Page 19 - Albina_1959_12

Femeile în acţiuni

de interes obştesc

In întreaga ţară, oamenii Izbea cu putere pâmîntul. îna­
muncii organizează numeroase inta greu, sapa se încărca de
brigăzi de muncă patriotică, pămînt, oboseala îi anchiloza
muncind cu elan pe şantiere muşchii. Dar nu s-a dat bătu­
pentru redarea de noi terenuri tă. Nu-i în firea ei. Cu cit era
agriculturii, pentru ridicarea u- mai greu, cu atît lovea mai in-
nor construcţii de interes ob­ dîrjită şi centimetru cu centi->
ştesc. în scopul sporirii produc­ metru pămfntul îmbibat cu apă
ţiei industriale şi agricole, pen­ ceda sub loviturile sapei... Sea­
tru buna gospodărire a oraşe­ ra, colectiviştii şi întovărăşiţii
lor şi satelor. din comună, împreună cu corpul
La această muncă iau parte didactic, au felicitat-o din toată
activă şi femeile, mobilizate de inima. Aveau şi c.e ce. Metrul
comitetele şi comisiile de fe­ acela de pămînt săpat însemna
mei. Ele s-au angajat să întim- că uriaşul dig de 8 km. lungi­
me va fi gata cu un ceas mai
pine cea de^ 12 a aniversare a devreme, că Argeşul prins în
Republicii Populare Romîne cu frîu nu-şi va mai revărsa apele
noi realizări în munca de inte­ peste cele 600 de hectare ce vor
res obştesc. Astfel, prin muin/că fi cîştigate, redate agriculturii.
voluntară femeile vor realiza
economii în valoare de 88.000 000 Graiul cifrelor...
lei. Numai ptnă în luna noiem­ Cifrele îşi au şi ele poezia
brie, prin munca voluntară efec­ lor. In spatele fiecărei cifre,
tuată de femei pe şantiere şi în oricît de mare sau de modestă,
acţiunile gospodăreşti de înfru­ ar părea la prima vedere, se as*
museţare a oraşelor şi satelor, cunde de fapt efortul celui ce a
s-au realizat economii în valoa­ zămislit-o. Cifrele ascund în
re de 69.400 000 lei. ele strădaniile si bucuriile, iz-*
După obiceiul pămîntului, în­ hectare sînt irigate. In total a- tregii gospodării. Există o între­ bînzile celor care le-au dat
trebarea ar primi următorul răs­ ceste culturi ocupă 282 hectare. cere nedeclarată între aceste Pe Argeş în jos...
puns : „Tace bune ţi la locul Să le luâmpe fiecare în parte. două sectoare importante şi, de viaţă. Să dăm cuvîntul cîtorva
lor". In parte răspunsul este 108 hectare de sfeclă de zahăr vreme ce există, vor fi şi cişti- din ele :
adevărat. Dacă nu chiar „tăce“, au adus gospodăriei 1.700.000 gători. Şi cîştigători vor fi în pri­ La hotarul comunei Budeşti. — Eu sînt cifra 6. Modestă
dar cele mai multe sînt bune îs lei ; 60 hectare cu cînepă mul rind toţi membrii gospodă­ pe malul Argeşului, care în în aparenţă, dar cînd te gin-
chiar foarte bune. Altminteri 442.700 lei ; orezul de pe 42 riei care participă la muncă. fiecare primăvară. şi după
stau lucrurile cu partea a doua, hectare peste 200 de mii ; gră­ ★ fiecare ploaie, îşi răstoarnă deştj că în raionul Slobozia sînt
a răspunsului... „la locul lor", cu dina aproape 300 de mii, iar Anul acesta gospodăria a cul­ parcă albia, revărsîndu-şi a- încă 6 cămine culturale noi, asta
care cei din Salonta nu mai sînt sorgul de pe cele 60 hectare tivat 42 hectare cu orez. Produc­ înseamnă că ţn tot atîtea comu­
de acord. „Ce, zic ei, noi, adică aduce un venit de cca. 1.000.000 ţia n-a fost nici prea de laudă, pele înspumate peste ogoare, ne oamenii au condiţii prielni­
bacem pasu’ pe loc? Da' ce o lei. Mulţi poate se vor întreba nici de aruncat : 2500 kg. la măturînd totul în calea lui, lu­
mie de proaspeţi colectivişti îs cum se poate realiza de pe 60 hectar. Alţii, însă, în locul ce­ crau de zor în întrecere sute de ce să-şi îmbogăţească cunoştin*
tăt ca amu-i anu‘ ? Da‘...‘‘ Şi în­ hectare cu sorg un milion de lor de Ia Salonta, făoind cal­ ţele, să se adape din izvorul
cep a-ţi povesti cum a fost cu pri­ lei ? „Prin valorificarea lui în culul cheltuielilor de producţie şi femei, cot Ia cot cu tovarăşii cărţilor, minunată hrană pentru
mirea celor peste patru sute de atelierul de mături", răspund cîştigul net realizat ar fi rămas lor de muncă şi de viaţă. Fie­ inimă şi minte...
