Page 20 - Albina_1959_12

Învăfămîntul agricol de masă

în regiunea Piteşti

1958/59 : 984 de cercuri şl cursuri sele muncii unite, ei s-au înscris în
agrozootehnice cu 26 000 qospodăria colectivă.
de cursanţi. In comuna Dobreşti, din cei 20 de
1959/60 : 1.224 de cercuri şi cursuri cursanţi care au urmat anul trecut
agrozootehnice cu 35.486 la cercul agrotehnic de la căminul
de cursanţi. cultural, opt s-au înscris în gospodă­
ria agricolă colectivă, iar alţi zece
Cifrele de mai sus dovedesc în mod în întovărăşire, obţinînd recolte bo­
grăitor creşterea interesului ţărănimii gate.
muncitoare din regiunea Piteşti pen­
tru însuşirea ştiinţei agrotehnice, Lecţii cît mai instructive şi cit mai
precum şi qrija cu care organele de atrăgătoare, aceasta este preocuparea
partid şi de stat au îndrumat orga­ tuturor lectorilor din raionul Topo­
nizarea învăţămîntului agricol în loveni. Pe oriunde am trecut, am gă­
acest an. sit dovezi qrăitoare. Profesoara Elena
In regiunea Piteşti, tnvăţămîntul Muşat. lector la cercul agrotehnic Bibliotecarul Io
agrozootehnic de masă s-a deschis în din Topoloveni, îşi pregătise probe Ion Voicu
cea mai mare parte a raioanelor încă de sol din diferite loturi ale comu­
din a doua jumătate a lunii noiem­ nei. pentru a demonstra "n mod con­
brie. Aflîndu-ne în acea vreme în
raionul Topoloveni, l-am rugat pe cret felul cum trebuie făcute lucră­
tov. Ion Mihăilă. secretarul comite­ rile solului, ţinîndu-se seama de
La căminul cultural din Priboieni .(Hruk
tului executiv al sfatului popular structura sa diferenţială.
raional să ne vorbească despre orga­
nizarea învăţămîntului agrozooteh­ am aflat despre o iniţiativă preţioa­
nic. să : cercul agrotehnic a întocmit o
— Da. Chiar acum puteţi lua chemare la întrecere către toate
parte la deschiderea învăţămîntului cercurile agrotehnice din regiune, în Nu se poate sţ
agricol — dar numai pe o anumită... dele problema i
vale. care se spune printre altele : zootehnic a fost
Am rămas puţin surprinşi. Ni s-a „Avînd în vedere importanţa aces­ în cuprinsul raio
zate 52 cercuri
explicat: tor cercuri precum şi rolul lor in cicluri de confer
— Comitetul executiv raional a transformarea socialistă a agricultu­ un număr foarte
stabilit ca cercurile agrozootehnice rii şi întărirea economico-orqanizato- citori. O dată ci
să-şi desfăşoare activitatea în zile rică a unităţilor aqricole socialiste, gurat şi condiţii
diferite pentru ca să le putem con­ pe baza experienţei căpătate în anii buna funcţionare
trola şi îndruma cu mai multă uşu­ Pînă aici toat
rinţă. Uitaţi-vă pe hartă. Azi îşi în­ trecuţi, noi, colectivul de conducere există însă un
Listele viitoarelor cercuri de învă­ lective deservite. La cursul acesta, de­ cep cursurile cercurile agrotehnice
ţămînt agrozootehnic au făcut naveta numit „special" şi care a fost plani­ de pe Valea Dobreştilor, miercuri al cercului agrotehnic din comuna cei 78 lectori îm
de la biroul organizaţiei de bază la ficat să fie ţinut în 70 de ore (20 teo­ cele de pe Valea Budiştenilor. iar Priboieni, raionul Topoloveni, chemăm cruţaţi dintre
directorul staţiunii, apoi la inginerul retice şi 50 practice) cursanţii, — me­ vineri cele din satele de peste Argeş. la întrecere toate cercurile agroteh­ populare, i. ‘5
şef şi la preşedintele comitetului de canizatori şi colectivişti laolaltă — vor Iată o măsură chibzuită, care ar nice din regiunea Piteşti, indiferent ţători şi pi ,01
întreprindere. fi instruiţi temeinic asupra tuturor trebui extinsă si în celelalte raioane. de durata şi locul de orqanizare*. ur cerc de înv
us de un ingir
Treaba acejfta a organizării învăţă­ metodelor de reglare a semănătoare­ Am plecat în seara aceea în sus, Dintre obiectivele întrecerii sînt ferinar. De ce ? 1
