Page 15 - Albina_1959_12

L U C R A R I L E O. N. U.

Cea de-a 14-a sesiune a A- cheamă ia- încetarea cit mai a acestei practici dăunătoare
dunării Generale a O N.U, grabnică a ostilităţilor în Al­ cauzei păcii, înţelegerii intre
care trebuia să-şi încheie lu­ geria popoare şi prestigiului O.N-U.
crările la 5 decembrie a.c., s-a In Comitetul de tutelă a-1 A- delegaţiile RP. Romine şi R.
prelungit cu încă o săptămînă, dunării Generale a ON.U. de­ Cehoslovace au prezentat în
deşi, după cum a arătat V. V. legaţia R. P- Române a prezen­ Comitetul Politic Special un
Kuzneţov, şeful delegaţiei so­ tat un proiect de rezoluţie cu proiect de rezoluţie cu privire
vietice, lucrările sesiunii pu­ privire la dezvolltarea terito­ la aplicarea consecventă a
teau fi terminate la data fi­ riilor neautonome (foste colo­ principiului reprezentării qeo-
xată. A existat suficient timp nii) de sub tutela O.N.U. Pro­ qrafice echitabile în alegerea
pentru examinarea probleme­ iectul de rezoluţie propus de preşedintelui Adunării Gene­
lor incluse pe ordinea de zi- delegaţia R. P- Romine reamin­ rale a O.N.U- Proiectul de re­
Dar. unele delegaţii occidenta­ teşte rezoluţia Adunării Gene­ zoluţie a fost aprobat cu 36
le, exercitînd presiuni asupra rale din 1949 oare. consideră voturi pentru, 32 contra şi 8
Adunării Generale, j-au impus lichidarea analfabetismului ca abţineri. In proiect au fost in­ Părinţii lor muncesc in condiţii de sclavie pe latilundiile dm
spre examinare ,,problema" cu o problemă fundamentală a troduse unele amendamente UruRuay. Copiii, veşnic flămîuzi şi dezbrăcaţi, nt'd surţd niciodată.
privire Ia Tibet şi aşa-zisa dezvoltării acestor teritorii- prezentate de cîteva deleqaţii
„problemă ungară". Din aceas­ Constatînd că la 10 ani după din America Latină si de de-,
tă cauză, cel puţin 5—6 zile adoptarea acestei hptărîri de legaţii Guineei şi R.Â.U-, a-
atenţia Adunării Generale a către Adunarea Generală, prp- mendamente acceptate de au­ „Satele şoareci" -
fost abătută de la lucrările qresele realizate sînt încă torii proiectului-
sale principale foarte slabe, rezoluţia reco­ Nerespectarea principiului
La 30 noiembrie, în Comite­ mandă puterilor administrante reprezentării geografice echi­ realitate traoică a Uruouaviilui
tul Politic al Adunării Gene­ să ia toate măsurile necesare tabile s-a vădit şi cu prilejul
rale a O N.U. au început dez­ în vederea dezvoltării învăţă­ alegerii unui membru neperma-
baterile în problema algeriană- mântului primar pentru popu­ nent în Consiliul de Securita­ Minunatul şi bogatul pămint săteşti din (arde Americii La­
Delegaţia franceză nu a parti­ laţia teritoriilor neautonome, te. Pentru acest loc, ţările din al Americii Latine a fost aca­ tine. Potrivit statisticilor — se
cipat la dezbateri, întrucît gu­ în asa fel încît acest învăţă- Europa răsăriteană au propus parat de multe decenii de trus­ spune în acest raport — în UJ
vernul francez consideră că a- mînt să ajungă în cel mai de comun acord candidatura turile imperialiste din S.U.A. ruguay, de pildă, unde procen­
ceastâ problemă nu e de com­ scurt timp posibil la acelaşi R.P. Polone- Obtinînd majori­ împreună cu clicile autohtone tul de mortalitate infantilă