familii în colectiva „Drapelul colectiviştii din Salonta. Zeci de cel mult îa aceeaşi suprafaţă, care avea o normă de îndeplinit,
Roşu“, cum alte şase sute de mii de mături produse de aproa­ dacă nu s-ar fi lăsat păgubaşi. un anume număr de metri de — Iar eu, sînt cifra 4, şi re­
familii de întovărăşiţi din comu­ pe 100 de colectivişti în timpul Colectiviştii de la „Drapelul prezint numărul şcolilor noi.
nă au format încă două gospo­ iernii, iau drumul oraşelor. Dar Roşu" însă ştiu să vadă mai de­ şanţ de săpăt. Numărul de me­ date de curînd în folosinţă pen.
dării colective. Şi uite aşa vin de la cultura de sorg rămîn a- parte. „La anul vom cultiva 142 tri şi l-au fixat ele singure, tru pionieri şi şcolari.
ciobanii şi arată că cele 1.400 proape 12 vagoane de seminţe, hectare", îţi răspund pe dată ce după puterea de muncă a fiecă­
de oi s-au „mutat" în saivane iar gospodăria dispune de un aduci vorba de orez. Să fie o reia- Iată însă că spre amurg — Şi eu reprezint cifra
noi-nouţe, vin şi îngrijitorii şi puternic sector zootehnic. Şi iată ambiţie ? Poate şi asta. Ambiţia 150.000 — lei rezultaţi ca e->
spun că vacile şi-au luat în cum seminţele de sorg contribuie se iscă o vîntoasă, care le făcu conomie prin numărul orelor de
primire grajdurile „moderne", că la îmbunătăţirea bazei furajere. îşi are şi ea tîlcul ei. „înnoirea pe unele gospodine să dea fuga muncă voluntară prestate de
metodelor de cultivare a orezu­
sînt hrănite după „program". Şi Fireşte că sporirea veniturilor lui", acesta-i tîlcul. Veniturile de în sat, să-şi pună la adăpost
noutăţile curg ca apa Crişului depinde în primul.rind de spori­ pe orez vor fi mai mult decît în­ lucrurile uitate în ogrăzi. Băr­ sute de femei tot din raionul
de te întrebi dacă se mai ispră­ rea producţiei. In sectorul vege­ treite, pe două căi. Intîi, şi cea Slobozia pe şantierele de hidro,
vesc. tal vom aminti doar de numai mai de seamă, prin aplicarea baţii lucrau mai departe, zorind, amelioraţii.
