Page 13 - Albina_1959_12
P. 13
Cultura, bun al maselor
oameni ai muncii
In condiţiile construirii societăţii Acum, cînd cursurile au început
socialiste setea de cultură, de îm- trebuie să se acorde cea mai mare
boqătire continuă a cunoştinţelor atenţie calităţii procesului de învăţă,
ştiinţifice despre lume şi viaţă a de mint.
venit o necesitate şi in acelaşi timp Cercurile de cultură generală sînt
o biruinţă a oamenilor muncii din
inte. frecventate de cursanţi virstmci si
patria noastră, sub conducerea în tineri, dornici să-şi însuşească fit
ţeleaptă a partidului. mai multe şi mai temeinice cunoştin
In largul proces de educare socia- ţe, Vom reuşi în această muncă qrea
lislă. patriotică şi ştiinţifică a oame dar nobilă străduindu-ne să stabilim
nilor muncii, de ridicare a poporului o legătură tematică firească între va
muncitor către tezaurul culturii îna- riatele probleme abordate şi dind un
•nuna. 'intate, progresiste, învăţămîntul de sens educativ, instructiv, limpede şi
masă, prin cercurile de cultură ge cuprinzător cunoştinţelor transmise.
.GARU. nerală şi-a cîştigat încrederea şi a- înţelegerea şi însuşirea l'cţiilor
precierea auditorilor, dovedindu-şi predate depinde în măre măsura de
din plin utilitatea şi eficienta. utilizarea pe scară largă in procesai
In regiunea Suceava, de pildă, a- de învăţămînt a materialelor mtirti-
nul trecut au funcţionat pe lingă că ve şi a demonstraţiilor de ordin
minele culturale 256 cercuri, frecven practic experimental, lin acest sens,
tate de peste 7.000 de ţărani munci este bine şi trebuie să se foloseas
tori. Se cuvine a fi subliniate, de a. că din plin materialele şi aparatele
i semenea, rezultatele obţinute în une. de experienţă existente în laboratoa
■Acasă la Gheorghe 1. Murăricu din soiul Roboaia, regiunea Piteşti, junc- le sate şi comune ca Dorobanţi, ra rele şcolare.
ia ţionează un cerc de citit. Aici, cărţile citite sint însoţite de diajiime, care ionul Botoşani, Văculeşti, raionul
Sarcini importante revin şi biblio
apoi sint discutate între membrii cercului. Dorohoi, unde, spre exemplu, au tecilor raionale, comunale şi ale că
funcţionat simultan 5 cercuri de cul minelor culturale care au datoria să
tură generală- In aceste foc-ire de pună din timp la dispoziţia cursanţi
lumină, ţăranii muncitori, potrivit lor cărţile indicate în recomandările
Toată atenţia organizării dorinţelor proprii, şi-au însuşit învă biblioqrafice.
ţăminte preţioase din domeniul isto
Calitatea procesului instructiv, e-
muncii culturale de masă ştiinţei şi tehnicii, legumicultura, ajutorul pe care secţiile de invătă-
na riei patriei, al ultimilor cuceriri ale ducativ, depinde în mare măsură ae
broderiei sau artei culinare. mînt şi cultură îl vor acorda cercu
în lunile de iarnă Experienţa anului trecut a dovedit rilor de cultură generală. In anul
D I că s-au obţinut succese remarcaoile
în opera de educare ştiinţifică a ma care a trecut mul'e secţii de in-> a-
ce.e
tămînt şi cultură raionale, ca
SAIOC De cuTÎnd, o brigadă a Direcţiei ge o dată la două săptămîni, atrag la selor, acolo unde s-a ţinut sea din Gura Humorului, Fălticeni, I ■
nerale a Aşezămintelor Culturale a căminele culturale mii de oameni ai ma de prevederile Ordinului nr. şani, Tulcea şi altele n-au analizat
analizat măsurile luate de sfaturile muncii, dornici să li se explice cele 2433/1958 al Ministerului învăţă nici măcar o singură dată un plan
populare şi instituţiile culturale din re mai importante probleme de ordin po mântului şi Culturii, cu privire la de activitate al vreunuia din cercu
giunea Piteşti pentru buna desfăşurare litic şi ştiinţific. structura şi conţinutul procesului de rile de cultură qenerală din raioa
■ a muncii culturale în timpul iernii. De asemenea, o atenţie deosebită a fnvăţămînt şi s-au asigurat condiţii nele respective. Ne mai poate mira
In întreaga regiune Piteşti, începînd fost acordată organizării cercurilor de prielnice pentru buna desfăşurare a faptul că la multe din aceste cercuri
