Page 24 - Albina_1959_12
P. 24

§eara  bună,  gospodari I   i  Fiindcă-i  vorba  de  plăcinte   şi  le  dorim  ca-n  şaizeci  -----  pentru-acei
                                    Bună  vremea,  gazde  mari I   rău  că  nu-i  şi  nea  Arvinte   să  tot  facâ-aşa  poteci,   care  vin
                                   Am  venit  aci-n  ogradă   că  mereu  el  e-nainte ;   nu  cum  face  nea  Ignat   la  cămin
                                    cu  intreaga-ne  brigadă   dar  acuma,  hotărît,   potecă  mereu  la  M.A.T,   şi-aduc  cărţile-napoi
                                   din  artiştii  amatori    i  se-oprea  plăcinta-n  gît   iar  de  la  M.A.T.  către  casă   văduvite  ori  de  foi,
                                   de-astădat'  colindători  ;   şi  râminea  tot  codaş,   trei  poteci  în  urmă  lasă.  ori  de  scoarţe  şi  desene,
                                    trageţi,  măi,  adîncă  brazdă   că  plăcintd-i  cu  răvaş   Nu  zic  că-i  rea  băutura,   la-nţepaţi-i  niţel  nene
                                    la  cinstita  noastră  gazdă   şi  râvaşu-i...  buclucaş,   dar  să  nu  întreci  măsura.  şi  pe  ei,  şi  cei  care
                                    să  aprindă  becu-n  tindă   că  la  dînsul  anul  n-are   Anul  nou  vrem  să-i  aducă   mai  merg  pe  la  ghicitoare
                                    masă  mare  să  ne-ntindă   multe  zile  lucrătoare ;   litrul  mare  cit  o...  nucă,   să-şi  descînte  in  surcele,
                                    şi  să  iaSă  in  pridvor   iarna-i  frig  şi  suflă-n  deşte,   şi-ncotro  s-o  îndrepta   în  cărbuni  şi-n  toate  cele
                                    cu  şoric  şi  vinişor,   primăvara  se  chiteşte,   numai  de...  fîntini  să  dea,   şi  dau  iama  prin  găini
                                    să  ne-mbie  la  fereastră   vara-i  prea  zăduf,  fireşte,   setea  să  i-o  potolească   pentru-n  leac  de  trei...  ciulini;
                                    s-asculte  urarea  noastră   iară  toamna  la-mpârţealâ   de  nărav  să-l  lecuiască,   Şi  după  leacu-ăsta  „rar*
                                    de  belşug  şi  voie  bună   pleacă  cu  căruţa  goală.   la  treziţi-l  măi  flăcăi,   hop,  că  vin  la  dispensar   ,
                                    cum  ni-i  datina  străbună,   Vrem  ca  anul  ce-o  să  vie   hăi,  hăi I   care  cu  falca  umflată,
                                    la  să-ncepem  măi  flăcăi   sâ-i  aducă  peste-o  mie                       care  cu  mina  legată...
