Page 30 - Albina_1959_12

DARW1N | Dezvoltarea darminismului

SI DARWINISMUL în cultura plantelor

$e împlinesc 150 dc ani; de la naş­ cea mai puternică lovitură — prin Prin darwinism se înţelege concep­ Să vedem cum s-a dezvoltat darwi-
terea. .m.arejLui .savant Cliarleş, Darwin descoperirile sale—- gîndirii metafizi­ ţia lui Darwin aplicată în transfor­ nismul in cultura plantelor. Pentru
care prin studiile şi cercetările sale'4 ce asupra fenomenelor naturii" iar V. I. marea fiinţelor, plantelor şi animale­ a arăta acest lucru vom da ca exem.
revoluţionat ştiinţele naturii, deschizind lor. Această concepţie a contribuit la piu cîteva plante principale de cul­
omenirii căile pentru cunoaşterea şti­ Lenin a spus : ..Charles, Darwin. ă a- spulberarea legendei după care toa­ tură. Griul — în starea lui de plan­
inţifică a modului cum a luat naştere . şezat biologia pe baze strict ştiinţifice, te vieţuitoarele ar fi fost create de-o tă sălbatică se prezenta cu un spic
şi cum s*a dezvoltat pe pătitînţ lumea determinînd evoluţia speciilor şt a le­ fiinţă divină şi că ele rămîn neschim­ scurt, subţire, cu axa spicului fragi­
plantelor, şi. animalelor,., a naturii lor,, găturii intre ele". bate în decursul vremurilor. Dimpo­ lă, cu un bob în spiculeţi, cu boabe
a modului cum oamenii pot transforma trivă, Darwin a dovedit pe baza unui puţine, cu o producţie foarte scăzu­
natura lor şi în aceiaşi timp pentru cu­ Concepţia materialistă a gîndirii lui material bogat şi numeros, adunat de tă la hectar. Prin introducerea în cul­
noaşterea ştiinţifică a originii omului Charles Darwin are o strinsâ legă­ el in diferite părţi ale pămîntului, tură şi fiind supus îngrijirii de către
şi a fenomenelor sopiale. . tură cu practica agricolă. Charles că plantele şi animalele se schimbă om, care a aplicat metoda de selecţie,
învăţătura darwinistă a jucat un rol Darwin s-a folosit în lucrarea sa „Ori­ în mod permanent sub influenţa fac­ s-a ajuns astăzi la soiuri superioare de
foarte important în fundamentarea şi ginea speciilor" de foarte multe exem­ torilor de climă şi hrană. Cu alte cu­ grîu cu spic lung, dens, cu mai multe
consolidarea gîndirii • istorice . asupra ple luate special din practica agricolă. vinte se transformă pentru a se pu­ boabe în spiculet, rezistent la boli,
originii şi dezvoltării plantelor şi ani- tea mai uşor adapta la aceste condi­ .secetă şi qer, cu o producţie care
, maţelor, dînd conţinut şi scopuri mai Toate elementele importante ale învă­ ţii şi să poată supravieţui intr-un ajunge la 8-10.000 kg/ha. Porumbul
tuturor ştiinţelor naturii. Im urma apa­ ţăturii darwiniste ca : evoluţia, eredi­ mediu schimbat. Acest lucru s-a pe­ — formele sălbatice aveau tulpina
pro­
scundă, ştiuletele mic, dădea
trecut şi se petrece în felul urmă­
riţiei operei fundamentale, a iui- Char­ tatea, selecţia naturală etc. sînt bazate tor : organismele sub acţiunea fac­ ducţie de boabe scăzută şi cu conţi­
les Darwin „Originea''spatiilor", meto­ pe. exemple concrete luate din cultura torilor externi îşi schimbă anumita nut mic de substanţe hrănitoare.
