Page 3 - Albina_1959_12
P. 3
w f n n g r M B i m m m m
Parca l-am mai văzut pe dezleqat zăvozii. Apoi a ie de acum freamătul acela
Gheorqhe Filip.^ Tot aşa cu şit la poartă si i-a spus lui uriaş al Sivitei dew mîine.
scurtă, cu şapcă pe cap. cu Filip_ fără ocolişuri: „Cînd Oamenii, m area forţă, s-au
cizme fe un noroi pe aici te văd mi se întunecă. De ce pornit pe drumul viitorului.
cînd vin ploile 1). Sau poate cati să mă clinteşti ? Mie, Erau 13 la început si acum
l-am văzut pe altul, tot aşa aşa mi-e bine-..“_ Pînă atunci tot satul e colectivizat. Au
ca el, ochiul şi urechea sa nu se pntîlniseră, dar Fătu peste 2.000 ha. Cu numă
tului, sufletul şi pulsaţia lui. ştia că dacă. Filip aiunqe rul de animale se apropie
Acum 3 ani a primit o în să-i vorbească n-o să-l poa de prevederile consfătuirii
sărcinare din partea raionu tă înfrunta. Nu-i aiunqeau de la Constanta. _ Filip le-a
lui : „La Sivita oamenii vor cuvintele, nu-1 mai ajuta afişat în perete să fie treze
să înjqhebe_ o ^ colectivă. îndărătnicia lui individualis în mintea tuturor : „33 bovi
Du-te si aiută-i să pornească tă. Auzise de colectiviştii ne la suta de hectare, din
din loc". Si atunci instructo din Isdileni, care din primul care 15 vaci, 100 de oi. 52
rul de partid Filip, comunis an au luat 22 ku. porumb la porcine, 500 păsări".
tul Filip, si-a luat nevasta, ziua-muncă. In tof^e sînt o părticică!
Pe lotul experimental al gospodăriei colective din Şiitibei, regiu cîteva lucruri, si a părăsit — Ştii cît a luat Ion din fiinţa lui. Si-a strîns co*
nea Ploeşti, s-au obţinut producţii record la sfeclă. Iată in foto Galaţii plecînd într-un loc Nour si Sandu Avram ? — muniştii In iur si-n iurul co
grafie un exemplar a cărui greutate trece de 6 kg. Despre rezut- unde nu cunoştea pe nimeni. nu-1 slăbea Filip. — Oricît m uniştilor sute de oameni
tataie obţinute pe acest lot discută la casa-laboralor inginerul Din ziua aceea n-a lipsit de te-ai chinui, asa cum eşti a- cinstiţi care au înţeles pen
Lixandru Victor. împreună cu Nicu Crăciun. preşedintele gospo aici o clipă. Acum îi spun cum, nu-i_aiunqi. tru ce luptă ei si sprijină1
dăriei şi cu Ştefan Mihalcea, membru in consiliul de conducere• toti „tovarăşul Filip“. oină Poate că de acum i-a si a- lupta asta. N-a obosit. Si e
şi babele, si toti ştiu că ter juns, fiindcă nu după mult un om ca toti oamenii. Unii
menul ăsta nou, sau mai cu- Fătu a intrat în colectivă, se întreabă: „Nu-i mai seacă
rînd cu înţelesuri noi^şi mă venind de unul sinqur si forţele?" — cînd îl văd sea
reţe. nu poate fi despărţit de nesilit, cu cererea. ra întoreîndu-se istovit. Di
S-a întîm plaţ ca A lexan
Preocupări de seamă numele lui Filip. dru Năvălici să. aiunqă con mineaţa iată-1 însă proaspăt
Unde-i azi sediul colecti-
si vesel. ^„De unde-si trape
vei, a fost lan de secară. A- ductor la atelajul. adus chiar puterea ?“ s-au întrebat. Azi
cum sînt clădiri, si-n iurul de el în colectivă. Si s-a în- ştiu. Comunistul Filip luptă
tîmplab să fie nevoie ca ej
în prag de iarnă lor, după un obicei, se- sea să treacă Ja altă treabă si să pentru triumful unei idei no
m ănă în fiecare an tot seca
bile. Azi toată suflarea sa*
ră în mijlocul lanului, con trebuiască să predea atela tului a îmbrătisat-o.
