Page 23 - Albina_1959_12

Guvernul sovietic a oîerit în dar OiN.U. macheta primul ui satelit arti­
încheierea lucrărilor ficial al Pămîntului şi sculptura lui Vucetici „Să transformăm sabia în
plug", ca simbol al luptei pentru pace.
Adunării Generale a O.N.U.

Ziua de 15 septembrie 1959, can. Delegaţia ţării noastre a
în care s-a deschis cea de-a 14-a luat unele iniţiative preţioase şi
sesiune a Adunării Generale a a propus — singură sau în co­
O.N.U.. a coincis cu ziua sosirii laborare cu alte delegaţii —
tovarăşului N. S. Hruşciov în unele proiecte de rezoluţii în
S.U.A. Cu trei zile mai tîrziu, probleme deosebit de importante,
la 18 septembrie, luînd cuvîntul care s-au bucurat fie de majo­
în faţa Adunării Generale a ritatea covîrşitoare a voturilor,
O.N.U.. tovarăşul Hruşciov a fie că au fost adoptate în una­
prezentat epocalele propuneri nimitate. De o unanimă apre­
ale guvernului sovietic cu pri­ ciere s-a bucurat propunerea de­
vire la dezarmarea generală şi legaţiei ţării noastre cu privire
totală în decurs de 4 ani. Nu­ la cooperarea internaţională în
meroase delegaţii la O.N.U., domeniul devoltării industriei
personalităţi politice din diferite petrolifere în ţările slab devol-
ţări, agenţii de presă şi ziare tate. Propunerea ţării noastre
de cele mai diferite orientări po­ care a dus la adoptarea unei re­
litice au primit cu profund inte­ zoluţii în acest sens, a găsit un
res această nouă acţiune a Gu­ larg ecou în rîndul ţărilor inte­
vernului Sovietic menită să adu- resate.
ca o grabnică însănătoşire în De asemenea, delegaţia ţării
relaţiile internaţionale. noastre s-a pronunţat în favoa­
Comitetul, politic al Adunării rea rolului pe care trebuie să-l
Generale a O.N.U. a recomandat aibă statele mici în cooperarea
includerea pe ordinea de zi a Internaţională Totodată, în Co.
sesiunii a propunerii sovietice miteţul de tutelă al Adunării
„Cu privire la dezarmarea ge­ Generale a O.N.U. o altă rezo­
nerală şi totală". Succesul fără luţie propusă de delegaţia ţării
precedent în istoria O.N.U. al noastre cu privire la dezvolta­
dezbaterilor asupra dezarmării rea învăţămîntului primar în te­
generale şi totale a insuflat o ritoriile neautonome de sub tu­
puternică nota de optimism în tela O.N.U. (foste colonii) a
rîndurile tuturor delegaţiilor. fost adoptată cu mare majori­
Cînd, la 28 octombrie delega­ tate de voturi.
ţiile U.R.S.S. şi S.U.A. au pre­ Deşi în Comitetul Politic spe­
zentat în comun un proiect de cial al O.N.U. proiectul de re­
rezoluţie în problema dezarmării zoluţie prezentat de R. P. Ro-
generale şi totale, toate celelalte mină şi R. Cehoslovacă cu pri­
80 de delegaţii au votat în una­ vire la aplicarea consecventă
nimitate şi au cerut să fie consi­ a principiului reprezentării geo­
derate drept coautoare ale pro­ grafice echitabile în alegerea
iectului respectiv. Rezoluţia preşedintelui Adunării Generale RĂZBOIUL RECE t — Asta e o dubla lovitură!
adoptată în unanimitate con­ a O.N.U. a fost adoptat cu ma­ (Desen fotomontaj de ADRIAN DRAGOMIRESCU )
semnează faptul că toate statele joritate de voturi, în cadrul
membre ale O.N.U. acceptă ideia plenarei Adunării Generale în­
dezarmării generale şi totale să. sub presiunea S.U.A. unele
care stă la baza propunerilor delegaţii şi-au schimbat pozi­ A XX-a sesiune
sovietice şi consideră traducerea ţia şi astfel rezoluţia nu a în­
ei in viaţă drept o sarcină la trunit majoritatea necesară de
ordinea zilei. Votînd această voturi. De asemenea, datorită
rezoluţie, 82 de state s-au an­ aceloraşi manevre ale maşinii a Comitetului Executiv al F.S.M.
gajat în faţa omenirii de a de­ de vot occidentale, nu s-a res­
pune eforturi susţinute pentru pectat nici principiul reprezen­
înfăptuirea celui mai nobil vis tării geografice echitabile în a- Luni dimineaţa s-a deschis în porneşte de la faptul că ea este cea de-a XlV-a sesiune a Adu­
la zilelor noastre — pacea ! legerea unui membru neperma- sala de marmoră a ,,Casei Scîn- o organizaţie sindicală care ex­ nării Generale O.N.U., tov.
