Page 26 - Albina_1959_12
P. 26
CONSTITUIREA CONSILIULUI SUPERIOR
AL AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
Joi 17 decembrie a.c. • a avut al M inisterului Invăţăm întului şi
loc, la Ministerul Invăţamîntului Culturii, şi pentru o mai bună
şi Culturii, şedinţa de constituire colaborare şi coordonare a activi
a Consiliului superior al aşeză tăţii culturale de masă a aşeză
mintelor culturale. mintelor culturale cu activitatea
Consiliul superior al aşezămin culturală pe care o desfăşoară or
telor culturale este un organ con ganizaţiile de masă.
sultativ. El a fost creat în vederea A fost discutat şi adoptat pla
îm bunătăţirii activităţii ce se des nul de muncă al Consiliului supe
făşoară în instituţiile culturale de rior al aşezămintelor culturale pe
masă din sistemul de organizare anul 1960.
Echipele artistice în întrecere
Echipele artistice din satele raio sate în anii luminoşi ai regimului
nului Satu Mare, regiunea Baia Mere. nostru democrat-popular. Iată cîteva De curind căminul cultural din Muşeteşti, regiunea Piteşti, a fost înzestrat cu
se află în întrecere. Din 11 puncte versuri modeste, dar grăitoare din un aparat de filmat.
ale raionului au pornit ..ştafetele cul programul brigăzii artistice de la
turale'’. Fiecare formaţie artistică, fie Culciul Mic.
cor. dans, brigăzi artistice de agitaţie
ori solişti vocali sau instrumentişti,
vor să se claseze in frunte, să pre Munca noastră e frumoasă Festivalul filmului la sate
zinte spectacole cit mai bune si in Şi cu dînsa ne mfndrim
teresante nu numai în satul lor ci şi Recoltăm holda mănoasă
în satele învecinate. Căminele cultu Şi 1d colectiv muncim. -CIULINII BĂRĂGANULUI'
rale fruntaşe preiau steguleţul ştafe
tei şi caietul privind activitatea for Astăzi şi noi cn rnmdrie Filmul acesta ne poartă prin vre tîlneşte pe Tudoriţa, fugită din satul
maţiilor artistice. Steguleţul poartă Raportăm partidului muri demult apuse, de care abia îşi ei pentru a-şi salva iubitul de furia
pe el inscripţia „ştafeta culturală in Că trăim In bucurie mai amintesc cfte unii mai Sn vîrstă moşierului. împreună se întorc în sa
cinstea zilei de 30 Decembrie, ziua Pe meleagul Culciului... de prin satele noastre. Secolul al tul fetei, unde Tănase, iubitul Tudori-
aniversării Republicii Populare Ro- XX-lea, abia începuse. Pe întinsele ţei, a fost silit de către moşieri s-o ia
mine“. Ştafeta culturală a determinat crea cîmpii ale Bărăganului, toamna nu de nevastă pe Stana, ţiitoarea boie
aducea bucuria rodului împlinit, căci
rului.
Artiştii amatori din cătunul Sărătu- rea de noi formaţii artistice. Aşa au roadele nu aparţineau celor ce mun Asemenea rînduieli erau pe atunci,
ra, situat in marginea raionului, au apărut brigăzi artistice de agitaţie la ceau pămîntul. Ciulinii crescuţi în pus încit nici dragostea curată nu se putea
dat spectacole la căminul cultural din Ardud şi Baba Novac, iar colectiviş tietăţi. smulşi de vînturi, erau purtaţi împlini, căci boierul avea putinţa să
Gereuşa cu echipele de dans şi bri tii din Păuleşti au adus pe scenă un în. vîrtejuri ameţitoare pe cîmpuri, hotărască cum vrea soarta ţăranilor
gada artistică de agitaţie, recitatori dans cu subiect pe care l-au intitulat peste satele sărmane, unde oameni de pe moşia sa. Ura lui Tănase împo
necăjiţi, înglodaţi în mizerre, nu înce
triva boierului care i-a zdrobit dra
şi solişti vocali, iar cei din Socrud sugestiv „La cules de vii", tau să viseze ta un trai mai bun. gostea, care-1 oprise să dea făină ţă
s-au produs pe scenele căminelor 28 de formaţii de cor, 41 de brigăzi Marin, un biet pescar dintr-un mizer ranilor înfometaţi (Tănase ajunsese
culturale din Răteşti cu un cor mai artistice de agitaţie, 84 de echipe de sat de pe malul Borcei, îşi imaginea morar — drept „răsplată" pentru că
puternic, cu un repertoriu bogat, cu- dansuri populare romineşti şi ma ză că va cuceri lumea cu o căruţă de sătoria lui silnică) este fără margini.