da istorică a devenit metoda de căpe­ plantelor şi creşterea animalelor. In însuşiri, ca felul de viaţă, înfăţişarea, Printre neamurile de porumb sălba­
tenie în studiile şi cercetările din do­ lucrările lui Charies Darwin legătura structura pentru a se acomoda noi. tic erau unele cu ştiuletele dezbrăcat
meniul ştiinţelor naturii.' lor condiţii de viaţă. Aceste mici de pănuşe, cu foarte puţine boabe,
învăţătura ma/etui om de ştiinţă. ' între teorie şi practică are un caracter schimbări, efectuaite an de an sub in­ iar păsările şi animalele răpitoare le
Charles. Darwin a dat pentru, prima organic. Această unitate între teorie Şi fluenta mediului, s-au moştenit mai puteau distruqe foarte uşor. Prin grija
oară explicaţia ma­ practică, dezvoltată departe, aţungînd de toate zilele a
terialistă a lumii de Charles Da-rwin la transformări e- omului. alegînd
Vieţuitoarelor, â a- în mod conştient în senţiale ale între­ plante cu ştiulete,
dăptabilităţii la me­ toate domeniile în­ gului organism. le în pănuşe, cu
diu a organismului văţăturii lui despre Pe lingă aceas­ coada scurtă, cu
plantelor şi anima­ evoluţie, dă impor­ ta. încrucişarea în­ boabe multe şi mari.,
lelor şi a răsturnat tre diferite plante s-a ajuns la soiu-,,
toate concepţiile tanţa teoretică şi a dat naştere la rile productive, a-
vechi de pînă a- practică cuvenită hibrizi cu însuşiri flate astăzi în cul­
tunci cu-privire la operei sale. noi, oare au reac­ tură. De asemenea,
faptul că lumea a ţionat diferit faţă folosind metode de
fost creată în „şase Preluînd tot ceea de mediu, rămînînd selecţie, oamenii au
zile", de forte su­ ce este valoros în numai indivizii cei ajuns să creeze
pranaturale, după activitatea ştiinţifi­ mai viguroşi şi porumb zaharaţi > . rry ririn n n n n n fln frîrîn n rtn n rirffry în n n n n n rifln rr^
cum susţine reli­ că a marelui sa­ mai bine înzestraţi bun pentru conser­
gia. Totodată, în­
văţătura darwinis. vant, trebuie arătat pentru viaţă. Toa­ ve, porumb bogat •
tă a dovedit că în acelaşi timp că te aceste prefaceri în proteină, bogat
tot ceea ce există teoria lui Darwin ale fiinţelor pentru în amidon, cu pro.1
nu este fl'x, ci se asupra originii şi a putea supravie­ ducţie mare. As­
transformă — evo- ţui au fost numite tăzi, prin folosirea
Juiază —. De a-* evoluţiei speciilor de Darwin selecţie metodelor avansate
ceea, chiar de la are o serie de lip­ naturală sau alege­ de selecţie, s-a a-
apariţia primei Jm suri esenţiale. In re naturală. Cu juns la crearea de
crări şi celei mai primul rind Da-rwin timpul omul a in­ hibrizi dubli de
importante „Origi­ I. V. MICIURIN
nea speciilor" în­ CHARLES DARWIN oare a explicat în tervenit în mod porumb, care dau
producţie
o
văţătura darwinistă mod just originea conştient în proce­ boabe ce depăşeşte 10.000 kg./ha. de
sele de evoluţie alegînd plantele şi
a fost apreciată foarte mult de fon­ speciilor din punctul de vedere al animalele cele mai valoroase, a cău­
datorii geniali ai socialismului ştiin­ evoluţiei şi schimbărilor, a supra­ tat să le hrănească şi îngrijească mai Un exemplu uimitor de folosirea
ţific. estimat rolul luptei pentru existenţă în bine, înalt ele au ajuns să fie schim­ darwinismului în cultura plantelor îl
prezintă sfecla
de zahăr.