mântului agrozootehnic în timpul ier­ lor de porumb 2. SPC 2, precum şi • către Priboieni şi Dobreşti. începuse cîteva care ni se par demne de luat §
nii a Iest privită cu întreaga răspun­ cultivatoarelor K.R.N. şi C.P.U. să se înnopteze, dar prin sate era o în considerare de către toate cercu­
dere de conducerea S.M.T.-ului Băla- Măsura luată de conducerea S.M.T. vie animaţie. Şi peste tot, in jurul
ciu. care deserveşte numai gospodării Bălaciu, este o iniţiativă bună, prac­ orei 18, întîlneam acelaşi tablou : in rile agrotehnice din ţară : GHICITOR
agricole colective. tică şi care ar putea fi preluată de cămine culturale sau în săli de — folosirea la maximum a mate­
toate S.M.T.-urile şi gospodăriile a- clasă, grupuri de 40—50 de ţărani rialului didactic-intuitiv a demonstra­
7 ret cate zorii de cursuri gricole colective deservite de tractoa­ muncitori — bărbaţi şi femei — ti­ ţiilor, a proiecţiilor şi a oricăror alte Să v-nrăt nişte „
re UT.O.S-, reglarea pe viitor a agre­ neri şi vîrstnici ascultau cu luare a- Nu vă speriaţi, fl
gatelor direct în cîmp şi de către oa­ materiale de laborator ; Că nu umblă pe
Experienţa anilor trecuţi constituie minte lecţiile predate. — ţinerea a 6 lecţii demonstrati­
punctui de plecare în organizarea în- menii care le conduc, înlesnind sim­ Fiecare cerc îşi are planul său de ve — cu masele largi de ţărani mun­ Ci stau în... bibi
vătâmintului din această iarnă. La ţitor trecerea grabnică de la o lucrare învătămînt. Exemplele sînt diferite,
S.M.T. Bălaciu, raionul Urziceni, da­ agricolă la alta. pentru că diferite sînt şi condiţiile şi citori din comună ; -»Z ®i
După felul în care învăţăinîntul a-
torită condiţiilor noi create prin co­ problemele de la sat la sat. — organizarea a două vizite la
lectivizarea tuturor comunelor deser­ grozootehnic a început Ia S.M.T. Bă­ q.a.c.-urile din localitate şi din satele Profesorul, pus p
vite. planul de învătămînt prevede or­ laciu, sînt toate semnele că această La Bogaţi, unde se pune un accent vecine ; Spune n clasă : —
ganizarea a trei categorii de cursuri. unitate de mecanizatori va intra în deosebit pe extinderea plantaţiilor de — organizarea temeinică a terenu­ Dintre voi, care
camparia agricolă din anul viitor cu
pomi fructiferi, planul de învăţămînt
Unii dintre tractorişti, care vin cadre bine instruite şi va putea per­ al cercului cuprinde şi lecţii despre rilor demonstrative în suprafaţă de 0 găseşti la... libi
fn staţiune în timpul iernii, au fost în­ manentiza la gospodăriile colective înfiinţarea unei pepiniere, despre lu­ cel puţin 0,75 ha., executarea planu­ (nu
scrişi la cursurile obişnuite agrozoo­ mai multe brigăzi. crările de întreţinere a noilor plan­ lui de cultură şi a tuturor lucrărilor vnwoj
tehnice şi de mecanizatori, care au taţii şi altele. Ţăranii muncitori din
început ir, z:ua de I decembrie în sta­ G. F. satul Glîmbocel, unde legumicultura de întreţinere după cele mai înainta­ Acest om glumeţ
ţiune. Lectorii acestui curs (inginerii, este o îndeletnicire cu tradiţie, au te reguli agrotehnice. Ne-a lăsat drept
directorul şi şeful de atelier, şi-au pre­ cerut să li se vorbească despre cul­ Hotărit lucru sînt reale posibilităţi Nu cogeamite cir
gătit din vrer e lecţiile după tematica tura legumelor. de creştere a numărului cursanţilor, G o... cap u
dată de minister). Recomandări de repertoriu la cercurile agrotehnice, chiar şi după
Interesant de subliniat este faptul pentru cititori şi recitatori Invăţămîntul agricol de masă în
că h aceste cursuri au fost chemaţi regiunea Piteşti este un sprijin efec­ deschiderea acestora.
