Page 28 - Albina_1959_12

Porumbul însilozat — fura] de bază şi importantă rezervă

pentru creşterea producţiei de lapte şi carne

Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. nistrind 1 kg. porumb siloz, este ne­ zahărul din porumb în acid lactic. A- siloza la o umiditate mai scăzută, ei
din 3—5 decembrie a.c- pune un ac­ cesară o cantitate mai mare de sfe­ cidul lactic produs într-o anu­ nu se poate presa bine şi se obţine
cent deosebit pe problema dezvoltă­ clă şi anume 1,2 kg. mită cantitate omoară bacteriile (mi. un siloz mai puţin suculent i
rii culturii porumbului pentru siloz, In afară de aceasta porumbul pen­ crobii) care fac să se strice alimente­ — încărcarea silozului trebuie să
nutreţ de bază pentru creşterea şi în- tru siloz se poate semăna în miriştea le proaspete $i se creează astfel posi­ se facă cu vîrf înalt de cel puţin 1,5
grăşarea animalelor şi îndeosebi plantelor care părăsesc devreme te­ bilitatea păstrării porumbului pe tim­ m. deasupra margini) silozului şi se
pentru sporirea producţiei de lapte. renul, putîndu-se obţine astfel două pul iernii şi chiar mai mulţi ani. Îndeasă puternic. După ce s-a încăr­
Cultura porumbului de siloz are în recolte pe an. Apoi cultura porum­ Pentru ca să favorizăm de la în­ cat silozul, cum s-a arătat, se aşea­
ţara noastră condiţii naturale priel­ bului reuşeşte aproape în toate păr­ ceput fermentaţia lactică şi să îm­ ză direct pe nutreţ un strat de lut
nice obţinerii de recolte bogate. Dacă ţile ţării şi în sfirşit ea se poate me- piedicăm celelalte fermentaţii care ar în grosime de 10 cm. peste care se
duce la stricarea porumbului pus în
în trecut porumbul se cultiva mai caniza complet, aşa incit producţia se pune apoi un strat de pămint gros de
mult pentru boabe, astăzi oamenii obţine la un preţ de cost mai scă­ siloz, este necesar să se respecte în­ 45—50 cm. Cînd avem posibilitatea
muncii din agricultură se conving zut tocmai, următoarele reguli de insi- este bine ca in locul stratului de lut
lozare :
din ce in ce mai mult de avantaje­ Avantajele culturii porumbului să folosim carton asfaltat i
recoltat în faza de
— porumbul
fac
le mari pe care le oferă folosirea pentru siloz, amintite mai sus, prin lapte-ceară se toacă mărunt şi o dată — încărcarea şi Închiderea silozu­
ca unităţile nutritive obţinute
porumbului însilozat (murat). lui să se termine în două, maximum
acest nutret să fie mai ieftine, ceea cu introducerea ii în siloz se pre­ trei zile.
ce contribuie la sează puternic, mai /■mi
Prin respectarea acestor reguli se
Ce avantaje aduce micşorarea preţului .tiimiRiuiimiHiittiititiHimiiuiHiimiHiftHHHiiitmiimîHîiitmtiiHMih. ales la marginile obţine un nutreţ murat cu gust şi a-
de cost al cărnii şi
porumbul de si oz al laptelui. Prof. univ- GH. BAIA şi colturile silozu­ romă plăcută, pe care animalele il I tfCPU.
