Page 16 - Albina_1959_12
P. 16
Nici autocamioanele care înlocuiesc în momentul de faţă au
C o n cu rsu l tobuzele I.R.T.A. pe distanţa Vatra Dornei—Broşteni nu cir
culă cu regularitate, iar atunci cînd circulă, se defectează
„A LB N E< “ adeseori. (Coresp. D. VASILE) Poşta concursului
In cîteva numere ale revistei noas
tre ca şi în scrisorile trimise, atn
făcut tovarăşilor noştri corespondenţi
recomandarea de a redacta mate
riale cît mai îngrijit, de a scrie nu
mele oamenilor şi localităţilor ci
teţ, de a corecta de mai multe ori, cu
răspundere, cele scrise. Din păcate în
ultima vreme am primit unele mate
riale, valoroase de altfel prin proble
mele pe care le ridică, dar cu regreta
bile scăderi din punct de vedere ale
formei- Aşa, de pildă, tovarăşul Al.
Silaghi din regiunea Oradea ne a tri
mis un material în copie, necorectat.
Tovarăşul Petre Sescu (Pădureanu)
din Săbăoani-Bacau, într-o scrisoare
care însoţeşte un material trimis pen
tru concurs, ne scrie: „Rog redacţia
i ■■■ • -m „Albinei” să dezvolte mai pe larg mie
zul scrisorii mele despre satul V. Roai-
tă“. Cum ar putea să facă redacţia
Bibliotecara aşa ceva ? Doar tovarăşul Pădureanu
ia parte Ia concurs, nu redactorii re
vistei. Fireşte. în redacţie se pot face
şi se fac unele îndreptări de ordin sti
din Săruiesti listic şi gramatical. La tovarăşul Pă
dureanu se observă tendinţa (ca şi la
mulţi alţii) de a face descrieri mono
— Asta ce-o mai ii: pană de motor, de benzină sau de cauciuc? grafice, de a cuprinde într-un mic ar
Un vînt asc-Mţit de iarnă batea din — Da’ de unde, vericule t E... pană de interes faţă de călători». ticol toate, transformările care s-au pe
spre răsărit. Stropi mărunţi şi pătrun (Desen de GION MIHAIL) trecut într-o comună. Fireşte că, în ar
zători de ploaie învăluiau frunzele ru semenea condiţii, temele nu se pot de-
cît enunţa, iar articolele au un carac
ginite, casele somnoroase. Pe uliţe, ter general, sînt sărace în fapte con
nici ţipenie de om. Ba să nu mint. Pe crete şi deci sînt neconvingătoare. Ar
şoseaua ce duce de la biblioteca sa Argeşule, rîu spumat... fi mult mai util dacă corespondenţii
tului în jos- se ivi o siluetă. Călca a- noştri şi-ar alege doar un singur as
pect din viaţa nouă a satului de azi
păsat prin noroiul terciuit şi strîngea pe care apoi să-l dezvolte frumos, te
subsuoară un pachet, ferindu-1 cu grijă Frunzuliţă de pe luncă Să mi se-nfrâţeascâ-n zori meinic, convingător.
Argeşule-apă-adîncă
de ploaie. Trecu mai jos de coopera Vadul azi ţi s-a lărgit Cu harnicii muncitori. Tovarăşul Caţan Gh. Victor. — co
Sâ cinte peste ogoare
tivă, cînd deodată se opri în dreptul Şl valul s-a domolit Sporul oostei de tractoare h muna Broşteni, raionul Strehaia, re
unei case. Dar mai înainte de a bate Şi-mi şopteşte apa lină Şi de patria iubită, giunea Craiova- Ceea ce am primit
pînă acum de la dvs. nu se încadrează
la uşă se ivi în prag o bqtrînă care o Despre viaţa cea senină Liberă şi-ntineritâ. în concurs. „Opincile vrăjite” sau ce
poft.' năuntru. Alexandrina Axinte a Şi-mi doineşte-ncetişor Sâ se ducă vestea bună lelalte materiale sînt anecdote cu un
De măreţul viitor.
pîndit la fereastră sosirea fetei blonde. Pîn-la Dunărea bâtrină. umor gratuit şi în care în nici un .
