngrijindu-se ca furajele să industriale şi agricole, folosirea unor Gospodarul brazde-acfînci răstoarnă.
Prin introducerea porumbului-siloz fie folosite cu chibzuinţă, spre a se noi resurse naturale, sporirea eficien­ Gnu să semene, bumbac, orez.
în hrana vacilor la gospodăriile agri­ asigura în primul rînd dezvoltarea ţei unor investiţii, folosirea mai bună El, din priipăvarâ pinâ-n iarnă,
a unor capacităţi de producţie, îmbu­
cole de stat a sporit an de an pro­ şeptelului proprietate obştească. Este nătăţirea desfacerii de mărfuri. Smulge din/Tarla al plinii miez.
ducţia de lapte pe cap de vacă fura­ în propriul interes al co’ectiviştilor să Pe baza acestei experienţe ar fi Noi, poporul, braţe făi
jată şi a scăzut preţul de cost. lărgească în acest scop suprafeţele indicată crearea în fiecare regiune a Ne-ndrumăm spre-al p
Experienţele dovedesc că porumbul cultivate cu porumb pentru siloz şi să unor Consilii Economice ale sfaturi, Viitorul ni-l purtăm pe
însilozat. folosit în hrana bovinelor asigure mărirea producţiei la hectar a lor populare regionale care să se Snopi de grîu şi şarje <
ocupe de problemele economice de
puse la îngrăşat, dă mad sporuri de acestei culturi, care duce la obţinerea ansamblu ale regiunii.
creştere In greutate. De asemenea se unor producţii mari de carne şi lapte, Pe lingă problemele ce intră di­
poate spori masa de furaje, folosindu- . şi deci la o însemnată creştere a ve­ rect în preocuparea sfaturilor popu­
se şi cocenii de porumb, tocaţi ime­ niturilor gospodăriei colective şi ale lar aceste organe ar putea să exa-»
mineze şi să avizeze şi unele pro­
diat după recoltarea ştiuleţilor, Pn fiecăruia dintre ei. bleme privind investiţiile şi cons­
amestec cu uree şi cu melasă. în Trebuie păşit cu toată hotărîrea la trucţii de interes republican, nece.
toamna anului 1958 şi iarna anului dezvoltarea culturii porumbului pen­ sitalea unor reparaţii capitale, în­
1959, la baza experimentală Fundulea tru siloz, combătîndu-se cu tărie stă­ fiinţarea de noi unităţi de producţie,
a Institutului Porumbului a fost în­ rile de spirit înapoiate ale unora care dezvoltarea sau schimbarea profilu­
lui unor întreprinderi sau orice alte
grăşat un lot de 300 bovine, iar la ce­ se cramponează de metode şi concep­ acţiuni care interesează economia re­
lelalte staţiuni ale Institutului — 500 ţii învechite şi rezistă la introducerea giunii.
bovine, folosindu-se zilnic pentru fie­ în practică a ceea ce este nou şi îna­
care animal cîte 10—15 kg. coceni intat. Tovarăşi, I
însilozaţi, 1-1,5 kg. concentrate, 700 Pentru a obţine o sporire simţi­ Organele şi organizaţiile de partid
gramş melasă şi 80—100 gr. uree. In toare a şeptelului, şi îndeosebi a vaci­ trebuie să desfăşoare o largă muncă
felul acesta s-a obţinut un spor de lor de lapte, precum şi mărirea pro­ politică organizatorică în rindurile-
creştere în greutate de 700—800 gra­ ductivităţii lor, se impune ca Minis­ oamenilor muncii în vederea realizării
me în medie pe zi de fiecare animal, terul Agriculturii şi Silviculturii, comi­ obiectivelor economice pe anul 1960;
la un preţ de cost de numai 3,76 lei tetele executive ale sfaturilor populare, să asigure un permanent control asu­
kilogramul de carne în greutate vie. organele de partid, inginerii, tehnicie­ pra activităţii întreprinderilor, sfaturi­
Avem acum un'număr important de nii şi toţi lucrătorii din agricultură să lor populare, aparatului de stat şi
unităţi agricole socialiste, gospodării . studieze condiţiile şi posibilităţile fie­ economic.
agricole de 6tat şi gospodării colecti­ cărei gospodării agricole de stat şi Consiliul Central al Sindicatelor,
ve. care au obţinut rezuftate conclu-i gospodării colective şi să ia măsuri Comitetul Central al U.T.M. să inten­
dente în ce priveşte producţiile mari pentru extinderea suprafeţelor culti­ sifice activitatea de mobilizare a oa­
de porumb pentru siloz şi au dobîn- vate cu porumb de siloz şi folosirea lui menilor muncii, a tineretului de la
dit o experienţă pozitivă în sporirea raţională în hrana animalelor, în ve­ oraşe şi sate în vederea realizării
producţiei şi reducerea preţului de derea creşterii simţitoare a produc­ sarcinilor economice ; să-i antreneze
cost la lapte şi carne prin folosirea ţiei de lapte şi carne şi a scăderii pre­ în acţiunile de construire a obiective­
acestui nutreţ deosebit de valoros. ţului lor de cost. lor industriale, a drumurilor, a locu­
inţelor şi şcolilor, în lucrările de
îmbunătăţirea conducerii economiei de către hidroamelioraţii şi electrificări rurale;
organele locale de partid şi de stat să organizeze întrecerea socialistă în
vederea îndeplinirii şi depăşirii pla­
Regiunile ţării noastre au cunoscut treaga producţie vegetală şi animală nului la toţi indicii.
o dezvoltare puternică, activitatea lor din cuprinsul regiunii, de realizarea
economică a crescut şi, odată cu acea­ fondului de stat de produse agricole Ne exprimăm convingerea că obiec­
sta, rolul şi răspunderea organelor de vegetale şi animale. Valoarea produc­ tivele planului pe 1960 vor găsi un
partid şi a sfaturilor populare în con­ ţiei globale a industriei locale repre­ ecou puternic în rindurile oamenilor
ducerea economiei locale. S-a îmbo­ zintă aproape 10 miliarde lei. muncii de la oraşe şi sate în frunte
găţit experienţa şi calificarea cadre­ Sfaturile populare administrează
lor, care rezolvă cu succes problemele ţUn buget de aproape 9 miliarde lei ou clasa muncitoare, care îşi vor în­
ce le stau în faţă. —- ceea ce reprezintă peste 18 la drepta toate eforturile spre realizarea
Sfaturile populare răspund de în­ sută din totalul bugetului ţării — sarcinilor de plan.