de la secţia regională de învăţămînt citit pe circumscripţii electorale. activităţii cercurilor. lucrurile n-au mers cum trebuie '<
şi cultură şi pînă la ultimul cămin cul în această lamă este necesar, şi con Anul acesta, cercurile de cultură Secţiile de învăţătnînt şi cultura
tural ne-a întîmpinat o atmosferă de diţii sînt, să asigurăm o activitate per generală funcţionează după sistemul au datoria să .veqheze la aplicarea
pregătiri intense-: se întocmeau planuri manentă şi variată, care să se desfă ciclurilor tematice recomandate de instrucţiunilor cuprinse în ordinul
de măsuri şi programe de activitate, şoare pe baza unui program săptămî- minister, cum sînt : Grupa A („Să Ministerului învăţământului şi Cu'tu-
formaţiile artistice repetau noi cîntece nal de activitate. Cine trece pe la că ne cunoaştem patria“, „Omul desco rii nr. 2.433 şi să ;se analizeze pe
şi piese de teatru. Toate acestea erau minele culturale din Rucăr, Priboieni, peră tainele naturii", „Călătorie pe riodic activitatea dercurilor de cu.-
dovezi grăitoare ale unei atenţii deo Boteni şi la alte cămine culturale gă glob“. „Cunoştinţe folositoare") şi tură generală, qeneralizînd experien
sebite care se acordă în această peri seşte seară de seară o activitate in grupa B („Sfaturi pentru gospodine", ţa valoroasă, luînd’ în acelaşi timp
oadă muncii - cultural-educative de tensă. „îngrijirea şi educaţia copilului", măsuri pentru .ichidarea lipsurilor.
masă. Acest lucru trebuie generalizat nu „Educaţie sanitară", „îndeletniciri Desigur, reuşita invătămîntului de
La Rucăr, Budişteni, Boteni, Do- numai în regiunea Piteşti ci în toate practice", „Mîini îndemînatice"). masă în cercurile de cultură gene
pluguri. breşti, Pucheni' şi Priboeni în planu- satele patriei noastre, astfel încît că Aceste cicluri se predau avîndu-se rală depinde în măsură hotărî:oaxe
Tile de măsuri ale comitetelor execu minele culturale, casele de cultură, bi in vedere, în primul rînd, cerinţele de munca lectorilor. Cadre didactice
tive găseşti înscrise Ia loc de cinste bliotecile 6ă fie deschise zilnic pentru cu o bună pregătire ştiinţifică, me
propuneri penftu organizarea de cicluri oamenii muncii şi să le ofere acestora oamenilor, precum şi posibilităţile lo dici, ingineri şi tehnicieni trebuie să
de conferinţe,'‘cercuri agrotehnice, ex activităţi bogate în conţinut şi atrăgă cale. Sînt comune, de pildă. In care vadă in munca de lectori la cercu
poziţii, consfătuiri cu cititorii, activi toare. superstiţiile mai stăpânesc încă min rile de cultură generală, o sarcină cu
tăţi prin care'.făranii muncitori să fie Fără îndoială că şi în regiunea Pi ţile unor oameni- La cercurile de un profund caracter patriotic, dem
lămuriţi asupra superiorităţii agricul nă de încrederea joamenilor muncii,
turii socialiste? şi prin care să se răs- teşti mai sînt multe de făcut. Nu au cultură qenerală din asemenea comu dornici de cultură-FCu ajutorul orga
c ţel n pîndească cel<ţ mai înaintate cunoştinţe fost luate toate măsurile necesare pen ne este firesc să se Introducă cicluri nizaţiilor de pârtiei ei au datoria
tru folosirea tuturor mijloacelor şi a
din domeniul -ştiinţei şi tehnicii. Astfel, de popularizarea ştiinţei. să-şi valorifice din plin cunoştinţele
învăţînd din Experienţa anilor trecuţi, formelor de activitate pentru lunile de de specialitate, să1 pregătească te
cînd învăţămiptul agricol de masă se iarnă. In mai mică măsură s-a dat Aiegerea ciclului în funcţie de ce meinic şi din vrejjae temele ce ur
iE DAN rezuma mai fault la cercurile agroteh aten(ie organizării temeinice a învăţâ- rinţele culturale specifice fiecărei co
mîntului prin cercurile de cultură ge;
nice care cuprindeau un număr mic de mune, cu alte cuvinte aplicarea pro mează a fi preda», folosind cu pri
ţărani muncitEri faţă de numărul total nerală, şi orientării căminelor cultu- gramelor de invăţamint, diferenţia cepere bibliografiaij indicată, a.utorui
turale pentru a-şi alege acele cicluri de