în mod obligatoriu toţi agronomii de artistici, cu ocaz-a tiv în munca de lărgire şi consolida­ Iată un singur exemplu ; la cercul
sector, care muncesc în gospodăriile aniversării zi ei de re a sectorului socialist al agricultu­ agrotehnic din satul Glîmbocel se
colective, cu care de altfel se vor face rii. Sîntem la gospodăria agricolă înscriseseră, pînă la deschiderea în-
şi seminarizări regulate. La întoarce­ 30 Decembrie colectivă din comuna Priboieni. In­ văţămîntului agricol, un număr de 62
rea în gospodăriile respective, agrono­ trăm în sala unde se ţin cursuri’e de ţărani muncitori. La prima lecţie
mii, astfel instruiţi în stagiune. vor Al. Andritoiu — Patriei; M. Be- cercului agrotehnic. Aproape 40 de insă au asistat încă 40, care au ce­
preda la rîndul lor lecţii colectiviştilor niuc — Stema tării; Demostene Bo­ colectivişti ascultă cu luare aminte rut să participe şi ei la lecţiile cercu­
din cercurile agrozootehnice ale fie­ tez — Patria mea ; Nina Cassian — expunerile inginerului Iacob Ion. In
cărei gospodării. Mă-ncumet; Eugen Frunză — Cînd sală e întuneric. Pe un ecran se lui.
Un al doilea cerc de învătămînt a ramuri se apleacă; Euqen Jebeleanu proiectează diafilmul „Agricultura în In raionul Topoloveni am găsit şi
început să funcţioneze organizat de — Patria; Kiss Jeno — Cu in'ma R.P.R.“. Imaginile se succed una după unele cămine culturale care nu au
SM.1. în con una Cocora, unde sînt liberă. Contemporanul 20. dec- Nr. alta, înfăţişînd succesele obţinute de reuşit încă de la bun început să-şi
două gospodării agricole colective (23 51T957; Alfred Margul Sperber — sectorul socialist al agriculturii din organizeze învăţămîntul agricol în
August şi 1 Mai) şi unde funcţionea­ Frumoasa primăvară a acelei ierni ; ţara noastră în domeniul creşterii a- cele mai bune condiţii. Astfel, din
ză o brigadă S.M.T. permanentă cu C. Theodorescu — împlinire — Voi. nimalelor. în domeniul pomiculturii cele 16 lecţii propuse a se ţine la
atelier propriu de reparaţii. „Versuri alese” Nr. 2T955; V. Tulbu­ şi viticulturii. cercul agrotehnic de la căminul cul­ Florica luă c
Acest curs a fost organizat împre­ re — Tării mele; M. Beniuc — Parti­ Printre cursanţi qăsim şi cunoştin­ laje. Se uită |
ună cu conducerile gospodăriilor dului — antologia de poezii „Parti­ ţe mai vechi: Constantin Puiulescu, tural din satul Ciulniţa, majoritatea tr-atîta deasup
agricole colective deservite. lecţiile erau copiate după planul de învăţă-' de ea.