La o vînătoare boierească, stăpînul
prinzind cîntece mult îndrăgite de ţă ghiare. nenumăraţi solişti vocali şi peşte putrezit- Dar el îşi sfîrşeşte via este rănit la un umăr. Era răzbunarea
ranii muncitori: „Steag al partidului”, instrumentişti se întrec azi pe sce ţa, lipsită de bucurii, intr-o mlaştină, lui Tănase. Boierul ameninţă că va
sfîşiat de cîini. Nevasta sa,
Anica,
„Să fii partidului oştean*, „Cîntecul nele căminelor culturale din raionul moare în urma unei infecţii, iar Mata- împuşca pe toţi cej ce au luat parte la
prieteniei*, cîntece germane şi ma Satu Mare. întîmpin'nd cu cîntec, che, fiul lor de 14 ani, se trezeşte or vînătoare dacă nu se arată cine l-a
nimerit. Tănase, care se prezintă sin
ghiare. De altfel, asemenea cîntece joc şi voie bună ziua de 30 Decem fan într-o lume în care ţăranii munci gur, este omorît în bătăi, iar trupul
închinate partidului drag şi vieţii noi brie. tori au de dus povara grea a foamei lui aruncat în uliţă.
a ţăranilor muncitori care au păşit pe ŞERBAN RADULESCU şi a umilinţelor de tot telul. El o în- Moartea lui Tănase a fost ultima
drumul agriculturii socialiste, nu lip picătură în paharul suferinţei. Ţăranii
înfometaţi nu au mai putut răbda şi
sesc din repertoriul nici uneia din au pornit la luptă. Măturarea prin
formaţiile artistice ale căminelor cul răscoală a ciulinilor otrăvitori ai Bă
turale din raionul Satu Mare. o noua iniliativq răganului — boierii — aceasta este
Cu cită dragoste cântă în progra calea pe care au ales-o în cele din
mele lor brigăzile artistice de agita Q il\ urmă ţăranii obidiţi. Dar în acel
cumplit an, 1907, boierii au trimis îm
ţie schimbările însemnate produse în potriva răsculaţilor tunurile. Ţăranii
retraşi într-o pădurice sînt secerate Pe
micul Mataclie îl vedem în finalul fil
Uite-aşa-n gospodărie Ploeşti a iniţiat o iornlă complexă de şi Expunerea tovarăşului Gh. Gheor- mului mistuindu-se pe mi drutn pier
bibliotecii
Colectivul
regionale
noiembrie
ghiu-Dej
la Plenara din
popularizare a cărţii, sub denumirea 1958. dut în zare.
„Ciulinii Bărăganului", realizat după
Concomitent cu lectura romanului,
Fost-awi fost ciobon la oi, ,,0 carte pe lună". la intervale apropiate, bibliotecarii au romanul cu acelaşi titlu al lui Păruit
Şi-am dormit pe muşuroi, Pregătită timp de o lună, pentru o Istrat», este un succes de seamă al ci
Şi-om dormit pe draga bîtă suită întreagă de acţiuni, folosind va organizat manifestări de masă ca re nematografiei romîneşti. Un grup de
cenzii şi prezentări de cărţi, sau seri
Şl-a curs apa ca prin sită. riatele forme de popularizare în jurul literare care au sprijinit popularizarea actori valoroşi, printre care amintim
Dch acum o viaţă nouă aceleiaşi cărţi şi terminîndu-se prlu- pe Marcel Anghelescu, Clodi Bertola,
Nu m-atinge pic de rouă, Ir-o consfătuire cu cititorii, acţiunea şi interpretarea aceleiaşi cărţi, în late Florin Piersic şi alţii, au ştiut să re
cititorilor tuturor
cercurilor de citit
Cînt din fluierul meu drag „0 carte pe lună" reuşeşte să răspân dea tot tragismul vieţii ţăranilor sub
Cef făcut din ram de fag dească temeinic şi sistematic, în masa aflate în comună.
Şi-mi abat mindre mioare mari de cititori, o anumită lucrare din Folosirea unor materiale de agita regimul burghezo-moşieresc. Intere
Pe polonele cu soare. creaţia scriitorilor noştri contemporani ţie vizuală — articole la gazetele de sant de notat este şi faptul că rolul
Iarna cînd din munte tună sau opere care prin conţinutul lor de stradă, coperte false şi afişe — au lui Matache este interpretat de Nuţă
bnpârţim rodu-mpreunâ idei să răspundă unor probleme ale contribuit la mobilizarea unui mare Chirlea, fiul unor ţărani dintr-un sat
După învoieli frăţeşti : actualităţii, probleme legate de speci. număr de participanţi.
