Page 18 - Albina_1959_12
P. 18
Intr-o uzină din Bucureşti au — Auzi, 300 kg. combustibil. E
W fost sărbătoriţi de curînd cei posibil ?
A mai bătrini muncitori. Unul din Panoul codaşilor e cel mai ■ ■
.V tre ei. trecut de 50 de ani, îsi pe greu de „alimentat". Pe cel case I ■ ■
trecuse aproape 30 în fabrică. Ii
a trecut pe aici, a doua oară nu-1
.W ziceau toti _„moş“. La uzinele mai vezi. îi întreb pe cei din ha ■ ■ !
„Progresul"-Brăila l-am cunoscut
la construcţii metalice, adunaţi în
W pe Vasile Zaharia care lucrează faţa panoului : „Care vă sînt co a i
de două decenii în fabrică, dar a
W cărui uîrstâ nu trece de 35 de daşii ? Un cor pe şapte voci râs-1
D unde:
A ani. O să fie de mirare să-l vezi — Noi nu avem codaşi !
W în curînd sărbătorit printre cei Si erau atît de mîndri.
mai bătrini. Fiind destul de tînar
% povesteşte cu multă exactitate de
W prima bătaie luată ca ucenic si Automatizarea şi cultura
de cele cîteva parale pe ceas, din
W care nu-şi putea cumpără un co- Am citit pe un afiş de la fo rje :
vricr. ,,La 14 ani. cînd am venit „Miercuri, 2 decembrie, sextine
W aici. am aăsit o sinaură hală cu cursul de ridicarea calificării". 82
W un singur sudor în ea'’.. Stăpînul de forjori se califică. Or să afle
fabricii era o societate străină şi despre forja (se poate citi şi
W „Franco-Romînă” cu acţionari iadul) de altadată. cînd aici nu
W hrăpăreţi care iefuiau din dosul se vedea om cu om din cauza fu
firmei. Li se simţeau doar crhia-
V rele ca tentaculele de caracatiţă, mului şi îşi dădeau sufletul ridi-
cînd de cîteva sute de ori pe zi ba"*
.S întinse spre uzină, dar chipul nu rosul. Un singur om manevrînd
V li se vedea. cu gesturi elegante, ca să zicem
V Ton Bruşan şi Lică Gheorghe, aşa, manete si pedale (parcă ar
V pe care Zaharia i-a săltat de sub sta pe motocicluj mînuie cea mai
puternica maşină din uzină, pre
suori „pe care i-am aiutat să de
/ A vină oameni" — cum se spune sa. sub care geme un corp de otel
de steiar. Lingă
cit un trunchi
V pe-aici adesea — s-au ridicat în una din noile maşini automate, o
V meserie fără bătaie, fără foame adevărată uzină în miniatură, stă
A şi fără să ştie de acţionari şi un sinaur om. A introdus piesa în
W „Franco-Romînă". Ei ştiu de „Pro maşină si cele 7 motoare din pîn-
,% gresul" şi mai ştiu că acesta-i tecele ei o învîrt. o sucesc, după
V simbolul sub care păşeşte tot trebuinţă, mai bine decît ar face-o
ce-i în iurul lor. O întreaaă mina omului. Cînd a m lntuit trea
W generaţie de lucrători a crescut ba, maşina se opreşte de la sine
A asa. si dă un semnal. Numai că nu
W spune : „Am term in at!’’ Uzi
S La noi nu sînt codaşi na a fost înzestrată în anii regi
% mului democrat-popular cu ase- ; KRAUS TIBERIU „Brigada de -tineret’’ (pictură) : :
:
M E clipa de răgaz cînd aproape menea maşini care execută zeci « a
toată lumea mănîncă. Asta nu
W înseamnă însă că maşinile stau. de operaţii, scutind de eforturi
inutile atîtia oameni, lăsîndu-i sa
Azi i se spune „capul electronic".
.% Cei de la cuptoare, foriorii, ma- citească si să studieze uneori Tine minte 30.000 modele de tur au pornit _să construiască pentru
melanjoare de otel
prima dată
nîncă în picioare, cu ochii la nare. Dacă i-ai cere de pildă : pentru combinatele siderurgice si
W chiar lingă maşini. Cei mai mulţi
flacără. E bine să te uiţi la îmbu adîncesc în acest timp procesul „Nea Tiţu, dă-mi m atale modelul le-a izbutit pe deplin, Rulourile
W cătura lor că şi de aici se poate 280J)“, spune imediat, pe de rost, de otel pentru compresoare nu
^ tehnologic migălind cu creionul fără nici o scăpare, cîte miezuri s-au fabricat oină acum, dar azi se
desprinde ceva. Unul şi-a adus pe hîrtie tot felul de calcule.
W peşte fript, altul înghite cu o poftă are, la ce produs merge, ce pregă fabrică. Ele nu se mai importă,
cum se întîm pla cîndva, ci se ex
In jur de 20 de muncitori de la
.S molipsitoare un hartan de pui- „Progresul" sînt studenţi. Cam tiri trebuie făcute pentru forma portă. Mi se arată o sferă uriaşă,
rea piesei. Are o_uluitoare memo
V Doi foriori mănîncă brînză. S-a 200 fac liceul seral pe lingă uzi rie profesională.^ Iţi vine să-ti o autoclavă. care se fabrică de
^ scoţi în fata lui pălaria. asemenea pentru prima dată aici.