al populaţiei .ifegiunii, comitetele exe lecţii care interesează în mod deosebit te, constituie una din garanţiile prin celorlalţi tovarăşi (competenţi, prin
cutive ale sfaturilor populare, îndru discuţii în coleotir|. asistenţe ia lec
mate de organizaţiile de partid, au pe ţăranii muncitori din fiecare locali cipale ale reuşitei învăţământului de
tate în parte. La fel în domeniul pro
luat măsuri .-pentru organizarea unui masă prin cercurile de cultură ge ţii. schimburi de Experienţă etc-
număr de 383 cicluri de conferinţe, pagandei prin conferinţe nu s-a reuşit nerală. Asigurarea pur&jătii ideologice a
să se realizeze o coordonare temeinică,
care să rispîndească cunoştinţele iar colectivele raionale şi săteşti de In oraşele şi aproape în toate co lecţiilor cu un conţinut ştiinţific co
agrozootehnice în cele mai largi mase conferenţiari sînt încă slab îndrumate, respunzător, realizarea unui învătăi
de ţărani miincitori. Ca urmare a a- munele tării zeci şi sute de mii de
cestor măsuri, cercurile agrotehnice mai ales în ceea ce priveşte conţinutul muncitori şi ţărani muncitori colec mint atractiv, instructiv şi educativ,
cuprindeau fi data de 20 noiembrie conferinţelor elaborate pe plan local. tivişti, întovărăşiţi sau cu gospodărie iată tot atîtea dondiţii pentru ca
cu aproape 16.000 ţărani muncitori mai Nici instituţiile raionale cu caracter individuală se îndreaptă către sălile activitatea cercurilor de cultură ge
mult decît in anul trecut. metodic — casele raionale de cultură nerală să dea cele mai bune rezul
Grija pentru a da muncii culturale şi bibliotecile raionale — nu au spri în care profesori, ingineri, medici şi tate. j/.
un caracter; de masă, cit mai cuprinză jinit în suficientă măsură instituţiile tehnicieni le împărtăşesc cunoştinţe
tor, o dovedeşte şi atenţia cu care a culturale de la sate prin acţiuni con din diferite domenii ale culturii. j C, JALBA
fost organizată activitatea celor 33 de crete de îndrumare metodică (consfă ____________ i __________
brigăzi ştiinţifice, care săptămînal, sau tuiri. schimburi de experienţă etc.).
în regiunea Piteşti — ca de altfel
în toate regiunile ţării — sînt condiţii
prielnice pentru intensificarea muncii
culturale în perioada de iarnă. Cele
Bradul Ibăneştiului 957 cămine culturale şi case de citit,
bibliotecile comunale şi săteşti în nu
Sub munţii Gurghiului, măr de 758, cele 96 cinematografe să
teşti, cele 9 case raionale de cultură,
Crescu trupul bradului, 13 biblioteci raionale şi cele 4 muzee
Bradul Ibăneştiului;
Brad frumos şi năzdrăvan din regiune pot cuprinde în activitatea
A crescut numa-ntr-un an. lor toate categoriile de oameni ai
Rislpite-n crengurele muncii.
Ard lumini şi mii de stele... O contribuţie de seamă pot a-
Nu-s lumini înşelătoare duce cadrele de specialitate. In
Şi nici stele pieritoare — regiunea Piteşti există aproape 1.000
Le-a aprins partidul bun de profesori de fizică şi chimie, dc
Şi din lume nu apun I ştiinţele naturii, de istorîe şi geografie,
Brad frumos cum altul nu-1, aproximativ 1.400 de ingineri agTO-
Bucuros, sub creanga lui nomi, medici veterinari şi tehnicieni,
Cheamă puii omului; 687 medici umani şi alte categorii de
Iar cu puii cei mărunţi intelectuali.
Vin agale şi cărunţi, Dacă fiecare din aceşti intelectuali
De cu zori pînă-n amieze ar.organiza în această iarnă numai
Mintea să şi-o lumineze; trei întîlniri cu cel puţin cîte 20 de ce
Din amieze la-nserare, tăţeni din oraşele şi satele regiunii,
Primesc slovele de soare s-ar cuprinde în munca de răspîndire
Că nu-i bradul ca oricare, în mase a ştiinţei şi tehnicii impresio
Ci şcoală văruită nanta cifră de 180.000 de oameni ai
De partid ni-i dăruită. muncii.
Este o datorie patriotică a tuturor in
Cules in comuna Ibăneşti, telectualilor de la oraşe şi sate de a
raionul Reghin, Regiunea contribui prin cunoştinţele şi pricepe
Autonomă Maghiară rea lor la munca de culturalizare a Învăţătorul Teodorescu Nicolae explică unui grup ae întovărăşiţi din comuna
de ION SOCOL maselor. Muşeteşti, raionul Curtea de Argeş, despre sateliţii ariiţiciali.