petenţa O.N.U. La dezbateri nivel cu învăţământul primar tatea de voturi in 40 din aflate la putere, monopoliştii este foarte ridicat, din 136.000
au participat însă membri aî în ţările avansate. cele 49 tururi de scrutin, americani jefuiesc continentul de copii de la sate aproape
guvernului provizoriu al Repu­ Este îndeobşte cunoscut fap­ a reieşit limpede dreptul le­ latino-american şi exploatează 35.000 trăiesc în bordeie , 70 la
blicii Algeria, în calitate de tul că ţările socialiste au a- gitim al Poloniei de a fi alea­ crîncen populaţia ţărilor din a- sută suferă din cauza lipsei de
observatori. După o săptămâ­ dus un aport substanţial în ac­ să în Consiliul de Securitate. ceastă parte a lumii. Ţărăni­ lapte şi fructe, 75 la sută sînt
nă de' dezbateri, a fost apro­ tivitatea şi întărirea prestigiu­ In ultimul timD însă, unele de­ mea, în mod special, care alcă­ subalimentaţi şi un niare pro­
bat un proiect de rezoluţie al­ lui O.N-U., militînd pentru a- legaţii occidentale agită ideea tuieşte imensa majoritate a cent mor din cauza lipsei de a-
cătuit de delegaţiile a 22 ţări plîcafea cu consecvenţă a pre­ unui aşa-humit „compromis", populaţiei, trăieşte în condiţii sistenţă medicală. 70.000 de ţă­
afro-asiatice. Rezoluţia adopta- vederilor Cartei O.N.U. Cu în baza căruia perioada de îngrozitoare. Foamea de pâmînt rani trăiesc în aşa-numite „sate
‘ă cheamă cele două părţi ca, toate acestea, nerespectîndu-se doi ani cît durează prezenta şoareci"; situate la marginea
baza principiilor cuprinse în principiul reprezentării geogra­ în Consiliul de Securitate ai este ereditară în timp ce, nu­ latifundiilor, în cele mai rudi­
v-arta O.N.U. privind dreptul fice echitabile în alegerea pre­ putea fi împărţită între Polo­ mai „United Fruft Company"
nia şi Turcia care n-a întrunit
popoarelor la autodeterminare, şedintelui Adunării Generale, majoritatea respectivă. „Acesl (trustul bananelor), de pildă, mentare condiţii.
să înceapă tratative pentru ca din cei 14 preşedinţi aleşi de „compromis", se arată în De­ stăpîneşte peste 3 milioane de Un asemenea „sat şoarece"
poporul algerian să se bucure la înfiinţarea O.N.U- şi pină claraţia delegaţiei sovietice la hectare în diverse ţăr; din A- se află la marginea unui mare
astăzi, nu a fost nici unutt din
de acest drept în cit mai scurt ţările Europei răsăritene. O N.U-, urmăreşte să submine­ merica Latină domeniu agricol de lîngă oră­
timp. De asemenea, rezoluţia Pentru înlăturarea pe viitor ze bazele principiale ale acor­ * şelul Fucientes, tn centrul U-
dului in această problemă care ruguayului Latifundia aparţi­
prevede ca in Consiliul de Se­ Ziarul ,,E1 Popular" scrie că,
curitate locurile să iie distri­ în întregul Uruguay, 3.605 do­ ne unei societăţi mixte în care
buite intre ţările din diferite
SAPTAMÎNA INTERNAŢIONALA regiuni geografice ale lumii'. menii deţin peste 9.000.000 ha. nute de trustul american „Ba­
majoritatea acţiunilor sînt deţi-1
pămînt (56 la sută din toată
Plenara
Adunării Generale
O-N.U- din 5 decembrie a a- suprafaţa agricolă a ţării), 58 nana Cooper", filială a 'ui „U-
J O I obţinute de medicii romîni în doptat cu 80 voturi pentru şi la sută din numărul total al nited Fruit Company".
bătrîneţii.