ducerea colectivei a hotărît jul lui Ion M ustată. Nu 1-a Pe copii — are patru — îi
Exemplul colectiviştilor din mai ales nutreţuri murate. A- locul viitorului sediu- Aici predat. L-a. luat preşedintele qaseste adesea dbrmind. Ii
Ciorăşli merită să fie urmat. cestea au o bună influenţă a- au înfipt o prăjind cu o fla cu v o rb a : cuprinde cu aceeaşi privire
Experienţa gospodăriilor frun supra producţiei. Cantităţile de mură roşie în vîrf. Ca pe un ■— Strici rînduiala muncii. pe toti si fata lui aspră se
taşe a arătat că există posibi nutreţ murat care se pot da pilon.^l-au pus, sau asa cum Crezi că M bstată n-o să luminează de un zîmbet_care
lităţi ca să se obţină de la a- zilnic animalelor stnt următoa aşează constructorii înaltele aibă qriiă de cai ? nu poate fi descris. II sărută
nimale producţii marj în tot rele •• 20—30 kg. pentru vaci, macarale ^şi pe urmă por — Nu-i dau pe mîini străi pe cel mic, pe Valerică, cu
timpul anului. Pentru aceasta 30—40 kg. pentru boi de mun nesc după ele cu zidurile, ne... Că-s_ai mei — ar mai nesfârşite precauţii, să nu-1
însă trebuiesc pregătite cele că, 3—4 kg. pentru porci, 1—2 înspre înălţimi. fi vrut să spună-, dar i-au trezească- Pentru copii are
mai bune condiţii de adăpos- kg. pentru oi. Vitele trebuie Au înăltat clădirile si dra stat cuvintele în qît. Se tre o slăbiciune ca nimeni altul.
tire, de hrănire şl de întreţi obişnuite treptat cu nutreţ, mu pelul roşu flutură si acum zise în el colectivistul Nă- Pentru cei orfani mai ales.
nere. Ce avem 'de făcut în a- rat timp de 10—15 zile. Dacă ca atunci, înăltat din vatra vălîci- A qâsit aici în Sivita unul
ceastă privinţă ? la început îl refuză, nutreţul colectivei. E niţel hărtănit — Sint avut obstesc de-a- fără căoătîi.
In primul rînd este vorba de murat poate fi administrat a- pe marqini de atâtea vîntoa- eu’ si M ustată o să răspun — Al cui eşti mă ? — V e
o bună adăpostire pe timpul mestecat cu uruială sau tărîţe. se, dar nu vor să-l schimbe dă de ei tot asa ca. matale. nise din Isdileni copilul,
iernii. Pentru aceasta, trebuie Trebuie însă să se aibă în ve fiindcă au pornit cu el si-1 Un. sinqur om din cei de unde n-avea pe nimeni. L-a
terminate- grabnic construc dere ca silozul să se folosească simt ca pe un fel de drapel fată, unul sinqur, i-a citit spălat, l-a hrănit si l-a trU
ţiile începute, acolo unde raţional, săi nu se desfacă al lor, de luptă. Iui Năvălici in qînduri, tot mis la cămin.
există posibilitatea. Să fie re groapa decît de la un capăt şi De trei ani oamenii în- timpul. La Isdileni, la Tâ- — Ai copiii dumitale — i
parate grajdurile vechi, asigu- să nu se scoată decît atîta nu qroapă trecutul. L-au scos tarca, la Foltesti. unde-1 du se spune — nu-ti aiunq ?
rîndu-se căldura necesară şi treţ cît poate fi consumat în din sat si din fiinţa lor. Unii sese munca de partid, Filip
evitîndu-se- curentul care este ziua respectivă. Nutreţul prost au avut schime de durere întîlnise atîti Năvălici. După — Pe toti îi iubesc. Toti
foarte dăunător. O atenţie deo murat, cu miros de mucegai sau ca atunci cînd smulai o tea întîm plarea asta a propus trebuie şă fie fericiţi. Acum
sebită trebuie dată ventilaţiei. , de bălegar, este foarte primej pa din deqet si pe care nu orqanizatiei de bază si con nu-i înqăduit altfel. — Si
Să se verifice ferestrele de dios pentru animale- ducerii colectivei ca Ia vii dezvăluie un amănunt zqu-
ventilaţie şi să se repare. Lip In afară de acestea, o aten poţi s-o laşi că-ţi face rău. toarea adunare qenerală, să duitor. El a fost copil^de pri
El, Filip, i-a învatat pe co
sa aerului curat dăunează să ţie deosebită trebuie să se dea muniştii din orqanizatia de dezbată neapărat cu colecti pas, crescut de milă pe la
nătăţii şi producţiei animalelor. întreţinerii animalelor. Zilnic bază a colectivei, cum să viştii m anifestările de indi usi străine.
