Page 14 - Albina_1959_12

De pe un hectar,

25.515 kg. porumb boabe

In toamna acestui an, lotul spunem, socotind că vă pot fi
experimental al gospodăriei, de folos.
cultivat cu porumb, în suprafaţă Am fi obţinut peste 30.000 şi
de un hectar, a dat o producţie poate mai mult, chiar în condi­
de peste 2,5 vagoane. ţiile unor suprafeţe mai mari :
E o producţie unică în istoria
- dacă s-ar fi făcut arătură
gospodăriei noastre de stat. Iar din toamnă ;
faptul acesta s-a întîmplat în
locuri unde nici nu se pomenea — dacă irigarea ar fi fost a-
cindva de cultura porumbului ţi sigurată înainte de însămînţare.
unde localnicii nu cultivau decît (Din cauza uscăciunii, la noi
ceapă. Desigur că vă interesea­ terenul a fost bolovănos şi în
ză să ştiţi cum s-a procedat. consecinţă, răsărirea a fost neu­
Terenul de experienţă, in su­ niformă).
prafaţă de un hectar, a fost a- — dacă am fi asigurat polen
les în lunca Şiretului. Solul este pentru toate plantele (densitatea
aici aluvionar, bogat în substan­ fiind foarte mare) şi,
ţe nutritive. Cultura premergă­ - dacă am fi combătut la
toare, lucernâ in al treilea an. timp efectele căldurii atmosferi­ Colectiviştii din. Salonta cresc anul acesta 597 porci, rasa Mangaliţa. In fotografie: o parte din
In arimăvară am executat ară­ ce excesive, udînd cultura prin cei 150 de porci contractaţi pentru a li vîndufi la O.R.A.C.A.
tură adîncă la peste 30 cm., în- aspersiune.
corporind în sol cu acest prilej Vom ţine seama cu stricteţe
70 tone mraniţă de grădină. In de toate acestea în anul viitor.
timpul vegetaţiei s-a îngrăşat Am învăţat în acest an cit de
suplimentar solul, dîndu-se 300 uriaşe sînt efectele irigării. Cul­
kg. îngrăşămînt complex la apa­ tura de roşii irigate din lotul
riţia frunzei a 3-a, 600 kg. la în- experimentai ne-a dat în loc de
spicare şi 200 kg. Ia înflorire. două vagoane la hectar, cit
Fiindcă după arătură terenul planificasem, 8 vagoane.
a devenit bolovănos, s-a discuit Şi e păcat cînd ai sursa de Create in anii puterii popu­ stant realizează producţii mari problemele de organizare a
in ambele sensuri. Semănatul apă la îndemînâ să n-o folo­ lare, gospodăriile agricole de la hectar, s-au creat şi dezvol­ muncii, pentru obţinerea unor
s-a făcut la 18-20 aprilie la o seşti în aceste scopuri. In 1960 stat s-au dezvoltat continuu, tat puternice uriităţi socialist- producţii sporite. La Mărcu-
adîncime de 8 cm. S-au dat 60 devenind unităţi puternice, ca­ cooperatiste, c a : gospodării­ leşti, raionul Slobozia, perso­
kg. sămînţă la hectar din soiul vom iriga două hectare cu griu pabile să contribuie la asigura­ le agricole colective din Ma- nalul tehnic de specialitate al
de pe care scontăm o producţie
Pionier 373 F 1. Semănatul s-a de 7.000 kg. la hectar. De pe rea fondului centralizat al sta­ glavit. Poiana Mare, Piscul gospodăriei de stat a ajutat pe
făcut in benzi la distanţă de acum sa făcut arătură de 40 tului, ca şi la aprovizionarea Vechi, Calafat, Moţăţei şi al­ colectivişti să-şi creeze o şcoa­
25 cm., intre rînduri, 25 cm. pe cm. şi s-au pus 70 tone mraniţă. gospodăriilor colective, întovă­ tele. Acelaşi lucru s-a întîm- lă de viţă, i-a învăţat cum
rînd, iar între benzi 50 cm. Pe răşirilor agricole şi ţăranilor plat şi în jurul gospodăriilor să-şi amenajeze camera de
aici au fost trase ulterior rigole Experienţele pe care le facem muncitori individuali, cu se­ agricole de stat din regiunile forţat, au confecţionat împreu­
de irigare. Densitatea iniţială a tind să demonstreze, pe lingă minţe selecţionate, material Hunedoara, Timişoara, Bucu­ nă lăzile şi celelalte materia­
fost de 10,6 fire la metru patrat. foloasele aplicării agrotehnicii săditor de calitate şi animale reşti, Constanţa şi celelalte le necesare.