Cit munceşti, atit primeşti. ficul şi preocupările oamenilor muncii „O carte pe lună" această metodă din Bărăgan,
de la sate. de popularizare a cărţii s-a terminat E. MARTON
Auzită de ION MARINESCU de La Comarnic, de pildă, şl Poiana atunci cînd cititorii nu numai că au
la len Bijăr Chitid-Hunedoara din raionul Cîmpina, precum şi la parcurs lucrarea prin lectură, dar au
Brăneşti, raionul Pucioasa, în cadrul fost pregătiţi să o discute în cadrul
acţiunii „O carte pe lună" a fost ale* unei consfătuiri. Consfătuire» ou citi
Lui îi cînt romanul „Pasărea furtunii" de Petru torii, această ultimă treaptă a desfă M î n d r â - t t o a m n a |
Dwnitriu, urmărindu-se ca populari
şurării acţiunii „O carte pe tună" este
zarea lui să ducă la antrenarea comu mărturia răspîndirii cărţii în rîndul ? / b o g a t ă |
Şi-am zis verde măr domnesc, niştilor de la sate, la discutarea ac
Dragu mi-i ca să trăiesc. ţiunii cărţii şi la cunoaşterea comu unei mase largi de cititori Frunză verde de trifoi, §|
Că tot parcâ-ntineresc. * Mîndrâ-i toamna pe la noi, |§
Pe ogorul cel frăţesc, nistului Adam Jora, personajul central Prin modul său de pregătire, acţiu Cu pito albă pe masă | |
Gnt, mâi badea, şi muncesc, al operei. In comunele Dărmăneşti, Şi cu voia bunâ-n casă. H
Da’ nu muncesc numoi eu Lipăneşti, Cîndeşti etc. a fost ales ro nea „O carte pe lună" înlătură o se Mîndră-i toamna şi bogată. | |
G muncesc cu satul meu ; manul „Cuscrii" de Al. I. Ghilia. rie de deficienţe ale unor manifestări Cum n-a fost ea altădată §|
Toţi muncim azi împreună de masă cu cartea, ca recenziile, pre Că, demult, cum întomna ş
Pentru roada ţării bună. Ca iniţiativa „O carte pe lună" să-şi zentările de cărţi sau chiar serile lite Vînturile şi isca M
De-asto zic eu azi din strună atingă scopul, s-a realizat în primul Şi şedeam la masa goală, §j|
Şl din strună şi din nai rînd cea mai importantă latură, aceea rare, care nu totdeauna reuşesc să Fără pită şi tignealâ. H
Că am griu, am şi mălai, a unei largi difuzări a cărţii în rîndul comunice bogatul conţinut de idei al
Am şi porc gras ca să tai operei literare, să evidenţieze valoa
Şi mi-s pruncii ca bujorii. cititorilor, timp de 30 zile. Cercurile rea sa artistică şi educativă. Da-ntr-o zi de toamnă rece =
|§
Prin anul şaptesprezece,
Ciad clipesc din gene zoiii ; de citit au stat la baza popularizării
Am lumină, am şi cărţi — masive a romanelor alese. Acţiunea „ O carte pe lună" antre Fraţii no şti din răsărit H
Nu-s lipsit ca.n alte dâţi... Pe lingă lectura romanului, s-au nează o masă largă de cititori la o a- Pe burjui i-au nimicit jjj
Şi iar verde măr domnesc naliză şi înţelegere temeinică a conţi Şi omului necăjit ||
j§
l-au dat traiul fericit.
Partidul Muncitoresc creat discuţii care au explicat şi lămu
M-a-nvăţat cum să trăiesc ţ rit problemele ridicate, discuţii care au nutului de idei al operei literare. Ş-apoi am scăpat şi noi =
Lui îi cînt şi-i mulţumesc. trezit In mare măsură interesul pen In lunile de iarnă, această acţiune, De burjui şi chiaburoi. =
De-atunci toamna ni-i frumoasă
n
tru lectura Individuală a cărţilor. Pen bine organizată, poate să dea rezul Şi-o primim cu drag in casă. |§
Auzită de AL BALANESCU tatele cele mai bune, făcînd în aşa
la o şezătoare a căminului cul tru aprofundarea ideilor romanului fel ca o carte, operele literare valoroa
tural „Zorile* din Copalnic Mă- ..Cuscrii", în perioada premergătoare Auzit in Văleni |
năştur, raionul Lâpuş, rog. Baia consfătuirii cu cititorii, au fost prelu se să fie cunoscute şi să intereseze tot cules de CHWA VERA, Tg. Lâpuş |
Mare crate statutul model al G.A.C, Docu-' sa tml. reg. Baia Mare 1
menlele consfătuirii de La Constanţa IOANA BICA jttitiittiim iitiitttim tttw iiitiiittum ttttil