lupta
împotriva
Potrivit relatărilor ziarului nici unul contra rezoluţia de­ cornutelor mari, 63 la sută din „Satul şoarece" este situat Iaf
• Rezoluţia cu priv.re la de­ pusă de delegaţia R.P- Romine poalele unor coline. Bordeiele
zarmarea generală şi totală „Le Parisien Libere", toţi spe­ împreună cu delegaţiile Uru- numărul oilor şi, în acest fel, săpate adînc în coastele coli­
adoptată de Adunarea Generală cialiştii din lumea întreagă guayului, R. Cehoslovace şi 57 la sulă din producţia naţio­
care se ocupă de cercetarea
a O.N.U. a fost sprijinită cu mijloacelor de prevenire şi tra­ R-P- Albania în problema co­ nală de lînă. Ziarul arată că tn nelor au numai o gaură mică
căldură de către Consiliul exe­ tare a efectelor bătrîneţii se in­ operării internaţionale în do­ timp ce 600 de familii de mari ce serveşte drept uşă. Sînt pes­
cutiv al U.N E.S.C.O. A fost meniul petrolului. Importantul te 300 asemenea vizuini ume­
adoptată în unanimitate rezolu­ teresează de cercetările medici­ ziar din Columbia „II Tempo* latifundiari deţin o treime din de, în care vieţuiesc sute şi
lor de la Institutul rf» geriatrie
ţia prezentată de Brazilia, Sue­ din Buctireri consacră rezoluţiei adoptate tot pămîntul ţârii, majoritatea
dia şi Maroc în care se exprimă un articol în care se spune: populaţiei agricole duce o lipsă sute de ţărani care robesc pe
care
,,Rezoluţia . Rominiei,
speranţa fierbinte că aceasta cronică de pămînt. Această sta­ plantaţii. Părinţii muncesc pînă
acţiune a Adunării Generale a L U N I a fost aprobată cu Întregul la 16 ore pe zf; timp în care
M.U. „va constitui o etapă sprijin ai Americii Latine des­ tistică arată în chip grăitor că
• Senatorul democrat Hum-
..jtărîtoare a dezvoltării relaţii­ phrey, preşedintele subcomisiei chide orizonturi şi perspective în Uruguay masele largi ţără­ copiii zac înfometaţi în fundul
noi pentru progresul
ţărilor
lor internatien?’-" senatoriale pentru problemele noastre şi pentru ridicarea ni­ neşti duc o viaţă de foame „caselor" subpămîntene. Un
mrcpi dezarmării a Comisiei senatului velului de trai ai vapoarelor continuă, de mizerie neagră. medic misionar, Rafael Tama-
zoa, povesteşte cutremurat de
externe, care
pentru afacerile
este considerat drept unul din noastre". Realităţile tragice din Uru­ groaza celor văzute în acest
Adunarea Generală a mai a-
• In seara zilei de 4 decem­ principalii pretendenţi la pre­ guay au fost date din nou în
brie, la sediul O.N.U. a avut şedinţia S.U.A. din partea doptat rezoluţii care stabilesc vileag cu prilejul Congresului .,sat şoarece".
