Page 36 - Albina_1959_12
P. 36
De vrei să dai Partidului ce-ţi cere MIHAI BEN1UC Seaneaţă-n fapte şi vestită-n slovă,
Tu {ara ta iubeşte-o cu putere. Daţi tot belşugul celor ce vă ară.
Dă-i fier, cărbune, haine şi bucate, Vă cercetează munţii şi strâiundul,
Dă-ti inima ce pentru viată bate. Vâ-nfrumuseteazâ cald, cu de-amânuntul.
Dă-ţi tot prinosul dragostei de oameni. Şi apără hotarele de tară. Ş
Şi-n holdă pune dragoste cind sameni. ★ _ "j\'
Iubire pune-n piesele sfruniite. Partidul fiecăruia Ii cere: ‘
In casele de mina ta clădite. Tu ţara ta iubeşte-o cu putere. -vi
Priveşte drăgăstos la pruncii tării. Iubeşte toţi eroii ce-au căzut
La vasele ce plea'că-n largul mării. Făcînd din piept vieţii noastre scut.
La avioane, la oşteni, la steag, In lupte cu străini ori în răscoale, '
Ca la iubita ce te-aşteaptă-n prag. In şes întins, în munţi, în cîte-o vale,
Iubeşte codrii mari de fag, de brad. Pe tronul înroşit, striviţi de roată.
Şi rîurile ce-n turbine cad. Cu carnea de hangere spintecată.
Pădurile din Prahova de sonde, Cu oase smulse-n lături de cămile,
Bâtrinul Bărăgan cu grine blonde, — Ori arşi de vii în c
Plutaşii de pe Bistriţa, pescarii. In temniti sugrumi
Din Deltă, de pe Dunărea măreaţă. Cînd apărau ş:
Colectiviştii asudînd pe arii. Dacă iubeşti
Tractoarele ce-n soare se răsfaţă. Dă cinste-n
Bumbac, orez, otel sint ale tale. Acelora
Şi Reşiţa cu ‘naltele Jurnale...
Iubeşte-le, munceşte cu putere,
De vrei să faci Partidului plăcere.
Dă vin mai mult în via din podgorii.
Aur mai mult să dea nepoţii Horii,
Dă gaz metan şi fructe cu aromă,
Ardealule, Regiune Autonomă,
Dă grîu, porumb, Banatule, Crişană,
Oltenie-a lui Tudor, tu Moldovă,
12
Poporul romîn î.ntî.mpină cu mare coloranţi, fire tice, mase I.n cei 12 a.ni ai puterii populare
bucurie cea de a I2.a aniversare a pro plastice, medic uite altele. cercetarea ştiinţifică a cunoscut un
clamării Republicii Populare Romîne. In timp ce Romînia im- avînt puternic. In această perioadă
Timpul care s-a scurs de la acest porta aproape tă din utilajul partidul a înarmat pe oamenii de
important eveniment istoric a însem industrial, astăj ..._ria noastră se- ştiinţă cu concepţia materialismului
nat ani de'lupită şi de muncă încor tisfece o mare $în necesarul in- dialectic, orientîndu-i astfel spre In
dată în toate ramurile de activitate. In tern şi exporj " oase feluri de terpretarea justă şi ştiinţifică a feno
acelaşi timp, cei 12 ani ce s-au scurs maşini şi ins' .. jstriale. menelor.
de la 30 Decembrie 1947 reprezintă Pentru [lanului de electri Statul nostru democrat-,popular,
pentru poporul romîn începutul unei ficere a zat de partid, au acordînd mare sprijin cercetărilor
etape noi, etapa revoluţiei socialiste, fost co iimeroase termocen. ştiinţifice, a înfiinţat numeroase insti
în care s-au petrecut adînoi transfor trale, ijJp&gŞpfŞJienpt oamenii muncii, tute de cercetare. Pentru dezvoltarea
mări revoluţionare ce au ridicat la o cu mult^^ţoi^^Jîi şi elan patriotic, se cercetărilor în agricultură, pe lingă
viaţă nouă pe cei ce muncesc de la p c e g ă tj^ ^ 'fjia în exploatare şi ma cele existente, în ultimii ani a luat
oraşe şi sate. rea de la Bicaz. fiinţă Institutul porumbului, Institutul
12 ani reprezintă de fapt o perioadă Peâp*^|îi^iticii de industrializare de cercetări horti-vfticol. Centrul ex
extrem de scurtă în viaţa unui popor; sociat^^.jgŞrtul democrat-,popular a perimental de îngrăşăminte bacteriene
şi altele, dotate cu numeroase staţiuni
în acest răstimp ţara noastră a făcut creaţ^ţţHgPejrhică bază tehnico-mate-
însă un mare salt pe calea progre rialâ,;;4'işîpdculturii, temelia trainică a experimentale repartizate în diferite
sului. ŞjQfdŞwsMftM la sate. regiuni aie ţării.