                                    zuruind  din  zurgălăi,   zile-muncâ,  rod  bogat,   Fraţii  noştri  din  uzine   Păi  nu  este  mai  cuminte
                                    să  răsune  şapte  văi  !  să  ajungă  fruntea-n  sat   ne-au  trimis  in  magazine   să  vie  mai  dinainte
                                           Minaţi  măi,  hăi,  hăi  ! la  mai  minaţi  mâi  flăcăi,   mărfuri  noi  in  rafturi  pline i   la  doctorul  ce  te  scoală
                                                                        hăi,  hăi I    vine  omul  ca  să  ia    după  ori  şi  care  boală î
                                    Ne  pornirăm  de  cu  seara                                                  la  mai  minaţi  măi  flăcăi
                                    colindind  prin  toată  ţara,                      ce-i  pofteşte  inima  :            hăi,  hăi  I
                                    din  Bicaz  la  Hunedoara,                         radiouri  romîneşti
                                                                                       cum  le  vezi,  le  şi-ndrâgeştL
                                    de  la  Mureş  pîn-la  mare                      '  Şi  vin  fetele  ciopor   Auzirăţi  că-n  ăst  an
                                    tot  la  gazde  primitoare                                                   s-a  produs  peste  ocean
                                    ce  ne-au  scos  cu  drag  în  cale                să  ia  rochie  cu  flori,   pe  la  Cap  Canaveral
                                    codri  mîndri  de  furnale                         un  pantof  sau  un  batic,   tot  scandal  după  scandal,
                                    şi  văzurăm  pe  coline                            marfă  bună,  preţul  mic.   că  rachetele  „Vanguard*
                                    sonde  noi  şi  noi  uzine ;                       Şi-ntîlnirâm  pe  ogoare   cum  işi  iau  zborul,  cum  ard,
                                    şi-am  văzut,  cit  am  umblat,                    noi  maşini  şi  noi  tractoare   iar  „Jupiter*  şi  „Atlas*
                                                                                       iar  din  roadele  bogate
                                    noi  oraşe  ce-am  durat                           care  grele,  încărcate,   fac  ce  fac  şi...  cad  in  nas I
                                    cu  blocuri  muncitoreşti   La  cămin,  in  sala  mare                        Da-n  ăst  timp  aţi  auzit
                                    ca  palate  din  poveşti.  cînta  o  privighetoare :   cu  prisosuri  contractate   că  al  treilea  satelit
                                    Fost-am  fost  la  meşteri  mari   era  Floarea  de  pe  Luncă   se  porniră  de  cu  zori
                                    de  lumină  făurari       prima  la  cîntec  şi-n  muncă;   la  tovarăşi  muncitori,   o  minune-ntre  minuni,
                                                                                                                  solul  Marii  Uniuni
                                    ce  pun  apelor  zăbale   şi  cinta  cu  ghiers  de  foc   că  la  fiecare  pas  a  primit  cu  bucurie
                                    construind  hidrocentrale.  de  ne-opri  o  clipâ-n  loc                      trei  surori  in  ospeţie :
                                    Şi  oriunde-am  poposit   şi  pe  noi  şi  pe  alţi  patru                    o  rachetă  mîndră  tare
                                    cu  mindrie-am  ouzit     care  repetau  la  teatru                           a  uimit  bâtrinul  Soare
                                    cînt  din  inimi  izvodit   vrind  sâ-i  afle-n  primul  stal                 c-o  să-i  deie-ntr-una  roată
                                    pentru-al  nostru  drag  partid;   Festivalul  bienal,                        cit  e  veşnicia  toată  ;
                                    cîntec  drag  de  izbîndire   Le  dorim  izbîndă-n  toate                     iar  a  doua  soră  bună
                                    şi  prinos  de  mulţumire   şi  chiar...  locuri  rezervate                   c-un  steag  roşu  drept  cunună
                                    pentru  plinea  de  pe  masă,   pentru  premiu-ntii  sau  doi                 a  fost  primul  pasager
                                    pentru  liniştea  din  casă,   ca  să  ne  mîndrim  şi  noi.                  pe  al  Lunii  lăicer  ;
                                    pentru  zările  albastre,   la  mai  minaţi,  mâi  flăcăi                     şi  a  treia  surioară
                                    pentru  cinstea  muncii  noastre,   hăi,  hăi I                               ca  inelul  înconjoară
                                    ce  ne  face  viaţa  plină                                                    şi  Pămîntul  meu  şi  Luna
                                    de  căldură  şi  lumină  !  Şi-am  văzut  pe-o  ulicioară,   zi  de  zi  şi  ceas  de  ceas   apropiaţi  pe  totdeauna.