practice despre mecanizarea lucrărilor dul” E.S.P.L.A.-1954; T. Arghezi — Elena Cincu, Gheorghe Iordache, mînt al cercului agrotehnic din co­ — Da’ mai la
agricole şi pentru cunoaşterea amă­ Arcada. Culeqere de poezii pentru re­ Constantin Moldoveanu şi alţii, care muna de centru. Leordeni. La cercurile Florica înciudat
nunţită a diferitelor tipuri de maşini citatori şi cititori artistici, Ed. C.C.C.P.; în anul trecut au urmat cursurile agrotehnice dan satele Ghileşti, Cîn- De fapt, era
şi agregate, fiind tinute în comun cu M. Banuş — Despre pămint (frag­ cercului agrotehnic de la căminul deşti Deal şi altele, lecţiile introducti­ darnic să intre
membrii celor două cercuri agrozooteh­ ve s-au ţinut la un nivel prea qeneral, Nu mai trăia c
nice din gospodăriile colective. ment) voi- „Culeqeri de poezii pen­ cultural. Invăţînd din lecţiile preda­ Se făcuse cc
In campaniile agricole trecute, me­ tru recitatori şi cititori artistici”. te la cerc şi convingîndu-se de foloa­ fără exemple concrete, fără a se fo­ Sub fereastră <
canizatorii şi mînuitorii de agregate losi materiale didactic-intuitive. deşi încercări. Florie
acţionate de tractoare U.T.O.S.-26 in- la căminele culturale şi la şcolile din resemnată : „N
tîmpinau dificultăţi mari şi adesea aceste localităţi sînt suficiente plan­ Io ceva deoset
pierdeau mult timp în aşteptarea cpe- şe, diafilme, aparate de experien.ă De cîteva zile
cialiştilor din staţiune (inginerii, şeful O mînă părintească ţi-a deschis care ar putea fi folosite cu succes. şi gata, n-audi
Palatul cunoştinţei prima oară
le după felul lucrării ce urma să fie PRIETEN Şi-ai tresărit ca dintr-un negru vis număr. Marea majoritate a unităţilor de vreo carte
mecanic, directorul), care erau singu­
Şi Florica cit
Aceste exemple însă sînt puţine la
rii ce puteau regla în cîmp agregate­
Descoperind a scrisului comoară.
executată Inelul zării s-a topit sub cer culturale din regiunea Piteşti au por­ Ei ii plăceau
aşa le cerea
„Nevoia te învaţă întotdeauna', spu­ Lâsind să treacă gîndul mai departe. nit şi desfăşoară învăţămîntul agricol
ne o veche zicală şi de data aceasta al Ca Făt Frumos, cu paloşul de fier, în mod orqanizat. Măsurile luate de cu foi mai puţ
nu se încumete
ea s-a adeverit din nou. Pentru a în­ Râpui, in cuib, credinţele deşarte. organele de partid şi de stat regiona­ Iov, aproape c
lătura pierderile de timp şi riscurile Citind, tu calci pe unde n-ai călcat le şi raionale, de a îndruma în per­ sute de pagini
unor defecţiuni mecanice datorită sis­ CÂRTII Şi afli dreapta faptelor măsură ; manentă procesul de învăţămînt a- încumenta sa .
temului deosebit de reglare a agrega­ Ai şi mai mulţi prieteni azi in sat Intr-un tîrziu,
telor actiona'e de tractoare U.T.O.S., Făcuţi în nopţi, şi nopţi de-nvâţâturâ. qricol in tot timpul iernii constituie Omul. după ui
conducerea S.M T. Bălaciu a hotărit Ţi-au fost, de veacuri, ochii minţii orbi o garanţie că în aceste luni mii de — Ei, aşa ma
să organizeze in lama aceasta în de Şi-ai înţeles în vremea noastră plină ţărani muncitori îşi vor îmbogăţi cu­ O privi o cli
staţiune un curs special cu toţi trac­ Că fiecare pagină ce-o sorbi noştinţele, însuşindu-şi in mod te­
toriştii de pe UTO S.-uri, cu toţi bri­ STELIAN FILIP E o fereastră largă spre lumină. meinic ştiinţa agricolă. mină vie. Ţinei
gadierii şi mînuitorii de agregate cîţiva paşi spre
man. II puse si
S.ALT., membrii ai gospodăriilor co­ Ş- LASCAR şi V. ZĂVOI