Page 17 - Albina_1959_12
P. 17
i L i.i- ’iera
ALBINA furajul de l>aţă pentru creşterea şi îngrăşarea
,/Porumbul însiloţat trebuie să constituie
animalelor şi îndeosebi pentru sporirea pro»
ducţiei de lapte/7.
REVISTA SAPTAM ÎNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
(Din expunerea tovarăşului Gll. GllEORGIIIU-DEJ
la plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie ax.)
Anul i l • Seria U • Ni. <21 • Miercuri ti decembrie IK f • I pagini — 1S banL
-,fliimuMiimuiMiiMiMMiiiiiiiiiiiiiiiii:iiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiii!iiiiiiiiiiiiitiiiiuii
La Institutul de cercetări pentra cultura porumbului, de la Fundulea. Analizele de laborator scol la Iveală nenumăratele substanţe
nutritive pe care le conţine porumbul de siloz.
Oamenii muncii stările de spirit îna
din (ara noastră au poiate ale acelora
primit cu deosebit * care se mai cram-
interes şi însufleţire * poneazâ de metode
documentele privi şi concepţii învechi
toare la lucrările r i to F'nu înţeleg în
plenarei lărgite a semnătatea dezvol
C.C. al P.M.R. din tării culturii porum
3-5 decembrie a.c. fiecărui loc de muncă, un ritm mai înalt Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din bului pentru /z.
silo
Expunerea prezentată de tovarăşul de dezvoltare a economiei naţionale. 3-5 decembrie 1959 a acordat o aten G.A.C. Cumpăna, regiunea Constan-
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dezbate Proiectul pionului de stat pe amil ţie deosebită problemelor creşterii ani ţa, mărind cantităţile de porumb inşi-
rile plenarei au făcut o analiză pro- 1960 prevede o creştere a producţiei malelor, cerind tuturor lucrătorilor din lozat, în 1958 producţia de lapte de
fundă a rezultatelor obţinute în rea- industriale cu 14 la sută in cadrul sectorul socialist al agriculturii să şi fiecare vacă a crescut cu 348 litri faţă
lizarea planului de stat pe 1959 şi tot- căreia producţia mijloacelor de pro îndrepte eforturile spre creşterea sim de anul precedent, iar anul acesta
odată a trasat sarcinile economice ce se ducţie va spori cu 14,6 la sută, iar cea ţitoare a producţiei de carne şi lapte creşte cu incâ pe atît. De asemenea,
cer rezolvate şi spre care trebuie să a bunurilor de consum cu 13 la sută. şi scăderii preţului lor de cost. din vînzarea către stat a produselor
se îndrepte eforturile, iniţiativa, ta In anul oare vine vom produce mai In acest sens, s-a scos în evidenţă animale s-au obţinut peste 1.200.000
lentul şi hărnicia oamenilor muncii de mult oţel, mal multe laminate, mai marea însemnătate pe care o au în- lei.
la oraşe şi sate, in anul care vine. multe tractoore, ţesături, mai multă în silozarea nutreţurilor şi mai ales a po Asemenea lecţii ţinute la cercurile
Anul ocesta, oamenii muncii au ob- călţăminte etc. rumbului cultivat pentru siloz. agrozootehnice în care să se arate re
ţinut, sub conducerea partidului, noi Creşterea rapidă a producţiei, ridi Consfătuirea de la Constanţa a ţă zultatele obţinute de unele g.a.c-uri
şi însemnate succese in dezvoltorea carea permanentă a productivităţii ranilor şi lucrătorilor din sectorul so în sectorul zootehnic prin folosirea po.
economiei naţionale. muncii şi reducerea preţului de cost in cialist al agriculturii a arătat, şi expe rumbului-siloz sînt de natură să con
După toate datele, planul de stat toate ramurile economiei naţionale rienţa practică a unor unităţi socialiste vingă colectiviştii de marile avantaje
pe anul 1959 va fi îndeplinit şi depă constituie baza îmbunătăţirii neîncetote agricole a confirmat, că porumbul în- economice pe care le prezintă culti
şit la indicii de bază — producţie, pro a nivelului de trai material şi cultural silozat constituie furajul de bază pen varea acestei plante.
ductivitatea muncii şi reducerea preţu al oamenilor muncii. In anul 1960 ve tru creşterea şi îngrăşarea animalelor Instituţiile culturale de la sate tre
lui de cost ; se vor realiza economi] niturile populaţiei provenite din secto şi în special pentru creşterea produc buie să folosească din plin posibili
suplimentare de aproape 1.500.000.000. rul socialist vor creşte cu 6,5 miliarde ţiei de lapte. tăţile pe care le au pentru a desfăşu
Faţă de 1958 producţia industrială va lei. Va spori volumul de mărfuri ce vor lată de ce in consiliile de conducere ra o largă activitate cultural-educa-
creşte cu peste 10 la sută. fi vîndute prin comerţul socialist. Oa ale g.a.c., in adunările generale ale co tivă de masă, pentru mobilizarea ţă
Aceste rezultate dovedesc în mod menii muncii vor primi în anul care lectiviştilor să se dezbată şi, in acelaşi rănimii muncitoare în vederea tradu
grăitor justeţea politicii partidului, în vine încă 31.000 apartamente, adică timp, să se arate cu exemple con cerii în viaţă a sarcinilor trasate de
semnătatea măsurilor adoptate la ple cu 50 la sută mai mult ca in 1959. Se vingătoare marile avantaje economice recenta plenară a C.C. al P.M.R.
narele din noiembrie 1958 şi iulie 1959 vor construi şcoli, cinematografe şi alte ale însilozârii porumbului faţă de folo menite să ducă la creşterea producţiei
cu privire la dezvoltarea economiei na unităţi sociol-culturale. sirea acestei plante numai pentru agricole şi îndeosebi a sectorului zoo
ţionale şi ridicarea nivelului de trai al O preocupare susţinută va exista pen boabe, astfel încît, în anul viitor să se tehnic.
celor ce muncesc. tru creşterea producţiei agricole. In a- cultive porumbul-siloz pe întinderi cît In primăvara anului viitor va avea
Acum partidul ne cheamă ca pe cest scop, în agricultură vor fi investite mai mari. Folosind toate mijloacele loc cel de al lll-lea Congres al parti
baza realizărilor obţinute să asigurăm fonduri cu 25 la sută mai mari decit in a- care le stau la îndemină, căminele dului nostru. Poporul muncitor din ţara
folosind mai bine, cu chibzuială şi spi nul trecut. In 1960 agricultura va primi culturale, ca şi colţurile roşii din g.a.c. noastră este ferm hotărit să întîmplne
rit gospodăresc fondurile materiale şi încă 10.750 tractoare fizice, 12.000 semă sînt datoare să desfăşoare o largă ac acest măreţ eveniment cu noi şi însem
băneşti prevăzute de investiţii şi valorifi- nători, 5.000 combine şi alte maşini a- tivitate de propagandă în jurul acestei nate succese pe calea dezvoltării con
cînd nenumăratele rezerve interne ale gricole. probleme, combătînd în acelaşi timp tinue a economiei naţionale.