Dintr-o
Karl Marx şi Friedrich Engeis au procesul dezvoltării organismelor. bate şi să dea producţii mai ridica­ plantă cu rădăcina mică ce de-abia
apreciat importanţa deosebită a învă­ De asemenea Darwin; bazîndu-se pe te. Acest mod de alegere a fost nu­ cîntărea 20-30 grame şi cu un con­
mit selecţie artificială. Pentru a do­
ţăturii darwiniste pentru că Charles teoria reacţionară a Ini Malthus despre vedi temeinicia transformării fiinţe­ ţinut în zahăr de 2—3 Ia sută, s-a
Darwin a descoperit şi a pus bazele suprapopulaţi®, a afirmat, evident ki lor, Darwin s-a folosit die exemple ajuns astăzi la o rădăcină ce depă­ ^
ştiinţifice explicaţiei dezvoltării lumii mod greşit, că lupta dinăuntrul spe­ luate dintre plantele şi animalele do­ şeşte uneori două kilograme şi cu r ^
vieţuitoarelor — evoluţia acesteia de ciilor ar fi un factor hotărîtor al pro­ mestice şi îngrijite de om. un procent de 26—30 la sută zahăr. r in
Concepţia lui Darwin curăţată de
.AJUUUJU' JUUlAAJLflJUUUUUJUUUL". AW-WJ'.B.PJLM.
la apariţia celor mai inferioare forme gresului biologic. unele idei greşite si interpretată co­ Toate acestea s-au obţinut datori­
a organismelor, pînă la forma cea mai Aceste greşeli ca şi alte lipsuri ale rect se aplică astăzi în cultura plan­ tă aplicării metodelor de selecţie şi n
superioară care este organismul ome­ teoriei darwiniste au fost dezvăluite telor şi creşterea animalelor în U- alegere însoţite de metode raţionale r in
nesc. EI a dat explicaţia materialistă de întemeietorii marxismului şi înlătu­ niunea Sovietică sub denumirea de de cultură ca : arătura, îngrăşămin­
a particularităţii celei mai importante rate de biologia miciurinistă — o darwinism creator sovietic. Bazele te, îngrijiri în timpul perioadei de r tr in
a transformării vieţuitoarelor, desco­ etapă nouă, superioară, în dezvoltarea darwinismului creator au fost puse vegetaţie, care au la baza lor con­ n
perind mediul ca factor principal care biologiei materialiste. de Miciurin, care a aplicat just prin­ cepţia luj Darwin sau darwinismul m
cipiile lui Darwin, le-a îmbogăţit, a-
o condiţionează. Charies Darwin a îm­ Prof. dr. ALEX. ROMANOVICI jungînd să creeze sute de soiuri de aplicat în cultura plantelor. ţn
bogăţit prin descoperirile sale gîrr- Preşedintele Secţiei de Ştiinţe plante horticola cunoscute astăzi în Prof. GH. VĂLUŢA ^ r b
direa materialistă. Friedrich Engeis a Agricole din Consiliul Centrai toată lumea şi care se cultivă în Institutul Agronomic „N. Bălcescu*-
semnalat că Charles Darwin „a dat A.S.I.T. U.R.S.S. pe suprafeţe întinse. Bucureştl uot> v
DARWINISMUL — BAZA ŞTIINŢIFICĂ
A CREŞTERII ŞI AMELIORĂRII ANIMALELOR

Darwin arată că toate vieţuitoarele plantelor — se face o „selecţie", nu­ re pentru a le folosi numai pe aces­ de oi, savantul M. C. Simon a creat o nrirb^u'o'iru^înrb'înnrob'ob v
sînt in permanenţă supuse influenţei mai că aici selecţia este făcută de om, tea la prâsilâ, spre a obţine produşi nouă rasă de porci, bazîndu-se tot pe
condiţiilor de mediu, care le produc di­ de aceea Darwin o denumeşte „selec­ din ce in ce mai buni.
ferite modificări, unele vor prezenta mo. ţie artificială". El arată mai departe Orientaţi de învăţătura miciurinistă, aplicarea învăţăturii miciuriniste in
dificări core le avantajează in existen­ că, aşa cum in natură, pe baza selec­ o serie de savanţi zootebnişti din U- munca lor practică.
