Page 22 - Albina_1959_12
P. 22
Po$tt M ică
Vasile Stafi din co
muna Drăguşeni, raionul
Fălticeni, regiunea Su
ceava întreabă ce avan
taje ar avea în cazul
cînd ar contracta cu sta
tul livrarea a doi porci ?
Răspuns : Hotărîrea Consiliu
Un valoros produs apicol lui de Miniştri rar- 1173/1959
prevede că producătorii care li-
vrează statului porci prin con
Caplişcrul d e m a t c a tract primesc între 9—9,50 lei
pentru fiecare kilogram greu
tate vie. Pe lîngă aceasta be
Lăptişorul de matca este un cleu- tn stupul orfan, în care neficiază de reducerea cotelor
procitxs biologic natural, iar fo rămin numai 5 rame cu rezerve obligatorii de carne cu 10 la
losirea lui în alimentaţie are de hrană şi cu toată populaţia sută din greutatea porcilor pre
un efect întăritor şi regenerator stupului, albinele intră într-o daţi, credite prin Banca Agri
pentru organism. Producătoa stare ae surescitare care deter colă de cîte 300 lei pentru fie
rele sînt albinele, dar dacă n-ar mină secreţiunea abundentă a care porc contractat, au dreptul
interveni aici mina şi iscusinţa lăptişorului de matcă. După să cumpere mărfuri din comer
omului, cantitatea recoltată ar fi trecerea a două ceasuri se in ţul de întîmpinare pentru 10 la
desigur nesatisfăcătoare. Tre troduc în stup rame dinainte sută din valoarea porcilor pre
buie amintit că albinele fabn pregătite cu botei (un fel de daţi.
că lăptişorul în măsura In care capsule din ceară curată, ca
e necesar matcii pentru hrană nişte degetare) numărul lor Ecaterina Crăciuneanu,
sau hrănirii larvelor cînd matca fiind de 35—40. In botei se bibliotecară la căminul
cultural din comuna Mâr-
transplantează larve de o zi. I-
lipseşte. In clipa cînd matca mediat după introducerea botci- culeşti, Slobozia, este şi
moare sau e „răpită" pur şi lor albinele încep hrăntTea lar pensionară şi întreabă
simplu din stup de către om, al velor, depunînd tn aeest scop dacă fiind bolnavă şi e
are
spitalizată
acasă.
binele încep ca la comande şi din abundenţă în botei lăptişor drept la asistenţă medi
cu mare grabă să tndoape cu de matcă. După trecerea a 60 cală ?
de ore se scot ramele -cu botei
lăptişor larvele din care va ieşi în vederea recoltării lăptişo Răspuns: Art- 2 din Decre
viitoarea matcă. Intervenţia o- rului. Lăptişorul se extrage după tul nr. 246*1958 privind acor
mului stă în aceea că el vădu- îndepărtarea larvelor din botei, darea asistenţii medicale şt a
veşte temporar stupul de matcă, cu o spatulă de lemn sau cu un medicamentelor prevede că pen
sionarii ca şi alte categorii de
aparat special cu absorbţie pe
silind albinele să producă lăpti bază de vid. cetăţeni — care din lipsă de
şor în cantităţi mai mari. El for De la un stup se pot obţine locuri nu pot fi internaţi în spi
ţează eu alte cuvinte natura pu- 30—40 grame lăptişor de matcă. tale — vor fi spitalizaţi la domi
nînd-o şi aici (ca n atîtea alte El e.amestecat cu miere, (numai ciliu cel mult şapte zile, benefi
împrejurări) în slujba sa. Pro aşa poate fi păstrat), şi dat tn IARNA IN LIVADA ciind în mod gratuit de asis
ducţia dirijată a lăptişorului, consum. tenţă medicală, medicamente şi
Tn
acest
materiale sanitare-
(descrisă pe scurt) decurge ast Pe lîngă faptul că contribuie Cu cîţiva ani în urmă, cînd ta şi in timpul iernii, mai ales timp dacă necesitatea spitali
fel : am vizitat Staţiunea Experimen că acum, in lipsa frunzelor, se zării se menţine, se va asigura
la întreţinerea vigorii şi sănătă tală Pomicolă din Voîneşti, raio pot aplica tratamente împotriva
Se scoate din primul rînd din ţii omului lăptişorul de matcă internarea în spital.