Frunzuliţă foi de fog • caz nu se poate vedea imensa trans
— Ţi-am aduş o carte pe placul du- Argeşule. rîu pribeag, Cules de G. BREAZU formare prin .-are a trecut satul nos
mitale, mătuşica Poartă-mi dorul de mai bine comuna Leordeai tru de azi.
Bătrîna se repezi să-şi pună oche Peste şesurile line, regiunea Piteşti Tovarăşul Miliai Munteanu — Slo
larii, apoi cu mîinile tremurinde luă bozia— Cordăreni, raionul Dorohoi, re
cartea. Citi titlul şi rămase mulţumită. giunea Suceava. Cele două poezii tri
mise ne dau temeiul să afirmăm că o
Fata i-a adus „Baltagul1* de Mihail muncă susţinută ar pune în evidenţă
Sadoveanu. Radioficarea la Celaru talentul pe care-1 aveţi. In special poe
— Asta-i cartea despre munteanca zia „La cămin” reuşeşte să comunice
aceea, de mi-ai povestit deunăzi ? Celaru este o comună mare. fru tului popular comunal s-a procurat cititorului o autentică emoţie estetică.
O fată care cîntă la pian, o fiică de
— Da, mătuşă. Sînt sigură că o moasă. cu ătrăzi largi, străjuite de materialul necesar. Apoi, La îndem foşti argaţi, un fapt concret deci, a
să-ţi placă. Ştii, asta e„ a 15-a carie mulţi copaci, cu case spaţioase, bine nul deputaţilor, cetăţenii au muncit primit, datorită imaginilor izbutite, în
îngrijite şi gospodari pricepuţi.
pe care o citeşti... Aci, la Celaru. se naşte ceva nou voluntar la aşezarea stîlpilor, la re treaga lui semnificaţie. Se simte însă
pararea clădirii destinate uzinei elec
— Ei nu, da' bine le mai ţii minte. în fiecare an. In anii din urmă, bună trice. la amenajarea clădirii pentru o oarecare grabă la dvs. Vă lăsaţi dus
de uşurinţa pe care o aveţi în versi
Lucia Popa. bibliotecara, zîmbi cu oară, s-au construit un cămin cultural, staţie şi studiou etc.. r'ealizîndu-se în ficare şi abandonaţi ideea pe drum.
mulţumire. Cuvintele bătxinei sunau a un local pentru bibliotecă, o şcoală felul acesta o economie de peste Tovarăşul lonescu Cor ne lin. Bucu
nouă şi un magazin universal. Anul
200.000 lei, economii ce vor fi folo
laudă. Apoi, îi dete bineţe Alexandri acesta, în cadrul unei adunări popu site în alte scopuri gospodăreşti. Cot reşti . Poeziile trimise de dvs. în ca
nei şi o porni mai departe. De astă lare, sătenii au hotărît ca sumele pro la cot celărenii au reuşit să treacă în drul concursului sînt slabe. De pil
dată nu mai ţinu şoseaua drept, ci o venite din contribuţia voluntară să fie cartea de aur a realizărilor o nouă dă. cea intitulată „Brigada lui Fă-
coti pe uliţă în spre vatra satului. Ca- destinate radioficării comunei. Şi ho- uzină electrică, o staţie de redioficare nuş“, nu este altceva dectt o cronică
pentru 800 difuzoare şi un studiou
sandra Călin, responsabila unei biblio tărîrea lor a început să se transforme modern. Reţeaua de radioficare se în- rimată a unor fapte pe care autorul
teci de casă, primi şi ea cîteva cărţi. în fapte. t-ijide astăzi pe o lungime de peste 20 nu le cunoaşte îndeajuns. Cititorul
Casandra Călin, responsabila comisiei După ce cetăţenii comunei şi-au ai km., cuprinzînd satele Marotinul de nostru ar putea să vă pună multe în
de femei şi deputată, de multe ori ci chitat în întregime contribuţia volun Jos. Ghizdăveşti şi Soreni, sate ce a- trebări dacă i-am oferi spre citire poe-t
