Page 27 - Albina_1959_12

plare. In unele locuri măi pâmînfesc, profesoara a ară­
există încă obiceiul ca ace- tat pe hartă aşezarea ţărilor
. laşi ciclu- de lecţii să se rene-. din laqârul socialist. Cu a- ,
te timp de doi sau trei ani. cest prilej oamenii au aflat
Este fireşte, mai comod, lec­ o serie de date-desore creş­
torii au conferinţele qata terea necontenită a puterii
preqătite si nu mai trebuie economice , si a prestiqiului
să se obosească. La Comar­ politic al., ţărilor socialişte,
nic s-a afirmat qriia pentru lecţia contribuind astfel la
ca ţăranii muncitori să afţe educarea ţăranilor muncitori
în fiece..an lucruri noi fată îrr spiritul internaţionalismu­
de anul trecut. La Podul lui proletar. . .
Luna. de dildă, sătefiii au a- • " Forma Iii care1 sînt pre­
flat anul trecut despre fap­ date lecţiile are, bineînţeles,
tele eroice din trecutul de un rol deosebit în atraaerea
luptă’ âf muncitorilor din r6- ţăranilor muncitori spre a-
qiiineă PldeştL iar ‘acum ei 'ceasta formă de învătăminL
-

-
,

, : î
t - . .
i

vor .cunoaşte, frumuseţile si Ceea ce hotărăşte însă rod­
Colectivul da- conducere-oi căminului culluraldin Comarnic discută bw ătiile -patriei moastre.; nicia unui cerc este, fără în­
ca Eleonora Tufă. metodista casei de cultură, planul de muncă Este ştiut că buna desfă­ doială. calitatea din.ounct-de LCclorul a recortianilai 'cursant
al cercurilor de cultură -generală. ţilorcărţi 'legate de tema'
şurare a lecţiilor învătămîn- vedere ştiinţific a lectieL ' predată > r "!
tului de masă de cultură ae- Lectorii din Comarhic folo­
In raionul' Cîmpina, reaiu- crfeat posibilitatea ca în fie­
nea Ploesti. au funcţionat ce comună din raionul Cîm- rierală depinde de preaătirea sesc pentru predare (atunci face ca aceştia să fie elevi
anul trecut 52 cercuri de piha. îrivătamîntul de masă lectorilor. La, Comarnic a cînd este cazul) un boaat fruntaşi. Asemenea exemple
cultură denferală. care- a u ' să răspundă dorinţei ţărani­ existat o ariiă deosebită în material didâctic si îsi pre- fac ca lecţia să fie măi in­
dat bune rezultate. Astfel lor muncitori de a afla me­ această direcţie, căutîndu-se teresantă. mai atractiv ă. si
în Poiana Cîmpina, datori­ reu lucruri noi. de a-si îm- aătesc lecţia cu multă aten­ convinaătoare.
tă cercului de pedaaoaie, boqăti necontenit cunoştin­ Ca lectorii să fie oameni de ţie, citind pentru aceasta M isiunea lectorului nu se
mulţi părinţi au învăţat cum ţele. specialitate, competenţi. Ast­ material biblioarafic. term ină o dată cu lecţia, ci
trebuie folosit timpul liber Există num eroase locali­ fel, cercul „Omul descoperă învăţătoarea Viorica Po- el are datoria să stimuleze
discuţii care să lămurească
al elevilor, iar în Cornu, tăţi în care îsi desfăşoară tainele naturii” este condus
cercul de istorie a stîm it activitatea paralel mai multe de Filofteia M arton, profe­
în rîndul sătenilor dorinţa cercuri de cultură aenerală, soara de Ştiinţele naturii.
de a cunoaşte trecutul co­ avînd bineînţeles fiecare o Practica ă dovedit că nu este
munei lor. Ei au făcut să­ altă tematică. nedesăr că toate lecţiile u-
pături arheolooice si cu o- O asemenea comună este ’ nul cerc să fie tinute de a-
’iiectele aăsite s-a deschis Comarnic. Aici funcţionează celăsi profesor. Responsabi­
la cercului „Călătorie pe
alob” este profesoara de
aeoarafie Livia Pantiru. Ea
si-a format însă un colectiv
tot din cadre de specialişti.
Victoria Pîrvan si Ana Beiu,
profesoare de stiinte natu-
rale-aeoarafie si Mauriciu
Leibovici. profesor de mate-
matică-fizică. In felul acesta
se evită monotonia în expu­
nere si printr-o planificare
din timp se creează posibili­
tatea preqătirii temeinice a Oamcrui de toate vîrstele învaţă. Alături de moş Ion Georgescu
lecţiilor. stă in bancă tinăea Maria Dulamâ.
