Page 29 - Albina_1959_12
P. 29
J* Kf
t u t r K t j
Pînă acum cîtiva ani prin părţile folosi şi aici experienţa gospodării
noastre nu se cunoştea metoda insilo- lor colective truţitaşe. A111 construit
\ zării nutreţului. Porumbul se dădea patfu silozuri betonate, cu capacitate
Q." \ In hrana animalelor sub formă de de 250 de tone.' In acest an le-am
boabe sau uruieli, iar cocenii uscaţi se umplut în cea mai mare parte cu po
V£ \ pierdeau in proporţie de peste 60 la rumb. Am cultivat 4 hectare cu po
t sută. Cum nutreţurile concentrate sînt rumb siloz. Pe Ungă acestea ani se
foarte scumpe, hrana de bază a ani mănat în urma orzului de toamnă, pe
matelor era vara păşunea, iar peste care l-am recoltat devreme, borceag,
iarnă, mai ales fînurile şi paiele. Da porumb şi floarea soarelui. De ase
/ torită alimentaţiei necorespunzâtoare, cotoare de varză şi borhot de Ia fa
menea am însilozat frunze de sfeclă,
producţia era foarte slabă. Tocmai de
aceea se considera că animalele, şi în brica de zahăr. Folosind aceste metode,
special vacile de lipte, nu sînţ renta realizăm o mare economie de concen
bile pentru gospodăria colectivă. trate. Am constatat că animalele le
HÎM M
Conduşi după această părere gre consumă cu plăcere şi ca urmare
y o m şită, mulţi ani după ce ne-am unit îri producţia a crescut. Sîntem pe cale
gospodărie noi n-am dat atenţie dez de a realiza producţia de 2.000 litri
voltării sectorului zootehnic. De gre lapte pe cap de vacă. aşa cum ne-am
şeala pe care o făceam ne am dat planificat. 1
seama mai tîrzin, cind experienţa altor Şi aici am făcut însă o greşeală.
gospodării colective ne-a arătat că Porumbului cultivat pentru siloz nu
zootehnia este un izvor de mari ve i-am dat aceeaşi îngrijire ca celui
nituri. Urmărind Documentele Consfă pentru boabe. De aceea producţia n-a
tuirii de la Constanţa' am cunoscut ex. fost atit .de marţ cum auzim că obţin
perienta gospodăriilor colective din alte gospoc'arii. La anul, pe lingă
Hărman, Palazu Mare, Topraisar, Le- faptul că vom mări suprafaţa culti
nauheim şi altele. De la aceste gos vată cu porumb siloz, vom da o mare
podării am hivătat că unul din nutre atenţie întreţinerii lui incit să obţi
ţurile de bază pentru perioada de iar nem o producţie de cel puţin 30.000
i LQQQ.PQQ Hj. cu op. A - ,./ ,; m to n e fa c to r de 35: ;• i.O OOu d o . nă este porumbul însitozat. kg. la hectar.
