Page 2 - Albina_1959_12
P. 2
Concursul „ALBINEI"
J a f e r f O â f l
mm U f I U
Scrisori, scrisori, scrisori
— Cum s-a putut fotografia partea oolectiviştii le-au învins, cum în lupta
invizibilă a Lunei P pentru o viaţă mai bună s-a cimentat
Întrebarea aceasta — după cum ne prietenia dintre ţăranii romîni şi ma
relatează corespondentul, nostru volun ghiari. Apoi, spre sfîrşitul scrisorii, co
tar G. Apostol — a pus-o ţăranul respondentul face o comunicare. In
colectivist Constantin Chirilă din Dră- preajma celei de a 42-a aniversări a
găneşti, brigăzii ştiinţifice a casei de Revoluţiei Socialiste din Octombrie în
cultură din raionul Tg. Neamţ, regiu treaga comună este oolectivizată.
nea Bacău. In continuarea scrisorii tri S-a încetăţenit un obicei în zilele
mise redacţiei, corespondentul descrie noastre. Cînd încetează cultura oîmpu-
cu mult entuziasm evenimentul poposi- lui, să înceapă intens cultura minţii.
rii brigăzii ştiinţifice în comună, poves Iată şi eîteva veşti despre această folo
teşte despre interesul pe care l-a stîrnit, sitoare activitate.
despre întrebările multe si interesante ...Ştafeta culturală organizată de
care s-au pus mai ales ou privire la oasa raională de cultură din Urziceni a
agrotehnică, despre frumoasa serbare
care a urmat şi cîte altele. Dar ne-am fost stabilită între 1-15 noiembrie. Pe Un joc de şah, o revistă sau o carie răsfoită, sirit mijloace utile şi distrac
oprit totuşi la întrebarea lui Constantin cele trei trasee ale ştafetei formaţiunile tive tot odată de a-ţi petrece timpul liber. în clişeu: un aspect de la
Chirilă, fiindcă ni se pare semnificati artistice ale Casei raionale de cultură clubul g.a.c. „Timpuri noi“, comuna Cosimbeşti, raionul Slobozia.
vă. Problemele cunoaşterii spaţiului au fost însoţite şi de către instructorii
cosmic nu-1 interesau şi nici nu-1 pu
teau interesa pe ţăranul muncitor în artistici, cu scopul de a îmbina re
trecut. Avea el şi aşa destule necazuri prezentaţiile cu schimburi utile de ex
cu pămîntul pe care-1 muncea şi nu perienţă. Intr-un sat din nordul Oradiei
era al lui. Cît despre felul în care
La căminul ouhural din comuna
trăiau ţăranii muncitori sub regimul Cioara, raionul Urziceni, a avut loc o
burghezo-moşieresc, să dăm cuvântul seară culturală pe tema „Statutul g.a.c.". Satul Sigheiul Silvaniei este aciuat griji. Dar ele sînt de alt soi decît a-
unui alt corespondent al nostru, Gh. urmat de un concurs ghicitoare, pe a- printre dealurile din nordul regiunii celea pe care le aveau părinţii la vîr-
Burlacu, colectivist din satul Oancea, oeeaşi temă şi cu un frumos program Oradea. In trecut, pe aceste meleaguri sta lor. Şi se frămîntă, nu cum să in
sărăcia se întindea ca pecinginea. Ca
tre slugi la alţii, ci cum să aplice mai
raionul Bujor, regiunea Galaţi, şi în artistic. sele — mai mult ca nişte colibe ghe- bine în munca cîmpului, colo în înto
orele libere, înfocat artist amator. boşate şi pătate de mucegai — erau vărăşire, cele învăţate la cercul agro
Despre toate acestea relatează cores
...„In toamnă, la împărţitul porum pondentul Gheorghe Gheorghiu. umile ca şi oamenii, iar viaţa din ele, zootehnic. Se frămîntă cum să inter
bului, tatăl meu a zis: — Iar nu luăm ...La căminul cultural din oomuna amară ca pelinul. Acum la fiecare pas preteze mai bine personajele din pie
noul apare ca ghioceii primăvara. Nici
sele lui Tiberiu Vornic sau Horia Lo-