O dată terminate reparaţiile, să se facă curăţirea corporală. conducă lupta îm potriva a vidualism. Despre el vorbeşte pu
trebuie luate măsuri de igie La cai să se facă în fiecare zi tot ce-i vechi în muncă si ţin, aproape silit, si e
...In fiecare lucru nou de
nă. Pereţii şi duşumelele tre curăţirea copitelor, pentru a viată, pentru formarea con aici, e înqropat trecutul. Pe bucuros cînd poate să a-
buie dezinfectate, iar pereţii împiedica putrezirea furcuţei. ştiinţei socialiste „ia oameni. picioarele de beton ale batâ vorba. Prilejuri se
ivesc, A intrat plînqînd o
să fie văruiţi. Să se verifice La vaci, tauri şi porci unghiile A desfăşurat alături de ei ham barului moşieresc, adu fată din colectivă. E învi
canalizarea, pentru a asigura trebuie tăiate cel puţin o dată această muncă trudnică. se aici sub ochii lui de la nuită ca a lovit-o pe alta cu
la şase săptămîni. O mare im Uite, acuma Petrache Fătu
scurgerea rapidă a lichidelor portanţă o are mişcarea în aer vine^si-i bate palma, si-i conacul din deal. au ridicat cazmaua- N-a fost decît un
din grajd. Zilnic să se facă cu maqazia colectivei cu două accident. „Eraţi prietene,
liber, în zilele liniştite, cu soa caută privirile fsînt limpezj coşare în cap, „sistem Sivi- nu-i asa ? Impăcati-vă I E
răţenia in grajd şi schimbarea re, animalele vor fi scoase tn si adinei ochii lui Filip, fără ta“. Cînd vrea să vadă viito ruşine s-ajunqeti la jude
aşternutului. padocul de lîngă grajd. Taurii umbre si taine, ca si inima rul, desface împreună cu co căţi".
A doua mare problemă este şi vierii reproducători vor fi luil muniştii din orqanizatia de Acum trei ani a venit_un
Fătu o fi uitat întîmnla-
aceea a hrănirii corespunză scoşj zilnic la plimbare. rea, dar Filip nu. fiindcă de bază planul (fe sistem atizare om .în Sivita. Acum dacă ar
al qospodăriei aqricole co
toare Pe timpul iernii. Hrana îngrijirea atentă, cu dragos acolo m ăsoară el schimbarea lective ,.Proqresul“ si citesc fi să plece fşi poate fi trimis
trebuie să fie consistentă şi omului. Pentru încăpătîna- în el îndelunq. Se văd silo oricînd acolo unde e mai
te şi pricepere, va ft răsplătită qreu), ar fi ca si cum l-ai
completă. Astfel, pentru a înlo din plin pri-ntr o producţie spo rea lui de nebiruit, ne Fatu zurile, qaraiul auto, curtea smulqe din sufletele oame
cui nutreţurile verzi trebuie rită pe tot timpul iernii îl cam ocoleau aqitatorii. de lucru cu ..atelierele, casa nilor, în care s-a statornicit
ciobanilor, lăptăria, .. qhetâ-
folosite în hrana animalelor Cînd i-a intrat prim a oară în ria, centrala electrică, ferma temeinic-
oqradă, sări lămurească să-
cantităţi mari de suculente şi M. PREDA intre în colectiva, Fătu a de păsări, de porcine. Aud V. TOSO
Gospodăria noastră oleativă neţe, sau 10.000 kg. cartofi, ori
se cjăseşte aşezată pe ur teri îmbinarea ramurilor de producţie 15 000 kg. sfeclă furajeră, în
toriu frămîntat, îmbrăcînd sistemul folosirii culturilor in
ambii versanti ai Văii Drâqhi- asigura venituri mari colectiviştilor tercalate în livezi. In sistemul
ciului, un mic afluent al rîului îmbinării pomiculturii cu zoo
Tîrqului. care unindu-se cu riul tehnia realizăm un venit do
Doamnei se varsă în apele pomicultura, lequmicultura. să tat din fructele produse în li lină, brînză, etc. ele ne 15.000 lei la hectar-
Argeşului. combatem eroziunea solului vezile noastre de pomi, produ- aduc şi un venit indirect prin Tn anul 1958. colectiviştii
Pămîntul qospodăriei noastre prin plantări de pomi, să facem cînd’ rachiuri- Gu ani în urmă producerea bălegarului. care noştri au primit 32 lei pentru
este predominat de oodzol, cu culturi intercalate şi mai ales am înfiinţat o fabrică de tera ne foloseşte la- înqrăşarea live fiecare zt-muncă, iar în anul