                                           Minaţi  măi,  hăi,  hăi  I  care  multe  lingă  moară   şi  in  tot  ce  făurim   Şi  nu-i  ziua  prea  departe
                                                              tot  cu  griu  cu  bob  maşcat   noi  alăturea  simţim   cînd  spre  Lună  sau  spre  Mart*
                                    Am  sosit  mai  adineauri   din  ogor  neînchingat ;   mîini  puternice  de  fraţi   omul  va  putea  să  zboare,
                                    de  la  Dobrogea  de  aur   griu  lucrat  aşa  cum  scrie   umeri  neîncovoiaţi   la  pocniţi  din  bici  mai  tare,
                                    să  v-aducem  azi  şi  vouă   în  cartea  de-agronomie ;   şi  in  lupte  încercaţi.  zurgălăii  toţi  să  sune,
                                    un  îndemn  de  viaţă  nouă   că  azi  ne  şcolim  cu  toţi   Pentru  fraţii  muncitori   pînă-n  Cosmos  să  răsune !
                                    către  munca  laolaltă    de  la  unchi  pin-la  nepoţi,   daţi-i  chiot,  măi  feciori,   Minaţi  măi,  hăi,  hăi 1
                                    unde-i  holda  mai  înaltă,   fiindcă  cine  are  carte   că  ni-i  mare  mulţumirea
                                    unde-i  spicul  înfrăţit   are  şi  de  belşug  parte 1   şi  ni-i  trainicâ-nfrâţirea.
                                    şi  hambarul  vîrfuit.    învăţaţi  şi  voi  flăcăi,   la  mai  minaţi,  mâi,  Pe  aripa  cîntului,
                                    Daţi-mi  un  plaivas,  feciorii     hăi,  hăj I              hăi,  hăi I      pe  vioara  vîntului,
                                    să  semnez  de  două  ori :   La  căminul  nostru-acum                        azi  trimitem  gînd  curat
                                    o  dată  cu  mina  mea    fiecare-şi  face  drum,   Pocniţi  mâi  din  bici  mai  tare   numa-n  flori  investmîntat
                                    şi-o  dată  cu  inima,    iar  către  bibliotecă   că  brigada-n  tolbă  are   spre  vecina  noastră  mare
                                    cererea  pentru  intrare   oamenii-au  făcut  potecă  şi  ardei               Ţara  Soarelui  Răsare,
                                    în  familia  cea  mare.                                                       pentru  sprijinul  primit
                                    Şi  daţi  chiot  să  se  ştie                                                 de-am  clădit  şi-au  înflorit
                                    c-o  semnez  cu  bucurie                                                      plaiul  ţârii  .nsorit.
                                    la-ndemnaţi-i  mâi  flăcăi
                                              hăi,  hăi I
                                                                                                                  pînă  dincolo  de-ocean
                                    Cu  brigada  noostrâ  d  agă
                                    colindarăm  ţara-ntreagâ                                                      să  sune  mai  cald  un  nume t
                                    şi  văzurăm  zeci  de  sate
                                    şi  frumoase  şi  bogate,                                                     care  leagă  ca  un  fir
                                    dar  niciunul  din  şirag
                                    nu-i  ca  satul  nostru  drag                                                 'nalţă  frunţi  şi  strînge  rindurL
                                    să-ţi  cunoască  umbletul,

                                    Satul  nostru  renăscut
                                   1 e  de  nerecunoscut :                                                        să  ne-aducă  drept  solie
                                    zeci  de  case
                                    noi,  frumoase
                                    ne-au  primit

                                    de  vin  tare
                                    şi  cu  oale
                                    de  sarmale,
                                    cu  luceferi  arzători
                                    şi  cu  oameni  zimbitori,
                                    cu  hambarul  plin  de  griu
                                    şi  plăcinte  „poale-n  briu*.
                                    la  gustaţi-le  flăcăi,
                                              hăi,  hăi I



















                      REDACŢIA:  Bucureşti  Piaţa  .ScînleU*  Tel  17 fiO 10  176020  17 60 40  ABONAMENTE-  7.60  le»  anual  Taxa  Doş’ală  plătită  In  numerar  conf  aprobării  Dir  Generale
                   P .ll  R.  Nr.  17.933/942.  Abonamentele  se  Jac  U  oficiile  poştale,  prin  lactom  poştali  şi  difuzoni  voluntari.  TIPARUL;  Combinatul  Poligrafic  Casa  Scialeii  „1.  V.  Maun
   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29