nimic! Ce-om face cu oopiii ? Au fost Negomiru, raionul Tg. fiu, regiunea să cauţi cu luminarea n-ai găsi o casă vinescu, cum să urmeze mai bine sfa
chemaţi la curte toţi, şi acolo, celor Craiova, se fac pregătiri pentru desfă părăginită. Case cu temelie de piatră turile soţilor Ardelean, ale lui Ion
ce n-aveau ce mînca, li s-a propus să şurarea unei bogate activităţi pe timp şi acoperiş de ţiglă răsar ca ciupercile Stana, adică ale dascălilor care se
treacă la grajd, la boi, la oi şi că de iarnă. 21 de tineri ooleotivişti şi şi înlocuiesc cocioabele de vălătuci, cu străduiesc, seară de seară, ca ei, tine
rii, să aducă pe scenă ofranda boga
paie pe acoperiş. Se vede de la o poş
o să li se dea de mîncare pînă în întovărăşiţi s-au înscris în echipa de tă că foştilor birişi le merge din ce în tului lor talent şi aceea a pasiunii lor
primăvară. Dar tatăl meu a întrebat teatru şi au început repetiţiile la piesa ce mai bine. Oameni ca Ilie sau Virgil pentru artă. II mai bate gîndul însură
i atunci: ce să facă cu capiii ? Proprie Gorgan care în trecut nu aveau nici torii, a nunţilor ce se vestesc de pe
i „Fata tatii cea frumoasă". Brigada ar după ce bea apă, îşi fac case noi, cu acum tot mai frumoase. Ca şi viaţa
i tarul moşiei, Ionită Popia, l-a lovit tistică de agitaţie formată din 8 tineri, verandă, îşi cumpără aparate de radio, lor de altfel.-.
i şi. ne-a gonit din casă şi din sat. Dar culege de zor aspecte pentru viitoarea cizme de box, covoare... Aşa se face că pe tineri ca Petru
i în satul Oancea era oa şi în Gulianca, Răchişan sau Andrei Chermi nu-i mai
ti serbare. Dacă se schimbă pe zi ce trece faţa
( numai că erau alţi boieri. Ba, poate că Această ştire ne-a parvenit de la satului, apoi de bună seamă că se întîlneşti seara orin cîrciumi cîntind'
i era mai greu, că dacă boierul nu era schimbă şi oamenii. Mulţi dintre cei melodii terfelite şi ameninţătoare ca
t corespondentul Procopie Vulpe. „Bine taie cuţitu’...", ci îi întîlneşti în-
i mulţumit, nu ne mai da pămînt în parte Iar nouă nu ne rămîne altceva de ce mai ieri nu ştiau scrie şi citi
şi nici să părăsim comuna nu puteam..." făcut, decît să urăm tuturor: spor sînt azi abonaţi la ziare, frecventează tr-o sală spaţioasă, repetînd de pe
partituri cîntecele : ,,Hai să facem o
cinematograful din Chieşă, comentează
...In toamnă, la împărţitul porumbu la muncă ! filmele, citesc cu aviditate nenumărate gospodărie" sau „Foaie verde sălcioa-
lui, tatăl meu a zis: — iar nu Hiăm cărţi... Azi nu-1 mai vezi pe baci Ar ră“. Prin asemenea bucăţi din. reperto
nimic... ELISABETA MARTON delean umblînd pe uliţe încovoi'at. cu riul corului, ei exprimă convingător
sentimentele ce animă
pe consătenii
..Jn toamnă, la împărţitul avansului, chipul întunecat de griji, ci cu frun lor. Şi pentru Maria Sigheteanu sau
ţanţoş
păşind
şi
se
tea
sus,
colectivistul Petru Cristea, pentru 550 â b v • nin. Se făleşte omul că a ajuns stă- Valeria Pop nu e o bucurie mai mare
zile-muncă primeşte numai ca avans &r«t c ă m i n pîn pe soarta lui, că a ajuns să scoată ca aceea de a cînta pe 'placul consăte
3.520 kg. de gnu, 1.100 kg. orz şi al Şi el din cuptor pîine mare, ca toata nilor şi în cinstea acestora cîntece noi,
tele, precum şi o sumă de bani. In to Dragu mi-i sera cînd vin de car, cu miezul ca buretele. Nu se optimiste. Cîntă şi doine — doine de
demult, dar care vin în mijlocul oa
Oamenii către cămin.