lui, pentru a scoa­
Folos rea culturii şeful secţiei pentru studiul valorifi­ te cit mai qrabnic consumă cu poftă. I 4* J f *
, Teama unora că prin punerea la porumbului pen­ cării porumbului prin hrana animalei şi cit mai com­ Prin suculenta şi substanţele nu­
siloz a porumbului. verde acesta s-ar tru siloz s-au con­ lor, din cadrul Institutului de cer­ plet aerul din masa tritive pe care le conţine, porumbul
strica, nu este justificată. Porumbul firmat in multe cetări pentru cultura porumbului de nutreţ. Presa­ murat are in perioada de iarnă a- n l j:
pus la siloz nu numai că nu se stri­ gospodării agricole ''IIIItlIIlllHIIIIIHHIIllilIllllllllIlllllllllllllIHnillllllItlIIIIIIIHIIIIHIIIIIltll1’ rea se poate face ceeaşi influenţă bună asupra produc,
că dar aduce foloase mai mari pen­ de stat şi gospodă­ cu tractoarele cu ţiei de lapte la vaci şi asupra îngră-
tru că prin cultura porumbului pen­ rii agricole colective. Astfel, folo­ şenile, cu animale sau prin călcarea şăriţ bovinelor pe care o are nutre­
tru siloz se obţin mai multe unităţi sind în hrana vacilor porumb însilo­ lui de către oameni. Dacă nu se ţul verde în perioada de vară. Cu
nutritive de pe suprafaţa de un hec- zat In cantităţi mari. la gospodăria scoate complet aerul din porumbul ajutorul porumbului însilozat se
• tar, decît prin cultura porumbului agricolă de stat Popeşti-Leordeni, re­ pus in siloz, se dezvoltă mucegaiu- poete menţine producţia de lapte a
pentru boabe şi mai multe decît giunea Bucureşti, s-au obţinut peste rile şi bacteriile care strică nutreţul i vacilor peste iarnă tot atît de ridi.
prin oricare alte culturi de nutre­ 4.000 litri de lapte pe cap de vacă ■— porumbul trebuie să aibă in cată ca în timpul verii. şee. se desco
ţuri. De pildă, prin cultivarea porum­ furajată, iar la gospodăria agricolă momentul cînd este pus la siloz umi­ pe o lungime
bului pentru siloz recoltat în faza colectivă Palazu Mare, regiunea Con. Cum trebuia folosit după ce s-a •
de lapte-ceară se obţine o producţie stanţa, s-au obţinut 3.000 litri lapte ditatea de 65—75 la sută,, ceea ce dul silozului
de 40.000—60.000 kg. la hectar. - In pe oap de vacă furajată. Exemple de corespunde conţinutului in apă al porumbul siloz In hrana nouă porţiune
multe gospodării agricole de stat gospodării agricole colective cu pro­ porumbului in faza de lapte-ceară. rotundă se sc
s-au obţinut producţii şi mai mari, ducţii ridicate de lapte, obţinute in Dacă se însilozează avînd o umidi­ animalelor tă suprafaţa
cum a fost cazul gospodăriei agri­ urma furajării vacilor cu porumb si­ tate mai mare, de pildă în cazul cînd locul de unde
cole de stat „Dunărea" din regiunea loz, sint numeroase. Dintre acestea Avantajele marţ pe care le are răscolit, se b.
Galaţi unde producţia porumbului amintim gospodăriile agricole colec­ ar fi recoltat mai timpuriu sau cînd porumbul de siloz se pot pierde a- coperă cu ro
siloz a fost de 140.000 kg. la hectar tive Topraisar din regiunea Constan­ insilozarea şe face pe ploaie, se ob­ tunci cînd nu-1 folosim în mod chib­ se scoate de.
sau G.A.S. „Pietroiu* regiunea Ga­ ţa, Păuleşti, regiunea Baia Mare. şi ţine un porumb murat de calitate mai zuit care şe consi
laţi cu 104.000 kg. la hectar. altele. slabă şi cu o cantitate prea mare de In primul rlnd trebuie să fim atenfi stric' • (muci
Considerînd producţia de 40.000 Pentru a obţine producţii mari de la deschiderea silozurilor. Silozurile se e la ai
kg. porumb siloz la hectar, care se unităţi nutritive este necesar să se acizi. In cazul invers, cînd s-ar în- făcute în pămint, sub formă de tran- la platforma
poate realiza uşor şi sigur, aceasta e- cultive pentru siloz acele soiuri sau
chivalează cu 8.000 de unităţi nutri­ hibrizi de porumb care cresc mai vi­
tive. Să vedem acum ce putem obţine guros, dezvoltă mai multe frunze şi.