nul Tîrgovişte, era tocmai pe
stup rama pe care se află matca aduce venituri însemnate api vremea culesului de toamnă. tuturor dăunătorilor. In acest Ion Ghiţuica, colecti
scop se stropesc cu soluţie sulfo-
formîndu-se cu ea un nou nu- cultorilor care-l produc. Se afla atunci în vizită la sta calcică 20 la sută sau uleiuri mi vist, întreabă pînă la ce
ţiune un grup de ţărani munci nerale 3—4 la sută, pentru a valoare trebuie să fie ve
tori din comuna Voineşti. La un distruge păduchele de San Jose, nitul impozabil pentru a
moment dat, admirind lăzile cu păduchele ţestos şi diferite ouă primi alocaţie pentru
mere aurii, unul din ei spuse : de insecte sau spori de ciuperci. copil ?
- Cit sînt de frumoase şi ce Cuiburile de omizi şi frunzele Răspuns : Prin art. 4 din De
gustoase ! Păcat că mărul nu căzute se strîng şi se ard. Cit cretul nr. 571/1956 se prevede
rodeşte în fiecare an... despre lucrarea pămîntului... că nu beneficiază de alocaţie de
Aceasta a stîrnlt o discuţie — Asta, desigur, la primăva stat pentru copii salariaţii care
aprinsă. ră, întrerupse cineva. în afară de salarii au şi alte
- Prunul este mai rezistent, — Da, la primăvară ! Dar, şi venituri impozabile mai mari de
Ce putem prepara din carne de porc spuneau unii. acum sint destule de făcut pen 600 lei anual.
- Depinde cum îngrijeşti li
vada, răspundea altul. tru a uşura lucrările din primă Dumitru Farcaş, fac
vară. lată bunăoară, zăpada, pe
tor poştal din comuna
Şunca, costiţele şi slănina rească. In loc de zeamă se ooate - Aveţi dreptate, interveni a- lîngă faptul că protejează ră Afumaţi, raionul Brăneşti,
afumată, la 10 kg. carne, 500 gr. adăuga în compoziţie sînge păs- tunci inginerul care îi conducea dăcinile pomilor, constituie o re a împlinit 60 de ani la 1
sare, 25 gr. silitră. Se scoate trat ia tăierea porcului, la care prin livadă. Cit despre perio zervă de apă ce trebuie valori decembrie 1959. Deoarece
pulpa fără să se rupă carnea. s-a adăugat o lingură de sare, dicitatea de rodire, aceasta poa ficată. Ca să reţinem zăpada înainte de anul 1953 a
Cu un cuţit îngust se fac în ca să nu se închege. te fi înlăturată. este bine sâ aşezăm printre avut salariul mai mare,
şuncă mai multe înţepături, pînă Caltaboş. Pentru caltaboş se - Cum ? întrebară atunci mai pomi, de-a curmezişul direcţiei întreabă cum i se va
la os, introducîndu se în ele folosesc inima, plămînul, splina mulţi deodată. de unde bate vîntul, grămezi de calcula dreptul la pen
sare amestecată cu silitrâ. De şi carnea sîngeroasă de la gtt. - In primul rînd prin tăieri. crengi sau alte materiale. sie ?