un
mai umileşte pe la alţii pentru
tal i se cuvin pentru zilele-muncă pres Becurile strălucesc dărab de mălai. Mănîncă pîine. menilor ea nişte păsări migratoare —
tate 5.175 kg. de grîu, pe cînd cel mai Şi cărţile răsfoiesc ; Copiii mai mari ai lui baci Ardelean, aducîndu-le doar aminte.-de jalea ce-a
hon gospodar individual din comuna Tafa-i cu „Scinteia" n faţă, ai lui Răchişan, Pop sau Chermi nu bîntuit satul lor altădată. Virstnicii le
Mama c o revistă-n braţă ;
Mănăştinr, raionul Făget, regiunea Ti Ş-apoi eu, fecioru lor merg pe uliţă — ca părinţii lor altă ascultă, se cutremură şi se gîndesc cu
mişoara, a obţinut doar cantitatea de Ştau şi-ascult la difuzor dată — de parcă s-ar duce la prohod. obidă la mizeria ce le-a paralizat
2.300 kg. gnu... Cine i mai fruntaş in muncă Frunţile lor nu-s cotropite de gînduri bucuriile tinereţii. Apoi, privindu-i pe
negre, de grija zilei de mîine. Ei merg
Două toamne faţă-n faţă. O toamnă Ce doine răsar din luncă. cu fruntea senină, degajînd în jur ti capiii lor, molipstndu-se de voioşia lor.
din trecutul amar, şi alta din prezen Cules din raionul Sigheţ nereţe şi optimism. Nu-i vorbă că surîd viitorului...
tul luminos. de GODJA ILIE şi pe Maria Pop, Petru Răchişan sau AL. S1LAGHI
Intr-o scrisoare trimisă redacţiei, Andrei Chermi îi năpădesc gînduri şi Oradea
corespondentul Procopie Benescu trece
în revistă cei zece ani parcurşi
de gospodăria agricolă colectivă „Pace
trainică" din comuna Mănăştinr, ra
ional Făget, regiunea Timişoara. El MIRII DNI din M u MffiTMB PIU fCTlHST
arată cam gospodăria, care a plecat « r i a w ■ ■ * ■ » « ■ ■ ■ W • « t*W <a
la drum cu 30 familii, 90 hectare de
pămînt şi 12.000 lei fond de bază, I
Trăia mai demult, în comuna Rediu
dispune astăzi de 831.889 lei fond din raionul Buhuşi, familia unuia zis tn armată, iar în 1954 este lăsaf Ia seamănă o potecă numai noroi cu o i
şosea frumos pietruită. In 1959, din
vatră. Dar ce-1 aştepta acasă ? Bor
de bază, iar valoarea zilei de muncă Th. Gh. Andrieşi. Opt copil' avea bietul deiul părintesc prăpădit de tot, pămînt produsele ce le-au primit, au oprit
e peste 50 lei. Corespondentul poves om, un bordei ca vai de lume din nimic, că încă taică-său fusese nevoit necesarul pe tot anul, iar din prisos
teşte, fa cuvinte puţine, greutăţile pe vreascuri şi prost învelit, iar pămînt să-l vîndă. Tînăr era Toader Andrieşi, şi-au făcut cîte două rîndur; de haine
cere le-au întfaipinat, dîrzenia cu care mai de loc. Ce făcea un ţăran în tre inimă avea, dar cu ce să-şi ţină viaţa? bune. Fetiţele, 'Ilenuţa şi Maricica. au
cut ca să-şi agonisească mămăliga de Pînă la urmă a ales calea arătată de primit şi ele un... dar. O vacă cu
toate zilele f Ceea ce a făcut şi An partid ţărănimii muncitoare, calea care lapte 1 Să bea lapte cît le-o pofti
drieşi. Muncea pe la moşierii Mătă- I-a scăpat şi pe el de sărăcie. A in inima.