o textură qrea. neîndeaiuns să obţinem fructe de la pomii cotă în care se produc lunar zilor de pomi Pentru aceasta acesta se prevede un spor în
drenat şi încălzit şi slab ae noştri an de an. combătînd pe 3000 cahle finite Avem două consiliul gospodăriei a hotărît semnat, Cu toate că gospodăria
risit- Fenomenele de eroziuni riodicitatea de rodire a pomi cuptoare de ars var. unul în ca în trimestrul I al anului 1960 a trebuit să învestească din
sînt frecvente pe versanţi. De lor. foarte frecventă la noi In capacitate de 23000 kg. şi al ferma de vaci1 cu lapte să a- veniturile sale peste 300.000
aceea, noi am căutat sa folo prezent qospodăria noastră are tul de 4.000 kg. var. la cate jungă la 100 capete în afară lei pentru construirea de graj
sim condiţiile de sol climă şi casă-laborator, două magazii folosim drept combustibil ru- de tineret, iar numărul oilor duri. silozuri etc. Fondul de
ceilalţi factori în modul cel pentru cereale şi utilaj pomi mequşul produs de circularul să crească la 600 de capete. A- bază al gospodăriei noastre a
mai chibzuit pentru a dezvol col. trei grajduri cu capacita qospodăriei, care fasonează ceasta va asicrura producerea crescut de la 260.000 lei la
ta continuu gospodăria noas te de 60 capete fiecare, două lemne de construcţii necesare întregii cantităţi de bălegar 1.100-000 lei în acest an. Avem
tră. Sîntem 128 de familii, şi saivane pentru 1000 de oi. trei şi altor unităţi- Aceste acţiuni pentru înqrăşarea, o dată la colectivişti care au primit în
avem 340 de hectare, dintre silozuri cu capacitate de 60 de producţie sînt îmbinate în patru ani, a întregii suprafeţe anul 1958 pentru munca efec
care teren arabil 84 de hecta vaqoane, un- siloz pentru păs tre ele în aşa fel incit să folo cultivate cu pomi. tuată zeci de mii' de lei- Aşa
re, fineţe 77 de hectare, plan trat cartofi de 7 vaqoane. sească toate resursele de ma Gospodăria agricolă colecti este, spre exemplu, colectivis
taţii de pomi 159 de hectare Ne-am qîndit că q-ar stri terii prime din qospodărie, a- vă .Gheorqhe Doţa.* din co tul Stalcă Ioan. care oentru
din care 80 hectare plantări ca să înfiinţăm o serie de ane sigurîndu-ne venituri suplimen. muna Drăqhici devine o dată zilele-muncă efectuate cu fa
noi, Iar 99 hectare pomi pe xe care să asigure folosirea tare. cu anul 1960 o qospodărie zoo- milia sa a primit peste 40,000
rod. Restul de 20 hectare este braţelor de muncă în tot timpul O ramură căreia gospodăria pomicolă O analiză făcută de leii Aceasta dovedeşte cît se
ocupat cu plantaţii de protec anului, dar mai ales după ter noastră îi acordă mare atenţie consiliul gospodăriei asupra poate de convingător că o dată
ţie, clădirile gospodăriei etc. minarea muncilor aqricole. este zootehnia- Avem acum 55 perspectivelor de dezvoltare în cu dezvoltarea gospodăriei a-
începutul n-a fost de loc Astfel, am construit un, cup de vaci cu la-pte si 30 capete următorii ani ne-a arătat că gricole colective. creşte şi
uşor. In condiţiile amintite de tor de uscat fructe cu O' ca tineret 370 oi, 20 colonii al s'ntem pe drumul cel bun- Iată bunăstarea colectiviştilor.
sol şi climă. ne descurcam pacitate de uscare de 300 kg. bine. plus vitele de muncă. Oile doar un exemplu- Folosind te IOAN OANCEA
qreu- Ştiinţa însă ne-a venit în în 24 de ore. Aceasta ne în- noastre au numai lină semifi- renurile în pantă pentru cultu
ajutor şi am pornit lupta cu qăduie să valorificăm mai bine nă. In afară de faptul că vitele ra pomilor, noi realizăm 10.000 brigadier pomicol la G.A.C-
natura. O dată cu aceasta- am fructele de toamnă. Mai dispu „Gheorghe DoJa“_
început să dezvoltăm ramurile nem de o baterie de alambicuri ne aduc venituri directe din kg- de fructe la hectar şi 2.500 din comuna Drăghîcl
anexe, zootehnia, apicultura, In care distilăm borhotul rezul produsele anuale, ca : lapte. kg. fin în cazul pomilor în fi raionul Muscel-Ptteşti