porumb Sitoi îoiosdpentru 3r3pS.tr ’ţd-’r .'■>>er ?* e **-oducfto | | In anii care au urmat am .Început Aşa cum se arată tn Expunerea to
: - -^=-LJ Pentru anul viitor, de pildă, ne-am nara C.C. al P.M.R. din 3—5 decem
d e 7 0 O iifîa n t h i (opre 90 u rmli' c-r>r să dezvoltăm sectorul zootehnic. varăşului Gli. Gheorghiu-Dej, la Ple
propus să ajungem la 60 de vaci, 750 brie 1059 dezvollînd sectorul zooteh
nul din capete La folosirea porumbului murai In rte. De pildă la vacile de lapte se de oi'şi 50 scroafe cu purcei. La suta nic şi folosind cu chibzuinţă porum
■2 m. şi numai hrana animalelor trebuia să se £“5 dan 80—100 gr. praf da cretă, iar de hectare vom avea deci 8 vaci, 100 bul siloz în hrana animalelor, vom
îl pină la iun. seama că el este sărac In proteină şi •are bulgăre la discreţie. de o'; şi 6,6 scroafe. obţine însemnate venituri băneşti, vom
descoperi o In săruri minerale. Din această cauză Porumbul siloz dă rezultate foarte Pentru dezvoltarea sectorului zoo întări şi dezvolta gospodăria noastră
tehnic noi ne-am as gtirat toate con
:urile de formă porumbul murat trebuie folosit tn ra bune şi tn hrana bovinelor puse la diţiile. Am construit trei grajduri colectivă. >
trat de pe toa- ţii echilibrate In ceea ce priveşte Îngrăşat, dat In cantităţi de 30—40 kg. pentru bovine, două pentru porci, un GH. TANASELEA
După aceasta conţinutul de substanţe nutritive po pe cap de animal In 24 de ore, Îm preşedintele gospodăriei colective
; silozul rămas trivit cerinţelor fiziologice ale ani* preună cu 3—4 kg. nutreţuri uscate saivan de oi. La anul vom mai cons .Zorile* din comuna Urecheni,
trui un grajd de vaci şi unul pentru
uşor şi se a- malelor. (fin, paie, pleavă etc.) cu cantităţi raionul Tirgu Neam)
u cu paie. Nu Cantitatea de porumb murat nu mici de concentrate şi cu săruri mi porci. In ceea ce priveşte hrana vom
itatea de siloz trebuie să depăşească 50—60 la sută nerale.
r.o zi. Părţile din raţia zilnică. In hrana vacilor de Prin producerea porumbului de Si
putrezite) nu lapte se dă 20—30 kg. porumb murat loz !n cantităţi mai mari şi folosit
i transportă şi chiar mai mult. In mod raţional se va putea obţine
Porumbul murat se completează In o producţie sporită de lapte şi de
mod fericit cu finul de lueeamă sau carne la un preţ de cost scăzut.
cu alte leguminoase. Este recoman Plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 de.
dabil ca raţia să cuprindă pentru fie cembrie a.c. a arătat că dacă vom
care 5—6 kg. de porumb murat, pite cultiva In anul viitor o suprafaţă de
1 kg. fin, de preferinţă fin de lucex. 1.000.000 hectare cu porumb siloz (în
nă sau fin de trifoi. condiţiile optime cerute), socotind
La vacile cu producţii mai mari de o producţie medie de 35.000—40.000
8—10 litri lapte este necesar ca po kg. la hectar, s-ar obţine o cantita
rumbul siloz dat Împreună cu finul te de 35—40 milioane tone porumb
să fie suplimentat şi cu nutreţuri con siloz. Folosită in hrana vacilor, a-
centrate, dintre care cele mai potri-, ceastă cantitate de porumb siloz ar
vite ar fi in cazul acesta tărlţele da da o producţie de 70 milioane hl.
grîu şi şroturile, cu deosebire şro- lapte (aproape de trei ori producţia
actuală din tara noastră), iar folosită
turile de soia. Nutreţul concentrat pentru lngrăşarea vitelor, s-ar obţine
se dă în cantităţi de aproximativ 200 o producţie de 1,4—1,6 milioane tone
gr. de fiecare litru de lapte muls. carne.
Traducerea In viată a acestei sar
LIP Raţiile de porumb siloz trebuie să cini are, de aceea, o mare importan Cele 65 vaci de lapte sint pentru colectiviştii dm Laslea, regiunea Stalin. un
fie completate apoi cu săruri de cal ţă pentru economia noastră na adevărat izvor de venituri. Printr-o hrănite corespunzătoare şi mai ales prin
ciu, de fosfor şi cu sare de bucătă* ţională. folosirea porumbului însilozat, ei reuşesc să obţină producţii mari de lapte.