Lucrările Adunării Generale a nent ţn Consiliul de Securitate. teii" din Bucureşti cea de a primă voinţa muncitorilor şi Louis Saillant a arătat că
O.N.U. s-au desfăşurat sub sem­ Astfel, s-a ajuns la o situaţie XX-a sesiune a Comitetului E- muncitoarelor, preocupările lor, F.S.M. trebuie să-şi aducă con­
nul sporirii dorinţei diferitelor de „compromis" urmînd ca pe­ xecutiv a Federaţiei Sindicale revendicările lor. „Opinia pu­ tribuţia la această operă pen­
delegaţii de a se ajunge la re­ rioada de doi ani. cît durează Mondiale. Pe ordinea de zi a blică mondială — a subliniat el tru a contribui cît mai mult la
zolvarea unor probleme liti­ prezenţa în Consiliul de Secu­ sesiunii figurează următoarele — este impresionată de succe­ acţiunile ce vor fi întreprinse
gioase pe calea paşnică a trata­ ritate să fie împărţită între probleme : sele extraordinare ale Uniunii în mod necesar. ,,In Asia, Afri­
tivelor. Şi la această sesiune s-a R. P. Polonă şi Turcia. Pentru 1. Activitatea şi sarcinile Sovietice. Lagărul socialist în ca, Europa, pe întregul conti­
văzut limpede aportul substan­ anul 1960 a fost aleasă cu ma­ clasei muncitoare, organizaţii­ întregul său aduce, prin efortu­ nent american, precum şi în A.
ţial pe care l-au adus delega­ joritate de voturi R. P. Polonă. lor sindicale, Federaţiei Sindi­ rile sale creatoare, profunde ustralia, organizaţiile sindicale
ţiile ţărilor socialiste în frunte cale Mondiale şi evoluţia si­ transformări în situaţia interna­ în special cele care se găsesc
Este semnificativ faptul că cea
cu Uniunea Sovietică la rezol­ de-a 14-a sesiune a Adunării tuaţiei internaţionale. ţională". Raportorul a subliniat în primele rînduri ale apărăto­
varea cît mai rezonabilă a tutu­ Generale a O.N.U. a început 2. Proiectul de buget pe a- rolul determinant pe care miş­ rilor păcii — se spune în scri­
ror problemelor dezbătute. Cu sub semnul unei ofensive în fa­ nul 1960. carea muncitorească şi-l afirmă soarea către O.N.U. a F.S.M.
toate acestea, în rîndul unor voarea păcii, în urma propuneri­ în evoluţia omenirii, militînd — au salutat cu entuziasm $1
3. Stabilirea ordinei de zi a
delegaţii occidentale s-au fă­ lor cu privire la dezarmarea ge­ celei de-a Xl-a sesiuni a Con­ activ pentru unitate §i colabo­ încredere planul logic şi radi­
cut auzite încă diverse voci nerală şi totală prezentate de siliului General F.S.M. rare în mişcarea sindicală cal prezentat de Nikita Hruş­
ale „războiului rece", situîn- mondială. Tovarăşul Louis ciov. Ele văd în acest plan po­
du-se De falimentara „pozi­ tovarăşul N. S. Hruşciov şi s-a 4. Examinarea cererii de afi­ Saillant a arătat că în a- sibilitatea înlăturării pericolu­
încheiat tot cu o acţiune pentru
ţie de forţă". Astfel, dato­ liere a Federaţiei sindicatelor nul 1959 s-a accelerat, de lui de război, consacrării unor
rită maşinii de vot americane, pace: adoptarea unei rezoluţii din Irak. asemenea, destrămarea sis­ imense resurse pentTu dezvol­
„cu privire la colaborarea inter­
pe ordinea de zi a recentei se­ naţională în domeniul folosirii Cuvîntul de deschidere a se­ temului colonial existent. In tarea economică şi socială a
siuni au fost incluse aşa-numita siunii a fost rostit de tovară­ acele reqiuni ale lumii în popoarelor, pentru îmbunătă­
spaţiului cosmic în scop-uri paş­
„chestiune" a Tibetului şi aşa nice". şul Agostino Novella, preşe­
zisa „problemă ungară", încăl- dintele Federaţiei Sindicale care se exercită încă pre­ ţirea condiţiilor de trai şi de
cindu-se în mod grosolan spiri­ Această rezoluţie instituie un Mondiale. zenţa şi presiunea imperialistă, muncă a milioane de oameni".
tul şi litera Cartei O.N.U. care comitet pentru folosirea în Tovarăşul Gheorghe Apostol forţe populare noi, în care sin­ Secretarul general al F.S.M.
