Page 31 - Albina_1959_12
P. 31
Deschiderea plenarei
C. C. al P. C. U. S.
<• La 22 decembrie 1959, în Palatul Mare al Krern-
!! linului s-a deschis plenara Comitetului Central al
;; P.C.U.S.
;; Plenara C-C. a aprobat următoarea ordine de z i:
;; Cu privire la dezvoltarea continuă a agriculturii
(măsurile pentru îndeplinirea hotăririlor Congr-esti-
" lui al XXI-lea al P-C.U.S. şi plenarei C.C. din de-
;; cembrie (1958) privind avîntul agriculturii şi spo-
<’ rirea producţiei de cereale, sfeclă de zahăr, bumbac
şi alte culturi tehnice, de cartofi, legume, fructe.
11 struguri şi alte produse vegetale, dezvoltarea creş-
După semnarea Protocolului. De la stingă la dreapta tovarăşii: Ivan Sp&sov, Însărcinat cu " terii animalelor proprietate obştească şi sporirea
afaceri ad-interim al R. P. Bulgaria la Bucureşti ; Alexandru Drăghicj, Chivu Stoica, Anton
lugov, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Bulgaria, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petre ;; producţiei de carne, lapte, lînă, ouă şi alte produse
Borilă, Nicolae Ceauşescu, Gheorghe Apostol animaliere, întărirea cu cadre a colhozurilor şi sov-
■ • hozurilor, mecanizarea continuă a agriculturii,
C O M U N I C A T 11 creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţu-
11 lui de cost al produselor, întărirea gospodăriei obş-
La invitajia guvernului Republicii Populare domeniul producţiei cablurilor, a izolatorilor, teşti a colhozurilor şi creşterea bunăstării materiale
Romîne, preşedintele Consiliului de Miniştri al laminatelor şi altele, în vederea unej mai bune ;; a colhoznicilor). In această problemă plenara va .
Republicii Populare Bulgaria, tovarăşul Anton satisfaceri a nevoilor ambelor ţări.
Iugov, a făcut o vizită în Republica Populară Cele două părţi şi-au exprimat convingerea că .. asculta rapoartele: Consiliului de Miniştri al
Romînă, între 16 şi 20 decembrie 1959. fn urma măsurilor adoptate relaţiile de colabo 11 R.S.F.S.R., Comitetului Central al PC- din Ucraina,
Intre tovarăşul Anton Iugov şi tovarăşul rare multilaterală dintre Republica Populară ;; Comitetului Central al PC- din Kazahstan, Comite-
Chivu Stoica au avut loc convorbiri prieteneşti, Romînă şi Republica Populară Bulgaria se vor
oare s-au desfăşurat fntr-o înţelegere deplină. dezvolta continuu în interesul construirii socia ;; tutui Central al P-C. din Bielorusia, Comitetului
Au fost examinate problemele lărgirii colabo lismului şi al întăririi prieteniei frăţeşti dintre •• Central al P.C- din Uzbekistan, Comitetului Central
rării economice, precum şi unele probleme ale poporul romîn şi poporul bulgar. '• al P.C. din Tudjikistan şi Comitetului Central al
situaţiei internaţionale care interesează cele In timpul şederii sale, tovarăşul Anton Iugov,
două ţări. însoţit de tovarăşii Chivu Stoica, preşedintele 11 P.C. din Azerbaidjan.
In toate problemele discutate s-.a manifestat Consiliului de Miniştri al Republicii Populare
o unitate deplină de vederi. Romîne, şi Petre Borilă, vicepreşedinte al Con ■ ♦-♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦ « ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦♦♦
Cei doi preşedinţi de Consiliu de Miniştri au silfului de Miniştri al Republicii Populare Ro
constatat cu satisfacţie că hotărârile prevăzute mîne, a vizitat: şantierul combinatului de celu Evenimentele din Paraguay
în Declaraţi3 comună a celor două partide şi loză, fabrica de plăci aglomerate şi uzina „Pro-
guverne, din aprilie 1957, se realizează cu succes gresul“-Brăiîa; fabrica „Nicolae Cristea“ şi
De peste o săptămînă, în Pa
şi că au fost făcuţi paşi importanţi în dezvol Şantierul naval-Galati ; fabrica de fibre şi fire raguay — tară din centrul în Paraguay nu depăşeşte 28
ani — scrie revista chiliana
tarea colaborării economice dintre cele două sintetice de la Săvineşti; şantierul hidrocentralei „Vistoso".