1 CIMPIEI AURUL CIMPIEI 3 4 AURUL CIMPIEI
împărţite. Nu se ajunsese la o ho ţări re clară. El, Badiu, n-ar fi stau lucrurile. Iar el nu ştie nimic. Toată ziua, numai cîmput şi
şovăit. Chit că era vorba de ceva cu totul nou, pricepuse ce re iar cimpul 1
zervă însemnată pentru creşterea producţiei de came şi lapte ar Işi scoase o ţigară, se apropie de inginer şi-i ceru un foc.
fi porumbul siloz. Singura Iul îndoială era legată de zootehnist : — Asta e, tovarăşe Badiu, zise inginerul. — Nici in toamna asta
„Da, vorbeşte frumos, e tobă de carte, dor prea tinerel. Vorba e n o să puteţi înviora zootehnia, chiar dacă o să terminaţi con
vorbă şi practica, practică. Şi-apoi, mal e şi primejdia să lase strucţiile, daco n-o să-l puneji la punct pe agronom.
totul baltă şi să plece cind ţi-e lumea mal dragă. Iţi astupă gura — Adică, ce vrei să spui?
cu certificatul ăla, şi gata". — N-ai văzut ? Eu susţin că trebuie să insiiozăm tot porumbul
inginerul se rezemase de spătarul şaretei şi fuma, gindindu-se din matca Măgurii, iar lui nici nu-i pasă.
la cele şase luni petrecute în gospodărie. Simţise că încă nu e privit — Bine, dar n-ai auzit că n-avem maşină de tocat ? Doar n-ai
cu deplină încredere. Preşedintele îl Iscodea pas cu pas. li mă vrea să insiiozăm 100 de hectare în mod primitiv. Cu ce să to-
sura fiecare gest, fiecare cuvînt. Orice propunere a lui, privind căm ? Cu briceagul ?
zootehnia, o primea cu reţinere. Preşedintele era fare in culturile — Ba am avea cu ce I — răspunse răspicat zootehnistul. Nu
vegetale, ca şi ceilalţi, dar nesigur şi cam greu de urnit cind ve mai că Ţabor vrea ca porumbul pentru siloz să-i bage Ia porum
nea vorba de zootehnie. bul boabe. Asta aduce producţie mare sectorului vegetal, e drept,
Şareta coti pe linia smîrcuiui care brăzda lunca largă şi răco depăşire de plan şi de aici, venituri frumoase. Dar de ce să nu
roasă. La tropotul cailor, cirduri de raţe sălbatice se inâltarâ în sporim veniturile şi pe seama sectorului zootehnic ?
aer cu pleznituri energice de aripi. Erau mari şi grase. — Glumeşti...
<- Sînt multe raţe prin partea asta, tovarăşe preşedinte î — Ba, de loc. Dumneata nu vezi că pentru siloz a repartizat
— Sînt, tovarăşe Inginer, sint destule... toate sărăturile ? De unde vrei să obţinem producţii mari ?
— Mai multe decît are gospodăria noastră, nu-I aşa î — la stai puţin, — se înfierbîntă preşedintele, care il vedea acum
In tonul inginerului, preşedintele simţi o înţepătură, deşi nu prea cu alţi ochi pe inginer. — Cine răspunde aici de bunul mers al
supărătoare. Se uită atent la inginer şi văzindui expresia de iro gospodăriei ? Eu sau agronomul ? Nu merge după cum vrea fie
nie întipărită pe faţă, oftă : care, ci după cum o cere interesul gospodăriei. Convocăm consi
— Cam aşa e, unde să le ţinem î In coteţele alea ? liul şi ne apucăm de pregătirea gropilor pentru siloz.