Cînd mulgătorul Emeric Zuh a două culturi pentru a ne da agrotehnicii care va aduce un la îndiguirea Argeşului. O rafa­ — Eu sînt o cifră mărişoară :
obţinut 2.600 litri de lapte pe seama de hărnicia colectiviştilor spor însemnat de recoltă la hec­ lă de vînt aduse cu ea şi pri­ 2 453 000 si reprezint economii-i
cap de vacă furajată a fast o din Salonta. De pe suprafaţa de tar. In al doilea rind, lucrările mele picături reci de ploaie.
noutate. L-a ajuns insă din ur­ 327 hectare s-au obţinut în me­ pregătitoare şi de producţie Printre cei care au rămas să is­ le realizate la pietruirea, asfols
mă Francisc Maghieri şi s*a cre­ die peste 5.500 kg. porumb la costă acum mai puţin decît la tarea şi construirea de noi dru--
zut atunci că ar fi fost o întîm- hectar. Producţia record de po­ început. Experienţa acumulată prăvească, neapărat, o parte din muri şi poduri în raionul Slo*
plare. lată însă că acum 2.600 rumb însă a fost de 8.800 kg. la anul acesta îşi va spune şi ea dig, se aflau şi colectivista Ttţa bozia, prin contribuţia în mun­
litri de lapte constituie media hectar, iar producţia medie de cuvîntul. Colectiviştii din Salonta Viena, preşedinta comisiei de
pe întreaga fermă. Asta nu se sfeclă .de zahăr a atins 40.000 că a oamenilor cu braţele şl
mai cheamă „întîmplare". Gos­ kg. la hectar. Acestea sînt doar îmbină cu multă iscusinţă ex­ femei. Elisabeta Socolescu şi al­ atelajele. Mă mîndresc cu oa->
podăria colectivă „Drapelul Ro­ cîteva exemple care ne arată perienţa anilor trecuţi cu cele tele- Nu departe de ele. învăţă­ meni harnici din Traianu, Grivi-
şu" nu se mai aseamănă cu cea că nu întîmplător cele peste 1.000 mai noi metode recomandate de toarea Maria Paraschiv, lupta
de ta început. Numărul familii­ de familii de ţărani întovărăşiţi de opotrivă cu ploaia şi cu no­ ţa şi Amara, care pe lingă pie­
lor a crescut de la 72 la 920, din Salonta au pornit anul aces­ ştiinţă. Şi această îmbinare a roiul care se lipea de bocanci. truire au plantat pe o parte şî
iar al hectarelor de la 162 la ta pe drumul colectivizării. dus la creşterea avuţiei obşteşti, alta a şoselei sute de puteţi,
3.500. In fiecare zi, în gospodă­ .* la sporirea cîştigului membrilor Mai avea de săpat un me­ plopi de Canada şi salcîtni. De­
rie se iveşte ceva nou. In numai Colectiviştii de la „Drapelul gospodăriei. tru, Cum să-şi lase ea ne­
nouă luni fondul de bază a cres­ Roşu" nu se pot lăuda cu pă­ îndeplinită această sarcină putate destoinice ca Dobriţa
cut cu peste 345 de mii ajun- şuni întinse. Cîmpia Bihoreană CL. MUNTEANU patriotică de interes obştesc? Matei şi Sica Puşcaşu din Că-<
gînd la sfîrşitul lui septembrie la nu le oferă acest avantaj. Şi to­ zăneşti au mobilizat toate fe^
3.746.000. Şi creşte mereu. In meile din circumscripţiile elec­
fiecare zi se fac încasări de mii tuşi ei dispun în prezent de torale respective, făcînd împrem
Şi
de animale.