asemenea se presară deasupra Se fierb şi se trec prin maşina Şi în al doilea rînd prin îngri Aceasta mai ales în livezile de Răspuns: Noua lege a pen
sare şi silitră şi se freacă cu de carne. La un kilogram de jirea atentă a livezii, lată, de pe coaste sau în cele din cîm- siilor prevede că pentru calculul
mîna ca să pătrundă adînc în măruntaie se adaugă o jumă pildă, în curînd vine iarna. Po pie deschisă. Şi în sfîrşit, in tot
carne. Se aşează apoi intr-o tate kilogram de orez potrivit mii, ca orice plantă, au nevoie timpul iernii trebuie să se facă pensiei se poate lua ca bază
salariul mediu tarifar pe cinci
putină sau într o covată de lemn fiert şi spălat, sare, piper, eni- să fie şi ei protejaţi împotriva pregătiri pentru plantările de din ultimii zece ani de acti
împreună cu costiţele şi slăm- bahar şi ceapă prăjită. Se poate gerului, împotriva rozătoarelor. primăvară. Se rinduiesc ţăruşii, vitate sau pe ultimele 12 luni
nele, şi se pun la loc răco adăuga şi sînge. Se amestecă Pentru a-i apăra împotriva roză se sapă gropile şi se cară băle
ros. Slăninele şi cosLţele se ţin şi se umple caltaboşul. Se pune toarelor, cel mai sigur mijloc garul. Dar despre plantări, ca de activitate înainte de pensio
nare. Aceasta la cererea solici
5—6 zile, iar şuncile ]0 zile. în- să fiarbă 10—15 minute şi se este învelirea trunchiului cu tres şi despre tăieri, sînt mai multe tantului.
torcîndu se în fiecare zi După serveşte cald sau prăjit în tie, tulpini de cînepă, ramuri de de spus...
aceasta se scot, se leagă cu untură. brad, vreji de dovleac, pelin ...Nu ştiu care a tost sfîrşituT Ion Drăgănescu din
sfoară, se atîmă întrfun loc Cîrnaţi de ficat (Leberwurst). etc. Acesta se leagă în jurul tul- discuţiei. Dar, în vremea care a Urziceni, salariat la
aerisit şi răcoros unde se ţin 24 Se fierbe ficatul împreună cu o pinei cu fire de răchită, de tei trecut de la vizita mea la Voi S.M.T. întreabă cine
de ore. Se dau apoi la fum : cantitate egală de carne grasă sau de rafie. Nu e bine să se neşti, am aflat multe lucruri in poate urma la învătămînt
şunca 4—5 zile, iar slăninele şi de la gît. După ce s au răcorit folosească coceni sau paie, pen teresante despre pomicultorii din seral şi fără frecvenţă de
costiţele 2—3 zile se trec de 2—3 ori prin maşina tru că în acestea se pot încuiba această comună. Am auzit, de cultură generală ?
Prepararea cîrnaţilor. Se tre de carne şi apoi se freacă bine şoarecii. Pentru apărarea pildă, că aplicînd cele învăţate Răspuns : Prin Hotărîrea Co
ce carnea macră prin maşina într-un castron. Se adaugă bu contra îngheţului, trunchiul tre la staţiune, ei au obţinut recofte mitetului Central al P.M R. şi
de tocat şi se amestecă apoi cu căţele de slănină tăiate în pă buie văruit. In jurul trunchiului de peste 30.000 kg. fructe la a Consiliului de Miniştri nr. 271
bucăţele mici de slănină crudă. trăţele mici Şi puţină zeamă din învelit se face un muşuroi înalt din 10 martie 1959 la învăţăj
Se adaugă după gust sare, pi cea în care au fiert. Se adaugă de cel puţin 20-30 cm. şi bine hectar, iar pe loturile experimen mîntul seral şi fără frecvenţă
per. şi mujdei de usturoi Se sare şi piper. Se umple maţele bătătorit. tale şi mai mult. Experienţa lor de cultură generală, sînt ad
aşează la maşina de carne tu groase şi se fierb încet. Ca să Pomii insă mai au şi alţi duş este plină de învăţăminte. mişi muncitori din Industrie şi