Am asistat la o lecţie ţi­
nută de profesoara Pantiru. pescu, responsabila cercului pe deplin tema tratată si să
Vorbea despre repartiţia de pedaaoaie. studiază cu recomande cărţi menite să
continentelor pe alob. O atenţie „Pedaaoaia” de Kai* îm boaătească baaaiul de
lecţie pe care o ţinuse poate rov si operele lui Macareiv- cunoştinţe al cursanţilor.
de multe ori în fata elevilor co. bazîndu-si expunerile pe învăţătoarea Viorica Po-
Sătenii strlnşi acum în sala bibliotecii vor, străbate cu gîndul de la scoală. Si totuşi, pu­ ideile m arilor oedaaoai. Par­ pescu, de fiece dată le dă fe­
continente şi oceane. nea atîta suflet în tot ce tea teoretică a lecţiilor este meilor cîte o broşură. ..Pă­
spunea, tocmai pentru a cap­ susţinută cu exemple prac­ rinţi si copii” a luat-o mai
acum un frumos muzeu al cinci cercurii ,,Pedaaoaie"* ta atenţia auditoriului. Să­ tice luate din viata de toate întîi Paraschiva Unaureanu.
satului, mîndrie a ţăranilor si „Călătorie pe alob" la tenii o ascultau, priveau zilele a satului. Vorbind des­ A citit-o si a dat-o unei ve­
muncitori care îsi manifestă centrul de comună. „Din tre­ harta pe care o aveau în pre colaborarea dintre scoa­ cine. Aceasta. Ia rîndul ei. a
si în felul acesta draqostea cutul de luptă al reaiunii fată si călătoreau cu aîndul lă si familie, ea a arătat că o recomandat-o alteia si asa
fată de patria noastră, fată Ploesti” în satul Posada. „O- prin ţări despre care nici serie de părinţi ca Paraschi- în scurtă vreme toate cele
mul descoperă’ tainele natu­
de locurile natale. rii” în satul Poiana si „Să nu auziseră vreodată, ve­ va Bidiută, Elena Gieaus, 40 de membre ale cercului
Datorită utilităţii cercuri­ ne cunoaştem patria" la Po­ deau cu ochii mintii peisa- Gheorahe Savu si Gheorqhe
lor, num ărul lor a crescut dul Luna. aii din nordul înqhetat sau Bunqhez se interesează în­ de pedaaoaie au citit bro­
şura. Si acesta nu este uni­
anul acesta la 67. Este lău­ Repartiţia cercurilor pe din veşnica vară ecuatoria­ deaproape de situaţia şco­ cul exemplu care poate fi
dabilă arii a secţiei de învă- sate nu s-a făcut la întîm- lă. Vorbind despre alobul lara a copiilor lor. fapt care dat.
tăm înt si cultură a sfatului
popular raional si a casei M unca cercurilor de cul­
raionale de cultură pentru tură aenerală este abia la
început de drum. S-au tinut
varietatea tem atică a pro-
aram elor acestor cercuri. In cîte trei sau patru lecţii. Te­
cuprinsul raionului există meinicia cu care au fost or-
aanizate cercurile din Co­
cercuri de pedaaoaie. litera­ marnic. interesul pe care îl
tură, cercuri denumite „O- manifestă ţăranii muncitori
mul descoperă tainele na* pentru această formă a mun­
turii", ,,Călătorie pe alob', cii culturale si aportul pe
istorie si un cerc denumit care îl dau cadrele didacti­
,,Mic dicţionar de cultură
aenerală“. La acest cerc se ce, sînt o chezăşie a bunei
fac scurte prezentări asu­ desfăşurări în această comu­
nă a învătăm intului de ma­
pra vieţii si operei unor
oameni de artă. litere să de cultură aenerală.
sau de stiintă. Prezentarea, Casa de cultură din Cîm-
bătută la maşină, se păstrea­ pina a îndrum at si îndrumă
ză la dosar împreună cu fo- perm anent activitatea cercu­
toqrafia celui despre care rilor. La deschidere s-au tri­
mis planuri de lecţii, iar a-
este vorba, alcătuindu-se în
felul acesta, cu timpul, un cum m etodista Eleonora Tu­
mic dicţionar. Asemenea fă asistă la orele de curs în
cercuri s-au înfiinţat abia diferite sate. dînd astfel' un
anul acesta si numai în spriiin competent pentru îm­
două sate. la M ăaureni si bunătăţirea necontenită a
la Ghirdoveni. muncii în cadrul cercurilor.
Laraa tem atică a cercuri­
lor de cultură aenerală al La cercul de pedagogie se vorbeşte despre colaborarea dintre şcoală şi părinţi. A. CROITORU