— Ei da, nu se mai poate lucra aşa. De cîte ori v-am spus să
ridicăm construcţii ca lumea I — Tocătoare aducem de la S.M T. Am şi vorbit cu ei. Dacă am
Preşedintele îşi aminti cu silă de coteţele ruinate de vreme, însiloza cîte şapte tone pentru fiecare vacă, am realiza un spor
râmase de la fostul moşier. la lapte, in primele zile aie anului, de peste 35 a sută. Ştii la cit
— Fără construcţii nu se poate, tovarăşe preşedinte. Crezi că eu poate ajunge vaca noastră Codalba ? La peste 7.000 de litri anual.
n-aş vrea să avem 3.000 de raţe în loc de 500, să ne fete scroa Da, da, nu te mira. Silozul e aur. Noi avem vaci de rasă, numai
da, întreabă de secerat şi cind colo fele de două ori pe an cîte 20 de purcei şi să ingrâşâm cîte 4—500 lipsa de furaje ne dă gata Ei, ce facem ?
— Trecem la treabă.
oală" — îşi zise Badiu. - Ce se mal de boi ? Totul e să nu mai tărăgănaţi.
? — Ii dăm bătaie la toamnă, n-ai grijă. — Foarte bine. Ar fi fost şi păcat să-mi fi amînat concediul de
tă la mare. Mi-a şi făcut formele, Badiu se uita atent ia inginer. Avea faţa rotundă. Ochii de un pomană. Că l-am şi aminat. Poate să zică doctorul ce-o vrea.
dragă doamne, ii trimite cu de-a albastru deschis şi calzi. Erau înconjuraţi de sprincene arcuite. — Ba să-ţi cauţi sănătatea, dragul meu. După ce terminăm, să-ţi
Smuci necăjit de hăţuri şi urmă ; Pe obrazul neted se zăreau tuleie firave. Era tînăr inginerul. Cu iei şi concediul medical, şi de odihnă. Te trimitem noi la băile
şi in stele, că pe mine nu mă în- citeva ore înainte se răţoise la tinărul acesta, care abia sosise în Herculane. Da' numai să aflu că nu te (>' de tratament şi de
:îţi atomi se găsesc într-un moţ de gospodărie de pe băncile facultăţii. Se gindi ce-ar face el, dacă şi odihnă, c-apoi ţi-ai găsit naşul I
i consiliu, s a apucat să dea cu cu feciorul lui, care abia terminase chimia industrială, un altul Inginerul privi cu nesaţ cîmpia şi balta învolburată. Convorbirea
ridicat problema porumbului pentru mai în virstă s-ar purta la fel. Fireşte, nu i-ar ingâduio. cu preşedintele ii adusese în suflet ceva deosebit. Deveni vesel şi
la concediu ? Dacă ştii carte şi te Ajunşi la ferma de păsări, Badiu văzu ceva nou. Vreo 300 de vorbăreţ. Işi scoase pachetul de ţigări, intinzîndu-i l preşedintelui
ni pune mina şi fă. Cine vrei să m.p. de baltă erau îngrădiţi cu gard de răchită. Se întoarse şi o dată cu bricheta.
idit in viaţa lui la faza de coacere întrebă o îngrijitoare : — Mulţumesc, zise Badiu, abia am aruncat-o. Află că nu te-om
imonstrat pe hîrtie - acum pune — Cind l-aţi făcut ? crezut aşa.
t, dacă vrei să convingi cu adevă- — In primăvară. Pentru raţe. Adică, tovarăşul inginer l-a făcut. — Cum ?
Noi, femeile, n am prea intrat in apă, că era rece. A meşterit — Eu mă pricep la oameni. Da’ să nu te crezi ! Eşti un băiat
ătuse problema porumbului pentru singur, singurel, cred că de-aici I s-a tras şi boala. de nădejde.
jsese ca un sfert din porumbul co- Preşedintele îşi şterse sudoarea cu o batistă de culoare porto începu să rîdă şi-l bătu pe umăr. Se priviră drept în ochi, ca
-ceară şi însilozat. Părerile fuseseră calie şi ridurile dese de pe faţă i se adinciră. Va să zică, aşa doi vechi prieteni.