V dus de mult vremea cînd desfă nă. Setea de cultură e mare. foar Brigada socialistă condusă de Se lucrează cu dimensiuni mari si
ceau pe genunchi legăturica în te mare. Si oamenii învaţă. cu greutăţi de sute de tone. Le do
W care nu se afla decît ceapa şi omul ăsta e un organism^ de o mină şi le înconvoaie cu voinţa
,V mămăliga mucedă. S-a dus vre Sâ munceşti şi sâ trăieşti perfectă coeziune morajă. Iată sa, m etalurgistul de la „Progre
cîteva din sarcinile brigăzii: să
sul". Dacă_ o să vizitat!
uzina
\ W mea cînd le stătea în spinare vă în chip socialist depăşească lunar planul cu 10 la seara, o sâ vă salute la plecare
s u tă : să micşoreze rebuturile cu
taful.
A Cîtiva au term inat şi stau de „Ce turnăm noi în zece zile, se 40 la sută ; zero lipsuri nemotiva m acheta globului terestru, cu un
satelit învîrtindu-se în jurul său.
W vorbă în fata unui panou cu frun turna pe vrem ea capitaliştilor im te. Briqada socialistă e brigadă şi L-au înăltat cu mîna lor munci
aici în atelier, şj la cantină, şi
% taşi şi codaşi. Există obiceiul aici tr-un an“. Cuvintele aparţin co pe stradă, şi acasă. Aici nu-s învo torii, sus pe turnul de apă, ca un
omagiu adus deşteptăciunii si pu
% ca celor codaşi să li se afişeze por munistului Ion Tiţu, primul şef al ieli scrise. Totul porneşte din terii omului.
tretul sau mai des caricatura. primei brigăzi socialiste din uzi inimă, din cea mai adîncă_ con
W Iar dedesubt, descrierea faptului, vingere. Se munceşte şi se trăieşte V. TOSO
V nă. In cîteva vorbe ne-a înfăţişat, în chip nou, socialist.
făcut fără nici un fel de îngădu după cum auzirăti, întreaga isto Titu îi prezintă, de pe margine,
% inţă. Să-i vadă lumea, să-i arate cu rie a uzinei. De unde o ştie ? Apoi, pe fiecare din cei 13-.. Cel de colo
V degetul. Există aşadar, obiceiul acum 20 de ani era tot aici. în e Cîrba. Se omoară după fotbal, UCRTI
V bun sa fie puşi fată în fată cu vîrstâ de 14 ani. Spre convingere dar si la treabă să-l vezi... E can
V opinia publică. Un fochist, Nico- vă poate arăta un semn pe spina didat de partid. Ai de colo. Doagă rai.Mii
A lae Ionescu, a prăpădit 300 kg. re, produs de lovitura grea a unui Valeriu şi Ivan Constantin au avut
V un necaz. Cit pe ce să divorţeze. Ascultă valea cum suna...
păcură. Aşa, de-a surda. Ei bine, girbaci de cauciuc. In locul ăla Nu se înţelegeau cu soacrele. I-a Parcă respiră pămînfui
W toată uzina, cîteva mii de oa pielea s-a înfăşurat pe gîrbaci. împăcat brigada şi n-au mai ajuns Prin toţi porii.
M meni îl ştie şi nicăieri nu şi-a Nu făcuse nici o crimă- Era doar la tribunal. Unul avea soacră mai Parcă e măcinatul continuu
V găsit vreo scuză. niţel nepriceput, fiindcă era mic. rea şi l-au m utat „băieţii" în altă A) morii...
Ascultă cum înfloreşte lumina.
locuinţă. Sirenele au sunet de argint.
......................... ............* : brigada şi-l aduce lingă cel bun. îndesat şi domol.
Trec trenurile cu pintecul plin
Cîştiqul mediu e cam 1000 de
De petrol,
lei. Dacă e unul slab îl ridică
Pedalînd pe traverse
Ascultă valea cum sună...
In timpul liber mergem cu barca
Cine a zis că iarna
natura, în baltă la
şi admirăm
Tace ca depărtările ?
Filipoiu, la Ruşava, la Cocotişca
Cine a zis că iarna
(„Şeful" are o barcă în care intră
încep hibernările ?
toată' brigada). Duminica ne facem
Pînza biciuştilor de mesteacăn
Subţire ca inserarea.
buie să-i căpătuim neapărat. Am
~ vizite. Şapte sînt neînsurati- Tre Taci şi ascultă cum pîlpîie
Cum sfiriie seva caldă în nuci,
........................................ vzină. Două aici, una la m ecanică Pe lingă dealurile râmase pitice
văzut împreună 6 piese de tea
Cum dansează clădirile roşii.
tru...
In papuci de zăpadă,
Sînt patru brigăzi socialiste In
Ca un gard de uluci.
Taci şi ascultă
grea, alta la cazangerie. Şi vor
Cum sparge gheaţa Oituzul,
Limpedele martor în toate...
mai lua fiinţă, fiindcă din ce în ce
Taci şi ascultă scrîşnetul zăpezii
mai mulţi muncesc şi trăiesc în
Amestecată cu nisip şi mortar.
chip socialist. De la 20 octombrie
Cînd urcă, trezite din noapte -
Schelele uriaşului mîine...
tul Iui 1960.
.............. oţelarii uzinei dau otel în con Sub paşii muncitorului vizionar,
Taci şi ascultă gînduriie lor.
Pe rampele de finisaj aşteaptă
Pădurile,
compresoare
pentru
qreoaiele
drumuri, fabricate aici, gredere, Talazurile lor, i
Cînd urcă schelele,
escavatoare, piese, elice şi an Beţi de-nălţime
VEIDT VASILE „Chemare Ia întrecere" (pictură) Ca şoimul de zbor !
core pentru viitoarele nave.
M etalurgiştii de la „Progresul" ADELA POPESCU