bul de tablă pentru umplut. Ma nu plesnească se înţeapă de cî mani : insectele şi bolile. Contra din agricultură — care au ab
tele subţiri, bine spălate. în teva ori. Se păstrează la rece. lor trebuie să continuăm lup- Ing. MARIA BOGDAN solvit o şcoală profesională de
toarse pe cios şi ţinute în apă ucenici, o şcoală de meserii sau
rece. se trag peste acest tub. o şcoală agricolă şi au un sta
Apoi se introduce tocătura în giu în producte de cel puţin un
cet. cu ajutorul maşinii. Se lasă ^«MUTT^TII § TIIIINTIIIFIICE an după terminarea şcolii. De
să se zvînte cîteva ore într-un
loc răcoros şi se dau la fum lovitură rasismului care lămîia şi mai multe protei asemenea pot fi admişi în mod
pentru păstrat ?au se consumă Cele mai uecin urm e susţine că începînd din era ne decît fasolea. De aseme excepţional şi muncitori din
proaspeţi paleolitică inferioară, gru. nea, conţine o cantitate mi producţie care au absolvit şcoala
Toba. Se pun la fiert în apă de uiată om enească nimă de celuloză. Algele îşi de 7 ani (sau o şcoală echiva
rece fălcile şi bucăţile grase de Arheologul romîn C Ni- purile omeneşti ce locuiau prepară singure substanţele
în Europa
erau deosebite
la cap. Urechile bine curăţate, colaescu Plopşor a desco de cele din Africa şi Asia nutritive, avînd nevoie nu lentă). au făcut ucenicia cu un
bucăţi de şorici. limba, inima, perit pe teritoriul R.P.R. o din punct de vedere al cul mai de apă cu un conţinut stagiu în producţie de ce! puţin
rinichiul, împreună cu 2—3 foi serie de unelte cioplite a oarecare de săruri minera 3 ani ca lucrători calificaţi şi
de dafin şi puţină sare. După căror vechime este de apro turii materiale le. Proporţia substanţelor dovedesc înclinaţie pentru învă
ce au fiert pe jumătate se scot ximativ o jumătate de mi nutritive din conţinutul lor ţătură. In limita olanului de
şi se taie în feliuţe lungi şi lion de ani. Aceste unelte „carne... « e s e f a if poate fi schimbată după vo
subţiri, iar limba şi rinichiul ţn provenite din epoca denumi Cercetările biologice efec inţa omului. şcolarizare pot fi admişi şi alţi
bucăţi mai mari Se amestecă tă „Cultura qaletelor' sînt oameni ai muncii în vîrstă de
într-un vas turriînd şi cîteva cele mai vechi şi în acelaşi tuate la universitatea din Potrivit declaraţiei profe cel mult 30 ani care lucrează în
ceşti din zeama în care au fiert. timp unicele urme de viată Leningrad, au arătat că în sorului Cernakov tocmai a- aparatul de stat. economic si în
Se adaugă sare, piper, enlbâhar compoziţia unor alqe unice- ceste alqe vor furniza o ex
coriandru. Stomacul porcului, omenească în Europa. Hle luiare intră si aşa-numita celentă hrană pentru cosmo organizaţiile obşteşti, care au
au aparţinut omului-maimu-
bine spălat şi curăţat. se umple tă. „carne vegetală* — o pulbe nauţi prin faptul că ele sînt absolvii şcoala elementară de 7
cu această compoziţie. Se coase re cu mare valoare nutriti boqate în substanţe nutri ani şi care anterior n-au avut
la capete şi se fierbe trei ster- Asemenea urme s-au des vă. Această pulbere conţine tive, degajă oxigenul absor posibiltatea să-şi continue stu
turi de oră. Apoi se scoate, se coperit tn Africa şi Asia. bind în acelaşi timp bioxi
pune pe un fund cu un teasc pe Acest fapt dă o puternică mai multe vitamine deoît dul de carbon. diile
deasupra şi se lasă să se răco-i Procuror V. BRAILOIU