saru şi Sturza di'n noapte-n zori şi trat în gospodăria agricolă colectivă Tn ziua de 15 decembrie Andrieşi
F r u n z ă v e r d e
din zori pînă-n noapte pentru boţul de din comuna Cîndeşti. O să mă între va duce la O.R.A.C A. 2 porci graşi,
mămăligă mucegăită. Dar nici mămă baţi de ce s-a stabilit omul la Cîndeşti că a făcut contract încă din iunie. Din
t r e i m i ţ y d a l e
ligă mucegăită nu avea întotdeauna. şi nu fa Rediu ? Fiindcă la Cîndeşti hanii pe care îi va lua ne eî vrea
Frunză verde trei migdale Copiii, care cum creştea mai măricel, locuia Ilenuţa Gherasim şi... înţele să-şi ia o mobilă mai modernă.
Nn mai cînt doină de jale, îi dădea drumul în lume, că altceva geţi dumneavoastră nu-i aşa, ce s-a Iată cum trăieşte azi tînărul Toader
Ci cânt doină săltăreaţă mai bun nu pulea face. li rămăsese întîmplat? Acum pe Ilenuţa o cheamă Andrieşi, oare a fost cîndva slugă 1«
Că nii-e drag-a noastră viaţă. pe acasă doar mezi'nuf, Toader. Pe Andrieşi şi amîndoi soţii sînt colecti chiaburi. Cînd stai cu el de vorbă,
spune cu adîncă recunoştinţă că par
Viaţa nouă viaţă bună acesta, cînd a împlinit vîrsta de 10 vişti şi fruntaşi în muncă. La sfîrşi-
Ce ne-o facem împreună. anf. I-a băgat slugă, doar pe mîn tul anului 1955 Andrieşi a cărat acasă tidul l-a făcut om şi că ce n-a putut
Azi alături noi lucrăm care, la unul Nicu Ionescu, cîrciumar atîtea cereale, cît n-a avut vreodată în face tatăl lui într-o viaţă întreagă,
Şî cu toţi ne bucurăm şi proprietar de batoză şi tractor. viaţă. Peste 4.000 kg.l Şi-au început el, în gospodăria agricolă colectivă, a
Cînd tractoru-n lung şi lat Din cîte-mi amintesc de Toader, tot însurăţeii să-şi facă haine şi să-şi făcut în 4 ani.
Asemenea oameni fericiţi, cu bună
Trece harnic peste hat. rupt şi flămînd umbla. Taică-său mu procure materiale de construcţii pen
rise prin 1946 şi el rămăsese tot slugă tru casă, de-ţi era mai mare dragul. stare, sînt azi în satul nostru toţi co
IO AN STANCIU Ia Ionescu. Prin 1948 s-a mai înţolit In anul 1958, tînăra familie Andrieşi. lectiviştii.
colectivist, corn- Gheja, el oleacă, că s-a înscris omul în sin mărită în anii aceştia cu două fetiţe, TACHE VAS1LACHE
raionul Luduş dicatul muncitorilor agricoli, unde s-a mutat în casă nouă. Apoi casa asta colectivist, comuna Cîndeşti,
T-au învăţat să-şi ceară drepturile de a lor seamănă cu bordeiul dărăpănat raionul Buhuşi. regiunea Bacău
Ia patronul lui hapsîn. In 1952 intră aţ bătrînilor Andrieşi din Rediu, cum