ţări. ,,V. I. Lenin“ de la Bicaz ; rafinăria, termocen Americii de Sud—mişcarea pa
A fost semnat un Protocol care prevede ca : trala şi şantierul combinatului chimic şi de triotică populară s-a ridicat la Poporul paraguayan s-a ridicat
— schimburile economice dintre Republica luptă armată împotriva crînce- în repetate rînduri la luptă împo
Populară Romînă şi Republica Populară Bulga- cauciuc de la Borzeşti; statia de vinificare de nului regim de asuprire şi ex triva regimului terorist al lui
la Valea Călugărească şi altele.
ploatare instaurat de dictatorul
ria să atingă în anul 1965 un volum de 3—4 ori Stroessner. La 5 aprilie 1958.au
mai mare fată de anul 1959; In timpul convorbirilor avute cu muncitorii, Stroessner. lntr o tară extrem de avut loc în oraşul Pilar marile
— să se înfiinţeze o Comisie mixtă perma inginerii şi constructorii de la obiectivele vi bogată, cu o populaţie cu puţin revolte- ale marinarilor, după
nentă pentru colaborare economică şi tehnico- zitate, tovarăşul Anton Iugov şi-a exprimat mai numeroasă de 1.600.000 care a luat fiinţa „armata cetă
ştiintifică ; bucuria faţă de realizările obţinute şi amploarea oameni, răsfirată pe aproape ţenească de luptă pentru elibera
— Republica Populară Romînă să sprijine construcţiilor industriale, îndeosebi în ramura 401.000 km pătrafi, suferă, de rea Paraguayului". Tot atunci
dezvoltarea prospecţiunilor geologice pentru pe chimică. cocenii, oprimarea unor regimuri s-au desfăşurat în capitală şi în
dictatoriale înstăpînite cu con
trol în Republica Populară Bulgaria ; Tovarăşul Anton Iugov, preşedintele Consi cursul imperialiştilor americani. alte oraşe numeroase manifes
— cele două părţi vor colabora la dezvolta liului de Miniştri al Republicii Populare Bulga taţii populare împotriva lui Stro
rea producţiei de minereu de fier şi concentrate ria, a părăsit Republica Populară Romînă în Stroessner a înăsprit la ma essner. In februarie 1959 ia fiin
în Republica Populară Bulgaria, precum şi în seara zilei de 20 decembrie 1959. ximum nenorocirea poporului pa- ţă Frontul unic de eliberare na
raguayan. Ziarul „La Raison" ţională care cuprinde membri ai
din Nicaragua sublinia că ac partidelor : comunist, republican
tualii diriguitori de la Asuncion naţional şi altele.
(capitala Paraguayului) au adus
Dezarmarea yeneraia ai totali nu este o utopie nomic şi politic. Economia se în urmă Frontul unic de elibe
Cu mai bine de o săptămână
(ara în pragul dezastrului eco
rare naţională a început marea
află în mâini străine, în special
în mîinile trusturilor americane. răscoală care zguduie d-in te
Uniunea Sovietică a propus noastră, au luptat şi luptă per pe calea care duce spre comu 75 la sută din populaţia ( i c melii regimul tiranic al lui Stro
un grandios plan de dezarmare manent pentru dezarmare. Uni nicaţiile interplanetare, tot ea nească (peste 500.000 de fami essner, regim patronat de impe
generală şi totală, pe baza că unea Sovietică şi-a redus arma propune să se treacă la dezar lii) nu posedă păniînt propriu, rialiştii americani. In pofida
ruia poate fi realizat visul de ta cu peste două milioane de marea generală. Iar cei care fiind silită să argătească pe zvîrcolirilor de ultimă oră ale
veacuri al omenirii: excluderea oameni. Ţara noastră şi alte consideră că dezarmarea gene clicii guvernante, înfruntând cu
războaielor din viaţa popoarelor. ţări socialiste şi-au redus de rală ar fi o utopie, să-şi amin bravură represaliile sângeroase
Ziua cînd Nikita Hruşciov a asemenea armatele. Uniunea tească doar că numai cu puţin şi urmările stării de asediu,
anunţat aceste propuneri în Sovietică a lichidat bazele mili timp în urmă părea o utopie masele populare din întreaga
Adunarea Generală a Organiza tare de pe teritoriile altor state şi zborul unei rachete în Lună. (ară se încadrează în rîndurile
ţiei Naţiunilor Unite va intra în şi a redus cheltuielile militare, Recent, N. S- Hruşciov, pre insurgenţilor. Importante unităţi
istoria luptei pentru triumful a încetat unilateral experienţele şedintele Consiliului de Miniş militare guvernamentale s-au
păcii, pentru civilizaţie. Prin cu arme atomice. tri al U.R.S.S. a adresat lui K- alăturat răsculaţilor. Trupele
glasul lui Nikita Hruşciov a vor. Aplicarea propunerilor sovie Adenauer, cancelarul federal al patriotice repurtează victorii iot
bit conştiinţa şi onoarea umani tice pentru dezarmarea generală R.F.G. un mesaj ca răspuns la mai mari, oraşe importante sînt
tăţii. şi totală, care au stat la baza scrisoarea acestuia din 27 au eliberate, iar regiuni întinse sânt
Veacuri de-a rîndul cele mai unei rezoluţii adoptate în unani gust a. c. In mesaj se pune un controlate ce trupele populare.