ta lor, altele nu vor prezenta asemenea ţiei naturale, apar specii noi, la fel niunea Sovietică au reuşit să obţină, învăţătura miciurinistă este cunoscu­
modificări sau vor prezenta modificări şi in creşterea animalelor, pe baza se­ intr-un timp relativ scurt, noi rase de tă şi aplicată în practică în Uniunea
care le dezavantajează in existenţa lor. lecţiei artificiale se pot obţine rase animale, cu producţii ridicate. Aşa, de Sovietică nu numai de oamenii de şti­
Vieţuitoarele care vor prezenta modifi­ noi. exemplu, savantul M. F. Ivanov, pri­ inţă, ci de toţi oamenii muncii din fer­
cări care le avantajează în existenţa lor Savanţii biologi sovietici I. V. Mi­ mul care a aplicat în creşterea anima­
vor avea mai multe şanse să supravie­ ciurin şi continuatorul lui T. D. Lîsen- lelor învăţătura miciurinistă, a creat mele zootehnice ale colhozurilor şi sov­
ţuiască şi să lase urmaşi, in timp ce co, au preluat bazele ştiinţifice ale rasa de oi Ascaniană, cu o produc­ hozurilor, lucru care explică producţiile
celelalte vieţuitoare vor fi mai repede teoriei lui Darwin, şi pe baza cunoaş­ ţie medie de lină de 8—10 kg. cu o foarte ridicate obţinute de aceştia de
supuse pieirii. In acest fel, in natură terii materialist dialectice, au funda­ dezvoltare corporală foarte mare, deci la animalele pe care le cresc.
vieţuitoarele sînt in permanenţă supuse mentat şi dezvoltat o invâţâturâ nouă : şi cu producţie mare de carne. Recor­ învăţătura miciurinistă, avînd la bază
unei „alegeri", unei „selecţii", de unde învăţătura miciurinistă, sau darwinis­ dul producţiei de lină la această rasă părţile juste ale teoriei lui Darwin, im.
şi denumirea de „teoria selecţiei natu­ mul sovietic creator, care constituie un este de peste 20 kg., iar recordul greu­ bogâţite cu noile cuceriri ale ştiinţei şi
rale", dată teoriei lui Darwin, deoarece îndreptar deosebit de preţios pentru practicei zootehnice, constituie deci un
această selecţie are loc în natură fără tăţii vii aproape 150 kg. Tot Ivanov
intervenţia cuiva din afară. activitatea practică. Pornind de la teo. a creat şi o nouă rasă de porci : rasa îndreptar deosebit de valoros pentru
In fundamentarea teoriei sale, Dar­ ria lui Darwin despre influenţa mediu­ Albă ucraineană de stepă. Porcii în­ munca practică. Ea a fost şi este fo­
win s-a folosit în mare măsură şi de lui asupra organismelor vii, învăţătu­ grăşaţi din această rasă pot ajunge losită cu succes de oamenii de ştiinţă
observaţiile făcute asupra activităţii ra miciurinistă studiază şi stabileşte in pînă la 350 kg. şi chiar 400 kg. greu­ din ţara noastră, precum şi de tehni­
crescătorilor de animale. El a văzut mod amănunţit cu ce condiţii de me­ tate. Zootehnistul S.l. Steiman, aplicînd cienii şi muncitorii din fermele zooteh­
cum aceştia „aleg" şi folosesc la pră- diu trebuie să acţionăm asupra fiinţe­ principiile învăţăturii miciuriniste, a nice ale gospodăriilor colective şi gos­
silă animalele înzestrate cu cele mai lor vii pentru a determina apariţia şi creat rasa de vaci Costroma cu o pro­ podăriilor agricole de stat.
bune calităţi, care au o producţie ri­ dezvoltarea acelor calităţi care ne in­ ducţie medie de lapte de 6.000—8.000
dicată, sînt mai rezistente, folosesc mai teresează din punct de vedere econo­ litri pe an. Producţia record a acestei Prof dr. ALEX. FURTUNESCU
bine hrana, etc. Deci şi în creşterea mic. Mai departe învăţătura miciuri­ rase -este de peste 16.000 litri lapte pe Institutul Agronomic „N. Bălcescu"-
animalelor — ca de altfel şi in cultura B ucu ieşti
nistă ne arată cum trebuie să efectuăm an. La fel, savanţii V. A Balmont,
Xnm nm nrrtnnnni selecţionarea celor mai bune exempla­ A. V. Vasiliev şi alţii au creat noi rase T nnnnnfT nnnnnnr}?