Ulterior s-a redus la 10. Porum­ avansate şi valoarea economică de înaltă productivitate. regiuni din ţară. Gospodăriile agricole de stat
bul a fost prăşit de 4 ori, copi­ a unei producţii record: Fireşte Gospodăriilor agricole de Romaneşti, Moţăţei, Segarcea,
lit de 2 ori, irigat prin brazde că ea cere un volum mai mare Numai în anul 1958 gospo­ stat le-a revenit importanta şi Caracal din regiunea Craio­
dăriile de stat au livrat: 27.611
de 4 ori şi anume la formarea de muncă şi materiale, dar te capete vite de prăsilă, 88.048 sarcină de a contribui la întă­ va, au organizat cursuri de şco­
rădăcinilor coronare, la apariţia răsplăteşte cu virf şi îndesat. păsări de prăsilă, 1.203.877 pui rirea economico-organizatorică larizare pe o durată de 10 zi’
frunzei a 4-a, la începutul în- Totalul cheltuielilor pentru un a gospodăriilor colective şi a cu îngrijitorii şi mulgătorii c
spicârii şi la formarea bobului. hectar semănat cu porumb a de o zi, peste 65.000 tone se­ întovărăşirilor agricole nou în­ vaci din qospodăriile colective
Lotul experimental fiind ampla­ fost de 8.662 lei. Din aceasta minţe selecţionate şi 4.000,000 fiinţate cărora le lipsea expe­ din regiune, demonstrîndu-le
sat în grădina de legume cu per­ trebuie scăzută suma de 6.000 bucăţi pomi şi viţe altoite. A- rienţa necesară. acestora că îngrijirea ştiinţifi­
dele de protecţie, curenţii de lei care reprezintă valoarea co­ ceste livrări au constituit un O contribuţie de seamă în că a vacilor şi mulsul raţional
aer au lipsit în întregime. Acea­ cenilor însilozaţi (100.000 kg.). puternic sprijin acordat gospo­ sprijinirea gospodăriilor agri­ asigură producţii sporite pe
sta a împiedicat polenizarea. Rezultă câ cele 25.515 kg. de dăriilor aqricole colective, în­ cole colective de către fiecare cap de vacă furajată.
Am executat deci în două rîn­ porumb boabe au costat 2.662 tovărăşirilor şi cooperativelor G.A.S.-uri a fost şi va rămîne Ajutorul crescînd pe care-1
duri oolenizarea artificială. lei, ceea ce revine la 104 lei agricole de producţie în creş­ livrarea la timp şi în bune con- dau gospodăriile agricole de
Recoltarea s-a terminat la 29 tona. Numai cu cantitatea de terea producţiei la hectar şl diţiuni a seminţelor selecţio­ stat colectiviştilor are o mare
septembrie 1959. boabe de pe lotul experimental întărirea lor economico-orga- nate. Asa. de pildă, numai în însemnătate în lupta comună
Am obţinut o producţie mare din acest an. se obţin, după o nizatorică. anul 1957 gospodăriile agricole pentru mărirea continuă a pro­
şi ne mîndrim. întrebarea este : socoteală. 5.381 kg. carne de Ca urmare a aplicării agro­ de stat din regiunea Craiova ducţiei aqricole, pentru spori­
„Peste aceasta se poate trece?* porc. tehnicii înaintate, gospodăriile au livrat unităţilor socialist- rea producţiei de carne lapte
de stat au constituit un pu­
Iar răspunsul : hotărit, da ! Pă- director PETRU GHINEA ternic stimulent pentru ţărăni­ cooperatiste 2.000 tone grîu de şi alte produse.