luminate minţi ale omenirii, au mitate de Adunarea Generală a accent deosebit pe problema de Cele 27 de coloane ale insurgen
visat la găsirea de mijloace de O.N.U., ar duce la desfiinţarea zarmării — cerinţă imperioasă a ţilor se unesc acum pe malul
a se pune capăt războaielor. armatelor terestre, a flotelor ma zilelor noastre. drept al fluviului Parana, extin-
Acum a sosit vremea să înce ritime militare şi a forţelor N. S. Hruşciov subliniază că zîndu-şi de aci operaţiile în mod
teze odată pentru totdeauna aeriene militare, la lichidarea „dacă guvernul Republicii Fede organizat în întreaga ţară. Fron
cursa înarmărilor. Miile de statelor majore şi a ministere rale Germane se pronunţă cu plantaţiile moşierilor autohtoni tul unic de eliberare naţională
bombe cu hidrogen acumulate lor de război. Zeci de milioane adevărat în favoarea dezarmării, şi ale trusturilor nord-americane anunţă că alte grupuri nume
(din care una singură este în de oameni se vor întoarce la el are acum un bun prilej să-şi care au acaparat 5.000.000 ha. roase de refugiaţi politici înar
stare să provoace o explozie mai munca paşnică, creatoare. Aceas exercite influenta pentru a încli din pămîntul cel mai bun. Tot maţi (500.000 de paraguayeni,
mare decît a tuturor bombelor ta înseamnă de asemenea lichi na batanta în favoarea acelor odată, trusturile petrolifere din o treime din populaţie, au emi
aruncate la un loc în toate răz darea bazelor militare pe teri forţe care luptă pentru rezolva S.U.A. deţin 16.000.000 ha. tere grat din ţara lor din cauza te
boaiele de pînă acum) creează torii străine, distrugerea bom rea acestei sarcini cu adevărat nuri petrolifere în podişul para- rorii- n. r.) trec neîncetat fron
un pericol mortal pentru ome belor atomice şi cu hidrogen, măreţe". guayan Gran Chaco. „Fiecare al tiera, încadrîndu-se în rîndurile
nire. Nu mai vorbim de cheltu lichidarea rachetelor militare de Renunţarea la înarmarea ato doilea cetăţean al ţării — scrie partizanilor. Ultimele ştiri anun
ielile uriaşe care apasă greu pe toate tipurile. preotul Ramon Taravera din Pa ţă că flăcările răscoalei au in
umerii popoarelor. Sume fabu Păşim astăzi în era prevă mică a R. F. Germane ar aduce raguay — nu are adăpost şi tră cendiat întregul Paraguay. „Vic
loase se aruncă în sacul fără zută cu o genială clarviziune o mare contribuţie la dezarma ieşte mai rău decît animalele. toriile insurgenţilor — scrie zia
fund al înarmărilor. Gu numai de Lenin în 1920, în convorbi rea generală şi la slăbirea în In ţară creşte neîncetat costul rul argentinian „Democracia" —
jumătate din cheltuielile mili rea sa cn scriitorul englez H. cordării internaţionale, se spune vieţii, sporesc impozitele directe sînt categorice. Poporul întreză
în mesaj. Aceasta ar fi totodată
tare făcute în ultimii 10 ani, s-ar Wells : „Dacă vom reuşi să sta şi indirecte, valuta se devalori reşte eliberarea, o viaţă nouă,
fi putut asigura fiecărei familii bilim legături interplanetare — cea mai bună dovadă a năzuin zează. Patria noastră este adusă un frai mai omenesc".
«le pe glob un automobil. In fie spunea Lenin — în acest caz ţelor paşnice ale guvernului fe în stare de faliment economic... Extinderea pe care a luat-o
deral.
care an omenirea cheltuieşte în potenţialul tehnic devenind ne Clasa muncitoare şi ţărănimea mişcarea armată de eliberare
scopuri militare o sumă egală limitat va pune capăt violenţei Ţelul înalt al propunerilor so mor de foame.'* In întreaga ţară, d?n Paraguay confirmă pe de
cu cea necesară pentru a aei« ca mijloc şi metodă a progresu vietice cu privire la dezarma mortalitatea infantilă a ajuns la plin creşterea năvalnică a luptei
gura plinea pentru toţi oamenii lui". Trăim zile eînd această rea generală şi totală însufle monstruosul procent de 75 la popoarelor din ţările Americii
Latine pentru pace, democraţie
din lume. previziune este pe punctul de a ţeşte popoarele întregii lumi, sută. Tuberculoza macină vie şi independentă.
ţile atît în colibele ţăranilor
Uniunea Sovietică şi celelalte se înfăptui. Uniunea Sovietică, care luptă pentru ca pacea să cît şi în magherniţele munci
ţări socialiste, între care şi ţara ţara care a păşit prima din lume domnească pe întreg pămîniul. torilor. Durata medie a vieţii P. TATARU