teşte împreună cu femeile diverse tară. a început activitatea. Sub în parţin comunei Celaru. De asemenea, zla aceasta. Dar unde munceşte brii
pînă în prezent au fost instalate peste
broşuri şi cărţi, iar sfatul biblioteca drumarea comitetului executiv al sfa- 300 difuzoare în casele celărenilor. In gada lui Fănuş, pe cîmp, în grădina
rei cu privire la cele mai n merite pen felul acesta comuna Celaru din raio de zarzavat sau e o brigadă de trac
tru a fi citite, este totdeauna bine nul Caracal a reuşit să sărbătorească toare ? Şi cum, chiar a doua zi după
venit. un nou şi important eveniment — ra ce au fost criticaţi au şi devenit frun
De la Casandra Călin, Lucia Popa se F R U N Z A dioficarea. dorinţă unanimă a celăre taşi ? Aceste nedumeriri se nasc în
îndreptă spre Elena Drogerea, tot bi DE TRIFOI nilor. mod firesc datorită lipsei de consis
bliotecară de casă. De aici o luă spre ...Şi asemenea sărbători vor mai a- tenţă a poeziei dvs., necunoaşterii fap
lăcaşul cărţilor, spre bibliotecă. îşi în Frunză de trifoi vea Ioc la Celaru. Harnicii şi pricepuţii telor despre care vreţi să scrieţi.
deplinise planul de vizite. Frunză-n patru foi.
gospodari nu se
B blioteca din comuna Săruleşti, ra Cui să mulţumim ,pot mulţumi numai
ionul Brăneşti, regiunea Bucureşti, Că bine trăim cu ceea ce au fă
are vreo 600 de cititori, dintre care Şi-am scăpat de rău cut. Ei vor ca pe zi
Şi de traiul greu ?
50 „noi“, cîştigaţi pentru citire prin Cine ne-a-nvăţat ce trece viaţa lor
vizite acasă. Colectivistul Zamfir Ca Cum îi bine-n sat să devină tot mai
pră sau Ion Dicanu, adesea venind a- Să lucrăm cu spor, înfloritoare şi îm
casă după munca cîmpului, găseau Să trăim uşor. belşugată.
Să avem bucate.
cîte o carte. Dar nici vorbă că şi ci Inimi luminate.
titorii vizitează des . biblioteca. Vreri descătuşate. CA ROL BORA
Iată, o ceată de gălăgioşi, plini de Braţe oţelite
veselie, majoritatea cu cravate roşii Ia Ginduri împlinite ?
git, iau în primire, cu exclamaţii de Frunză de trifoi, Datorită proastei
bucurie, cărţile ce le-au fost special Frunză-n patru foi. gospodăriri,, vînză-
pregătite. Elevii lordache Elena. Cons Partidul iubit torul Rîpă Gheor-
tantin Elena şi alţii nu vor trebui să Şi nebiruit ghe din satul Cri-
El ne-a învăţat
fie convinşi la vîrsta de 70 de ani, ra Şi l-am ascultat f veşii, raionul Bîr-
lad. amestecă măr
Alexandrina Axinte, să citească. Nu, furile, aruncîndu-le
ei încă din copilărie sint obişnuiţi cu Frunză verde. Iată unele peste altele.
frecventarea bibliotecii şi aceasta li se Frunză de muşcată (Coresp. F. ION)
Hai să chiuim
pare un lucru firesc. Biblioteca a de Să ne veselim
venit un lucru firesc în satele noastre Şi sâ mulţumim — O să-ţi dau
de azi.. Partidului drag.
Că sub al lui steag din toate cîte ceva,
ŞTEFAN CONSTANTIN Noi muncim cu drag. că toate folosesc la
casa omului...
funcţionar
Cules de CHIRA VERA (Desen de
Tg. Lăpuş GION MIHAIL)
REDACJIA. Bucureşti Piaţa •.Scînteii*. Tel 17 60 10 17 60 20 17 60 40 ABONAMENTE: 7.60 le: anual Taxa poştală plătită in numerar cont aprobării Dir. Generale
P.T-T.R. Nr. 17.933/942, Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin lactora poştali şi difuzorii voluntari. TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scinleii *1. V, Stalin*