Gospodăria agricolă colecti­
mîntul are posibilităţi nelimitate mea muncitoare de a păşi pe sămînţă şi peste 500 tone po­ vă din comuna Saschiz, regiu­
rumb hibrid, precum şi însem­
cînd e lucrat după ştiinţă. Am Ing. şef calea marii gospodării socia- nate cantităţi de mazăre si o- nea Stalin. a obţinut în 1958 cu
verificat din nou acest adevăr, ALEXANDRU PASCARU list-cooperatiste. Aşa se expli­ văz din soiuri productive. Gos­ aproape o tonă de grîu la fie­
că faptul că în jurul gospodă­
acum. încercările din acest an ai giospodăriei agricole de stat riei agricole de stat Moţăţei — podăriile de stat Moţăţei, A- care hectar ma,i mult ca de o-
ne-au dat şi învăţăminte. Vi le Bărboşi, regiunea Galaţi reg. Craiova, care în mod con­ fumaţi, Gîrla Nţare, Deveşel, hicei şi o producţie dublă de
şi Timbureşti
porumb şi cartofi ca urmare a
Caracal, Filiaş
organizează schimburi directe îndrumării ştiinţifice primite
de seminţe cu gospodăriile co­ din partea gospodăriei de stat
lective din apropierea lor ,.Bobîlna“
In anul 1958, gospodăriile .,In 1952 noi nu aveam încă
agricole colective din regiunea un sector zootehnic, — spune
Bucureşti au primit de la gos­ tovarăşul Ion Loch, preşedinte
podăriile de stat 600 tone po­ le gospodăriei agricole colec
rumb hibrid simplu şi dublu. tive „Partizanii păcii" din co­
120.000 bucăţi de pomi fructi­ muna Pişchia, raionul Timi­
La cercul agrozootehnic al a vegheat tot timpul la lucrul ,a.te gosucuaru care n-au laro-
şoara. — ,.Cele 20 de scrofiţe
gospodăriei colective din Ziduri tractoarelor. vizat sămînţă. In primăvară ara feri 500.000 butaşi altoiţi pen­ primite de la G.A.S. Gearmata
tru crearea a 5 şcoli de vită
(reg. Ploeşti) s-a predat de cu* A apărut lîrziu. umplînd cu mai dat îngrăşăminte. Gel mai în gospodăriile agricole colec­ au alcătuit baza fermei noastre
rînd prima lecţie din. acest an. trupul masiv, de om al cîmpu- Important factor pentru o pro­ tive, precum şi un număr de de porci cu care azi ne mîn­
De cinci ani de zile gospodă­ lui, intrarea. S-a aşezat şi de ducţie mare, e asigurarea densi­
ria colectivă din Ziduri obţine mare mirare, în loc să vorbeas­ tăţii cerute. Am lăsat 10 plante 375.000 vite altoite cu care gos­ drim.
podăriile
colective au putut
Şi tot el ne povesteşte : „A-
în jurul a 30.000 kg. sfeclă de că şoptea, născînd cuvintele la metrul pătrat. Pe porţiunile planta 165 hectare vie altoită. tunci cînd qîndacul qhe-
zahăr la hectar, iar în acest an chiar pe buze. Un accident l-a unde vegetaţia era mai slabă am O altă formă de sprijinire a bos a apărut în cele 30
producţia medie de grîu a în­ lăsat fără coardele vocale. La dat. suplimentar, azotat de amo­ unităţilor socialist-cooperatiste hectare cu floarea soarelui,
trecut-o cu 200 kg. la hectar lecţii, inginera şi ceilalţi îl as­ niu. Producţia medie pe 100 hec­ şi mai ales a gospodăriilor a- inqinerul Francisk Frank, şeful
ite cea de anul trecut, iar po­ cultă şi-l înţeleg uitîndu-se a- tare la sfeclă a fost de qricole colective este asistenţa secţiei din Pişchia. ne-a învă­
rumbul a dat. în boabe, peste tenţi la mişcarea buzelor. Gînd 30.000 kg. la hectar. La sfecla tehnică concretă. Încă de- la ţat cum să răspîndim hexa-
2.700 kg. E rezultatul nemijlocit vorbeşte el e tăcere adîncă. De irigată s-au obţinut de pe 5 înfiinţarea lor unele gospodă­ cloramil pentru a distruge
al aplicării agrotehnicii avan­ mult ceilalţi s-au deprins să as­ hectare peste 60.000 kg. Ia rii agricole colective au fost dăunătorii”.
sate. Colectiviştii îşi însuşesc an culte nu cum spune, ci ce spune hectar". Tace un timp. gîndin- luate în patronajul gospodării­ In timpul campaniei de re­
de an şi din ce în ce mai apro­ lordache. (Să ia aminte cei care du-se la tiu ştiu ce. Aflu ime­ lor agricole de stat. Aşa. de coltare din acest an, sute de
fundat, cunoştinţele agrotehnice. pot vorbi şi nu prea au ce spu­ diat după asta. „Eu sînt vechi pildă. în regiunile Hunedoara combine din cadrul gospodă­
Am răsfoit caietul de notări de ne). A obţinut în acest an în cultivator de sfeclă. Niciodată Craiova si altele, cîte un ingi­ riilor de stat din regiunile
anul trecut şi din alţi ani al res- sectorul brigăzii sale o recoltă n-am scos însă mai mult de ner sau tehnician din G-A.S. se Craiova. Timişoara Constanţa,