de pe un hectar cultivat cu porumb ceea ce este mai important, dau un
pentru boabe ? Dacă socotim o pro­ procent mai mare de ştiuleţi. De a- La
ducţie de 3.000 kg. boabe la hectar, semenea este necesar să Se acorde cercul agrotehni
care este destul de ridicată, se ob' culturii porumbului pentru siloz ace­
ţin numai 3.480 undtăţi nutritive, deci leaşi lucrări de întreţinere şi aceeaşi
mult mai puţin decît în primul caz grijă c« şi cultivării porumbului pen. Acum, cînd griul doarme sub zăpezi Nu mai munceşti cum ştii din moş-
cînd am cultivat porumbul pentru si­ tru boabe. Cu trupul fraged aplecat pe-o parte, Ştiinţa-adevărată ce te-ajutâ
loz. Tu tot mai poţi urcuşul să i-l vezi E-adusâ-n sat de anii luminoşi
Dacă ar fi să comparăm posiblită- In revărsarea paginei de carte. Şi-n sera libertăţii e crescută.
ţile porumbului de siloz cu un alt Cum se prepară porumbul
nutreţ, de pildă cu sfeila fuţajeră — . însilozat Din ea, cind cimpul doarme sub zi
aceasta la o producţie de 30.000 kg. In bancă stînd, te minunezi că dai Aduni grăunţe noi de nestemate
la hectar va asigura 4.500 unităţi nu­ Porumbul însilozat se obţine din De tainele pâmintului din care Ca mîine-n brazda moale să le-ar
tritive. de asemenea mult mai puţin porumbul recoltat încă verde (ajuns S-o ridica inaltul pai bălai La rădăcina roadelor bogate.
decît şe obţine prin cultura porum­ in faza de coacere lapte-ceară, adică Şi aurul porumbului spre soare. STEL
bului de siloz. La aceasta se mai a- atunci etnd bobul începe să se in-
dauqă faptul că folosind porumbul vîrtoşeze) şi pus apoi la siloz. Silo­
siloz In hrana vacilor de lapte se zul poate să fie o groapă în formă
obţine mai mult lapte decît) în ca­ de tranşee sau o construcţie din zid
zul sfeclei furajere. Aşa, de pildă de cărămidă, sciivisită cu ciment, de
s-a constatat, din experienţe făcute forme diferite, (de obicei, rotundă), P. ZBIRLEA
la Institutul de Cercetări pentru făcută parte în pămint şi parte în
Cultura Porumbului că pentru pro­ afară, sau complet deasupra pămîn-
ducţia de lapte, care se obţine admi. tulul cum este cazul silozurilor In
formă de turn. Ori­
entarea actuală în
Insilozînd anul acesta 3250 tone de ceea ce priveşte
porumb, G.A.C, din Cumpăna, regiu­ tipul de siloz pe
nea Constanta,' a sporit producţia de care să-l folosim,
lapte pe cap de vacă furajată cu a- este îndreptată că­ — p o v e s t i r e —
proape 700 kg mai mult decît în anul tre silozurile ief.
1957 cînd a însilozat de 10 ori mai tine, cum sint qro- Preşedintele Bodiu' sosi la sediul colectivei către răsăritul soa­
puţin porumb. pile în formă de relui şi i ceru grâjdarului de serviciu să pună caii la şaretă.
tranşee s_au însilo- In aşteptare, îşi roti priviiea prin ogradă. Cîteva seînduri arun­
zaiea la suprafaţa cate la întîmplare sub o fereastră ÎJ făcură să scape printre dinţi
pămîntului. în si­ un început de înjurătură. „Uite cum aruncă materialul I Şi se
lozuri cu pereţii pling toată ziua că n-au cu ce face un fleac de reparaţie. Păi să
din materiale iefti­ nu i scuturi oleacă ? Prea sint lasâ-mâ să te las“.