2.474 capete
şi zeci de mii de lei, pe scurt, în numărul lor va creşte. Numai
fiecare zi, in fiecare ceas noută­ ferma de vaci cu lapte se va nă cu bărbaţii lor peste 3.500
ţile de ieri devin fapte obişnuite, zile-muncă, la nivelarea şoselei
apoi se învechesc pentru ca alte mări anul viitor cu încă 120. De Căzăneşti-Gocora...
unde baza furajeră ? Sporirea
noutăţi să le ia locul. suprafeţelor cultivate cu plante Alte cifre îşi aşteaptă TÎndul
* furajere a fost prima măsură,
Dacă îi întrebi pe agitatorii însilozarea unor mari cantităţi de să fie citite. Iată aici cifra de
Emeric Spiţer ori pe luliana Ra­ plante a doua măsură. 2000 Te-oi rupt de singuraticu-ţi hectar lej 10.000 reprezentînd econo­
dar ce înseamnă aceste schim­ tone de plante au insiiozat co­ De pe tot cîmpul rod să poţi culege miile realizate la clădirea şcolii
bări, iţi vor răspunde pe scurt : lectiviştii in acest an. Pilduitoa­ de 7 ani din Muntenii-Buzău.
„dialectică' . Şi nu se vor opri re sînt pentru multe gospodării Şi braţul tău de harnic gospodar Tot în această comună, la pro­
la acest cuvînt, ci merg mai de­ colective cu specific, condiţii a- Cu alte braţe trainic să se lege.
parte. Iţi arată care este izvorul semănătoare de climă şi sol, punerea comitetului comunal al
bogăţiei obşteşti şi izvorul constă producţiile obţinute în sectorul Să poţi din munca vrednică s-adunl femeilor şi din iniţiativa sfatu­
în chibzuinţă oamenilor de a se zootehnic. De la cele 1400 oi lui popular comunal de a se fo­
gospodări. Iar chibzuinţă stă la merinos s-au obţinut în medie Sub coperişul 'nalt al vetrei tale losi resursele locale, în curînd
îndemîna oricui, numai să vrea. cîte 5,800 kg. lină, care a adus Şi verdele mănoaselor păşuni,
Colectiviştii de la „Drapelul Ro­ gospodăriei un venit de 281.000 se va da în folosinţă un dispen-
şu" sînt chibzuiţi şi n-au de ce lei. Din vînzarea de animale vii Şi aurul ştiuleţilor din vale. sar cu două săli de consultaţie,
să se plîngă. Şi-au creat mai s-au obţinut 250.000, laptele de sală de aşteptare, punct farma­
multe ramuri de producţie şi nu vacă a adus peste 100.000 lei. Câo) al iubit pămintu-ndeajuns ceutic, înzestrat cu aparate mo­
oricum. Au creat acele ramuri O altă sursă de venituri în ca­ Să fii stăpin deplin pe tot ogorul
care în condiţiile locale pot fi drul sectorului zootehnic este în- derne s' medici calificaţi.
dezvoltate cu succes şi dau pro­ grăşarea de bovine pentru vîn- SăH înfloreşti cum zîmbetul ascuns Graiul -cifrelor de mai sus o
ducţii mari, ori promit să dea, zare. Anul acesta colectiviştii de Al primăverii înfloreşte mărul. negrăit de frumos, ou Imagini
într-un anumit timp. Şi pentru la „Drapelul Roşu" au îngrăşat colorate, demne de cel mai fn*
că producţia vegetală este şi vîndut statului 50 capete de Şi cînd din soare lungile săgeţi mo$ poem închinat iscusinţei,
„mama" întregii producţii agri­ boi care au adus un venit ce se S-or risipi pe holda-mbelşugată, destoiniciei şi dragostei pentru
cole, au pornit de la folosirea ridică la suma de 178.000 lei. Tu să mâsori cu ochii îndrăzneţi treburile obşteşti ale harnicelor
judicioasă a pămîntului. Alături Sectorul zootehnic s-a ridicat la femei din Slobozia.
de cereale colectiviştii au culti­ nivelul producţiei vegetale şi Ce ai măsurat cu palma altădată.*
vat sfeclă de zahăr, cîneoă, nici nu putea fi altfel de vreme N. OANCEA MARIA STANCU
sorg, orez, au o grădină de le­ ce acesta din urmă constituie Şi
gume şi zarzavaturi din care 8 baza dezvoltării continue a în­ MANDA SMARAND4