ponsabilulu, de cere şi un nu­ record de sfeclă. Să-i dăm cu- 8.000 la hectar. Pînă la 60.000 ocupă de cîte o unitate socia- Suceava Iaşi. Bacău, au lu­
me mi-a apărui în faţă stărui-" vîntul : „Terenul trebuie bine e o cale nu-i aşa?“ Aşa-i. E o list-cooperatistă din apropierea crat pe ogoarele colectiviştilor
tor ş sistematic : brigadierul pregătit — spune —. Am dat cale. unităţii unde lucrează Fiecare şi întovărăşirilor. ajutîndu-i
lordache Oiteanu are peste tot 200 kg. superfosfat la hectar, După cum o cale e şi pînă la specialist asigură astfel îndru­ să-şi strîngă la timp şi fără
calificativul foarte bine şi ex­ sub brazdă, la arătura princi­ cele 4.800 kg. de porumb la marea corespunzătoare pentru pierderi recolta. Pîinea colec­
cepţional. Oiteanu n-a lipsit în pală şi 30.000 kg. gunoi de hectar, realizate pe 60 de hec­ o perioadă mai îndelungată. tiviştilor era si pîinea lucrăto­
nici un an la vreo lecţie. grajd pe o tf-eime din suprafaţă. tare. tot în sectorul brigăzii lui. Acest sprijin se reflectă în re­ rilor din GOSTAT, era pîinea
Am întrebat: „O fi Oiteanu Am făcut în primăvară lucrări Sînt roadele învăţămîntului. zultatele bune pe care le-au întregului popor muncitor
ce| mai neştiutor? O fi avînd de întreţinere, după cerinţele te­ Gei care aşteaptă să fie traşi de obţinut qospodăriile agricole Sînt nenumărate fapte de a-
el nevoie cel mai mult de în­ renului. Unde a fost bolovănos mînecă aici, îl supără. „Nu vor colective Gîrbova, Cîllnic. Pe- cest fel Nenumărate sînt şi
văţătură ?" am discuit, unde a fost mai afi­ să înveţe. Nu vor să cîştige" — treşti. Miercurea şi altele din acţiunile miilor sau zecilor de
Mi s-a răspuns: ,,ştie mai spune stabilind legătura obliga­ regiunea Hunedoara. De ase­ mii de colectivişti, care spriji­
mult ca alţii. Şi pe măsură ce nat am grăpat, pe cel îmburuie- torie dintre un fapt şi altul. menea gospodăriile agricole nă gospodăriile agricole de
nat l-am cultivat, discuit şi gră­
învaţă descoperă cîte nu ştie pat. Fiindcă timpul nu permi­ „Gostel Oiteanu, şeful echipei a de stat din regiunea Constan stat în efectuarea muncilor a-
încă. D-aia e el aşa de însetat tea semănatul, am făcut iarovi- o-a, n-a lipsit niciodată de la ţa se ocupă îndeaproape de în­ qricole. la praşila porumbului,
de cunoaştere”. zarea seminţei. Asta tot din curs. Echipa Iui, cea mal bună tărirea gospodăriilor colective. la repicatul sfeclei de zahăr,
Să mă ierte ceilalţi elev; sîr- carte am aflat-o. După iarovi- din gospodărie, a dat 33.000 kg. Astfel. G.A.S Stupina — la însilozat nutreţurile la re­
guincioşi de Ia colectiva din Zi­ zare seminţele de sfeclă umede sfeclă la hectar11. fruntaşă pe ramură în cultura coltat
duri că nu-1 pomenesc anume fiind, le-am amestecat eu cej L-am ascultat absorbit. Mi-a păioaselor — ajută gospodării­ Colaborarea între G.A.S. şi
şi pe ei. Să socotească însă că destăinuit că are acasă bi­ le colective din comunele Cru­ qospodăriile agricole colective,
laudele aduse aici celui mai bun nuşă. Fiecare şef de echipă a bliotecă personală, agrotehni­ cea, Stupina si Crişana iar sprijinul multilateral şi perma­
adus 2-3 saci cu cenuşă. Cenuşa
dintre ei le sînt adresate şi lor absoarbe apa de pe sămînţă, a-i că, şi că se mai ceartă cu ne­ G.A.S. din comuna Ciocîrlia nent pe care cele dîntîi îl a-
într-o bună măsură. vasta cînd găseşte cîte o căr­ cordă contribuie din plin la
iutînd-o să curgă astfel prin de Jos se ocupă de gospodă
—L-am aflat după o căutare tuburile semănătorii. Pe deasm ţulie după sobă, ajunsă acolo fia colectivă din aceeaşi co­ creşterea producţiei la hectar,
trudnică. Ştia că cineva a ve­ pra e şi bun îngrăşămînt. Să- cine ştie cum. mună. Inginerii şi tehnicienii a productivităţii sectoarelor
zootehnice îndeosebi în g.a.c.,
Aceasta pentru el e o ade­
nit anume pentru dînsul, dar mînţa iarovizată, deşi semănată vărată comoară şi şi-o apără or din gospodăriile aqricole de la înflorirea agriculturii noas­
nu şi-a lăsat treaba. Se făcea mai tîrziu, a răsărit mai devre­ mul cu cerbicie. stat îndrumă aceste qospodării tre socialiste
arătura nu ştiu pe ce tarla şi me cu o săptăinînă decît la V. TOSO în întocmirea planurilor, in PETRE ZBIRLEA