termenii de acordare a inde­
loc festivitatea trasmiterii da­ partidului democrat, a ţinut Ia pendenţei pentru două teritorii femeilor din America Latină — Copii rahitici, cu ochi sti­
rurilor oferite de Uniunea So­ Universitatea din Yale o cuvîn- de sub tutelă: pentru Togo cloşi şi feţe îmbătrînite, —
vietică. Organizaţia Naţiunilor francez, la 27 aprilie 1960, iar (Congres care a avut loc între
Unite — modelul primului sa­ tare care reflectă interesul pentru Somalia italiană la 1 19—22 noiembrie a.c. la San­ scrie Tamazoa tn ziarul „El
profund al alegătorilor ameri­
telit artificial al Pămîntului şi cani faţă de dezarmare — cea iulie 1960. O altă rezoluţie tiago de Chile). La acest con­ Popular" — copii care n-au vă­
sculptura lui Evgheni Vucetici mai importantă problemă a re­ propune ca teritoriului Samoa zut pîine şi numai arareori mă­
„Să transformăm sabia în laţiilor 'nt»rnationnlp actuale. de vest de sub administraţia gres, Asociaţia naţională a fe­ măliga. care n-au avut nicio­
plug". autorităţilor neozeelandeze să meilor din Cuba a dat publici­
Dag Hammarskjoeld, secreta­ i se acorde independenta tăţii un raport care demască dată vreo bucurie, care nu ştiu
rul general al O.N.U,, mulţu­ j f l E T f l i l in cursul anului 1961- viaţa nenorocită a populaţiei să surîdă — iată ce mi-au vă­
mind pentru darurile , trans­ zut ochii la Fucientes... In a-
mise, a spus ; „Ziua din oc­ • La 6 decembrie tovarăşul notimpul ploios, ei stau luni de
tombrie 19Ş7, cînd a fost plasat N. S. Hruşciov. a vizitat colho­
pe orbită primul satelit a] Pă­ zul „Lenin" <)in raionul Muka- In urma recentului acord încheiat între cele 12 zile sub pămînt, orbecăind îq
mântului, a însemnat începutul cevo, unde a fost invitat de col­ ţări din Est şi din 'Vest, din Nord şi din Sud, beznă şi glod, mîncind te mitf
unei noi epoci şi în relaţiile in­ hoznici. Luînd cuvîntu'l în ca­ printre care U R.S.S. şi S.U.A., Antarctica a de­ ce...
ternaţionale". drul mitingului organizat. venit primul continent demilitarizat din hime.
N. S. Hruşciov i-a felicitat pe Mai departe, medicul Tama­
colhoznici pentru remarcabilele zoa face apel la Organizaţia
succese pe care le-au realizat în Naţiunilor Unite ca aceasta
anu) 1959, îndeosebi în obţine­
• La Roma s-au încheiat să-şi plece atenţia Ia soarta
tratativele dintre D. Eisenho- rea unei recolte bogate de po­
rumb. N. S. Hruşciov a decla­ jalnică a populaţiei din ţările
wer, preşedintele S.U.A. şi oa­ rat că regiunea Subcarpatică se slab dezvoltate. El încheie apoi:
menii de stat din Italia. Zia­ află printre regiunile fruntaşe „Să stîrpim „satele şoareci",
rele occidentale lasă să se înţe­ în lupta pentru traducerea în
viaţă a olanului «entenai. să oferim oamenilor case ome­
leagă că în cursul tratativelor neşti. şcoli şi spitale, iar nu
au fost ridicate o serie de pro­ M IE R C U R I bombardiere care costă greuta­
bleme asupra cărora nu există tea ior în aur, cum fac mono.
identitate de vederi între cele • La invitaţia preşedintelui polurile americane ce nu vor să
două tari Indiei. R. Prasad. în ce-a de-a
doua jumătate a lunii ianuarie stîrpească politica înarmărilor".
DUMIMIC 1960. Kliment Voroşilov, Frol ...Este o chemare impresio­
Kozlov şi Ecaterina Furţeva vor nantă Ia pace şi dezarmare,
• Numeroase ziare franceze pleca la Delhi unde vor parti­ căci ea e inspirată din realita­
publică informaţii şi reportaje cipa Ia cea de-a 10-a aniver­ tea tragică a societăţii capita­
cu privire la activitatea şi sare a Republicii India. Ei vor
succesele medicilor şl cercetă­ călători de asemenea în diferite liste ;n care viaţa omului mun­
torilor romfni de la Institutul citor este dată ca jertfă mon­
de geriatrie „Prol. dr. C. I. state ale Indiei şi vor lua cu­ Războiul rece: — Frig la Polul Sud? Da’ de unde! Aici mă struoasei curse a înarmărilor.
Parhon" din Bucureşti, subli­ noştinţă de viaţa poporului in­ topesc, dacă mai stau...
niind rezultatele remarcabile dian. (Desen de PALL) P. TATARU