ne. Silozurile în
formă de tranşee începu să se plimbe nerăbdător prin faţa cerdacului.
au lăţimea la fund — Poftim. Răsare soarele şi zootehnistul nostru ia-l de unde
de 3 m. iar la par. nu-i. Parcă nu m-ar fi chemat tot el să dăm o raită pe la fermă.
tea de sus 3,5—4 O fi dormind, sigur că da I
m., înălţimea de 2 Nu-şi putea închipui ca cineva să nu fie punctual, mai ales cînd
m. şi lunqimea de ştie că trebuie să meargă la celălalt hotar ai colectivei. „Of, greu
15—20 m. Este se mai lucrează şi cu tinerii ăştia I Pînâ se scoală, pînă-şi fac
bine ca pereţii din dichisul, te apucă prînzui. După aia, hai să mai facem şi treabă,
capetele tranşeei ca să treacă ziua
să fie înclinaţi, Ieşi la poartă şi cercetă drumul. Nu se zărea nici ţipenie. Asta
astfel îneît să for­ îl infurie peste măsură.
meze a rampă pe — Pleci singur, tovarăşe preşedinte? — întrebă grădinarul.
care să poată intra — Nu, cu inginerul zootehnist, dar nu vezi că nu mai vine ? Cum
şi ieşi tractoarele dracu să faci treabă cu aşa oameni ? — li dăm drumul mîin
cu remorcile în­ el se gindeşte la conce<
Era hotărît să plece singur. Tocmai vroia să se urce în şaretă,
cărcate cu porumb cind apăru şi zootehnistul. Era tînâr, bine legat, cu faţa copilă­ aude cu reumatismul d
siloz sau căruţele roasă, zîmbitoare. Numai că mersul ii era greoi şi cam chinuit pen­ — Doctorul vrea să r
ca şi tractoarele cu tru vîrsta lui. Badiu îşi spuse iar :
şenile care calcă şi sila. Nu vrea el, ci dc
presează puternic — lartă mă, tovarăşe preşedinte. Am citit pînă tîrziu şi spre ziuă , Degeaba ştie el cite i
porumbul în tim­ m-a furat somnul. călzeşte 1 Poate să ştie
pul cînd se intro­ Badiu sări in şaretă. Zise răstit : curcan, degeaba I... As
duce în siloz. — Eu cum m-am trezit devreme ? Ce, am ceas cu cuc ? Nu, bîta-n baltă. La ce bun
Cu porumbul pus frate I Mi-a intrat în singe, m am obişnuit. In gind işi spuse : siloz, dacă acum se gî
in siloz se întîm- „Uite-I, abia se mişcă. N-a venit la cimp nici de 6 luni, că a şi pricepi la unităţi nutn
plă acelaşi lucru făcut reumatism". facă ? Ţăranul care nu
ca şi cu varza sau Inginerul zîmbi îngăduitor. Nu răspunse nimic. Se mulţumea să-şi lapte-ceară ? Ai vorbit
cu castraveţii puşi frece uşor genunchii şi să şi i dezdoaie. mina şi demonstrează i
la murat. Se pro­ Şareta alerga pe un drum colbuit ce tăia holdele ca o fişie rat. Nu da bir cu fugi
duce o fermentaţie de pînzâ înălbită. Cei doi bărbaţi priveau spicele de griu ce se Consiliul de conduce
lactică. provocată legănau blind in tulpinele subţiri, parcă închinîndu-se pâmintului. siloz. Inginerul zootehni
Fără cuvinte. de bacteriile lacti- — Cînd bagi secerătoriie ? — întrebă zootehnistul. lectivei să fie recoltat i
KDcsen de N. CLAUDIU) ce care transformă
V