interzic cu desăvîrşire amestecul scopuri paşnice a spaţiului cos­ preşedintele Consiliului Central dicatele îşi au locul, transfor­ a subliniat în încheiere că cel
altor state sau al O.N.U. în tre­ mic alcătuit din reprezentanţi a al Sindicatelor din Republica
burile interne ale oricărui stat. 24 de state, printre care şf Populară Romînă, a adresat mă raporturile de forţă în fa­ mai mare ajutor va fi adus de
E cel puţin ciudat faptul că în R. P. Ramînă. Sarcina comite­ participanţilor la sesiune un sa­ voarea maselor muncitoare, practicarea unei politici unita­
timp ce în jurul aşa-numitei tului este de a studia măsurile lut frăţesc din partea sindica­ „Succesele dobîndite de lagă­ re fată de orice elemente nega­
„chestiuni" a Tibetului se face practice pentru aplicarea pro­ telor şi tuturor oamenilor mun­ rul socialist — a subliniat ra­ tive — oameni şi ideS — care
atîta zarvă, deşi, după cum se gramului de folosire în scopuri cii din ţara noastră. „Federa­
Ştie. de veacuri întregi Tibetul e paşnice a spaţiului cosmic şi de ţia Sindicală Mondială — a a- portorul — constituie un exem­ se manifestă în sindicate cu
o parte inseparabilă a Chinei, a acorda un ajutor multilateral rătat tovarăşul Gheorghe Apos­ plu pentru aceste popoare". privire la toate aspectele pro­
aceeaşi maşină de vot america­ în înfăptuirea programelor na­ tol — depune eforturi consec­ Referindu-se la prounerea de blemei dezarmării ?i organiză­
nă împiedică de ani în şir, dis­ ţionale de cercetări ştiinţifice vente. rodnice, pentru înfăp­ dezarmare qenerală şi totală rii coexistenţei paşnice între
cutarea problemei cu privire la în domeniul studierii Cosmosu­ tuirea unităţii de acţiune a tu­
primirea R.P. Chineze în O.N.U. lui. turor oamenilor muncii şi sin­ făcută de guvernul sovietic la state.
Alături de celelalte delegaţii ale La închiderea celei de-a I4-a dicatelor în lupta pentru pace
ţărilor socialiste, delegaţia ţării Sesiuni a Adunării Generale a şi o viată mai- bună. Tot mai
noastre a sprijinit cu toată ho- O.N.U. şeful delegaţiei sovieti­ mulţi oameni ai muncii şi sin­
tărirea propunerea Indiei ca R.P. ce, V. V. Kuzneţov, a declarat: dicate de diferite afilieri văd P E « C I R T
Chineze să-i- fie recunoscut drep­ „Părăsim această sală pe de­ în F.S.M. organizaţia sindicală
tul legitim la O.N.U. şi să se plin convinşi că se va întări şi internaţională cea mai repre­ • In Paraguay a izbucnit o • La Paris s-a deschis se­
pună capăt ocupaţiei militariste va- realiza progrese cauza pă­ zentativă, a cărei activitate răscoală împotriva dictaturii mi­ siunea Consiliului ministerial al
străine a Taivanului. cii. eă „războiul rece" va fi în- este pusă în întregime în sluj­ litare a generalului Alfredo Stre- N.A.T.O- care reuneşte miniş­
Cu prilejul recentei sesiuni a ba intereselor celor ce mun­ ssner, care a pus mina pe pu­
Adunării Generale a O.N.U. s-a mormîntat definitiv, că ideea cesc. In activitatea sa — Fe­ tere în urma unei lovituri de trii .de Externe, de război şi de
conturat o dată mai mult rolul coexistenţei paşnice va deveni deraţia Sindicală Mondială, a stat în mai 1944. Frontul unit finanţe ai ţărilor membre ale
activ pe care-1 îndeplineşte R.P. o bază de neclintit in politica găsit şi va găsi întotdeauna un de eliberare naţională a publi­ acestei organizaţii militariste.
Romînă în promovarea păcii, tuturor statelor, că dezgheţul sprijin nelimitat din partea oa­
alături de celelalte ţări socia­ menilor muncii şi a sindicate­ cat la 14 decembrie o chemare Referindu-se la contradicţiile
liste în frunte cu Uniunea So­ care a început în zilele noastre lor din Republica Populară Ro­ adresată tuturor cetăţenilor pa- care macină această organiza­
vietică. O dovadă a prestigiului se va transforma într-o primă­ mînă” raguaveni cerîndu-le ,.să se u- ţie militaristă ziarul Darizîan
crescind al patriei noastre este vară înfloritoare, spre bucuria In continuarea lucrărilor se­ nească în lupta împotriva tira­ „Combat” scrie că „în organi­
şi faptul că unul din cei întregii omeniri. Sperăm că siunii, a Tost ascultat raportul niei şi să constituie comitete zaţia nord-atlantică fisurile se
13 vicepreşedinţi ai celei prezentat de Louis Saillant, se­
de-a 14-a sesiuni a Adunării Ge­ O N.U. îşi va aduce aportul cretar qeneral al F.S.M. Rapor­ care să lupte pentru formarea adincesc Nu există nici un zid
nerale a O.N.U. a fost reprezen­ demn la cauza consolidării pă­ torul a arătat că în aprecierea unui guvern democratic provi­ şi nici un baraj care să reziste
tantul ţării noastre, Silviu Bru- cii şi securităţii generale". situaţiei internaţionale F.S.M. zoriu”. mult timp la degradări repetate”*