In anii puterii populare, cu ajutorul
ti$j05fce în trecut pămîntul mi-
Devenind stăpîn deplin el ţării şi el ir’ de ţărani era lucrat cu rnij- ştiinţei sovietice, cercetătorii de la noi
bogăţiilor ei, poporul nostru a desfă- ^ au realizat succese remarcabile. Pe
şurat o activitate creatoare demnă dej.^/4 această linie s-au obţinut soiuri noi de
toată lauda pentru aplicarea politiciiV'i'T de prof. ovăz cu o producţie pînă la 7.000 kg.'
partidului pe drumul făuririi orindui- /TEODOR BORDEIANU hectar, de grîu —■ cu o producţie de
jîy.';v,Vj
rii noi, socialiste. '/(/fi ÎMftfUbru corespondent al Academiei 4000 kg/hectar şi de porumb cu o pro
In această etapă economia raaţion. &<& & //, n n o ducţie de circa 6000 kg,'ha.
R.P.R.
a ţării noastre a înregistrat o dez Insuşindu-şi principiile miciuriniste,
tare mereu crescîndă. oamenii de ştiinţă de la noi au creat
Urmînd Directivele^ Congres Cloace înapoiate de producţie, astăzi ţă. numeroase soluri de legume, pomi şi
doilea al partidului " rănimea muncitoare, unită în gospodă viţă de vie cu o productivitate mai
în Plenarele rii agricole socialiste, are la dispoziţie mare faţă de cele existente.
porul n peste 36.000 de tractoare fizice, peste Lucrînd după indicaţiile ştiinţei so
11.000 combine şi numeroase alte ma
proo şini. vietice cercetătorii de la noi au reuşit
să ridice producţia de fructe pînă la
cer ir i Aşa după cum au prevăzut Directi 46.000 kg mere/ha. 25.000 kg. stru-
neconten vele Congresului al 11-lea al Partidu guri/ha şi pînă la 10 vagoane pătlă
muncii şi lui, în anii puterii populare sectorul gele roşii la hectar.
Punînd la teme1 socialist al agriculturii a devenit pre. Rezultatele măreţe obţinute în cei
ponderent, ajungînd Ia peste 72 la 12 ani ai puterii populare de către oa
voltării economice sută din suprafaţa arabilă a ţării. In menii muncii, sub conducerea partidu
nisită că „baza materiala această mişcare de transformare socia lui, au ridicat niul-t prestigiul ţării
Iui poate Ii numai mare listă a agriculturii s-au evidenţiat în peste hotare. Toţi delegaţii străini,
mod deosebit regiunile: Constanţa, atît cei din ţările socialiste cit şi cei
canizată“. Partidul AY Gaiaiţi, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Cra-
a dat o atenţie deosej iova. din lagărul capitalist, subliniază uria
petrecute în ţara
şele transformări
acestei ramuri a produci C« urmare a progreselor realizate în noastră, precum şi epocalele realizări
tn cei 12 ani ,al puteri lărgirea sectorului socialist, în meca obţinute în toate domeniile de activi
ducţia industrială a cr, nizarea agriculturii şi a aplicării în tate-
ăsură to.t mai mare a agrotehnicii Rezultatele obţinute pînă în prezent
de 4,5 ori, faţă de rtsate. colectiviştii de la noi au ob- constituie o chezăşie a creşterii tn
de anul 1938, în record, demonstrând viitor în măsură şi mai mare a pro
se produce de aproape agriculturii socia. ducţiei industriale şi agricole, precum
mal mult” oţel, de 6 ori mai şi a ridicării nivelului de trai al oa
fontă, de peste 6 ori mai multă energie de înapoiere a menilor muncii. Intr-o povestire publicată cu ani In tri. In
ăgrk recum şi a celor- In această privinţă planul de stat
electrică, de 2 ori mâ’i multe ţesături, leite ramur ţie s-a realizat pe anul 1960 prevede că aproape 4/5 urmă în volumul „Răsplata", vorbesc regimuliv
de peste 3 ori mai mult ulei, de 2,5 ori cu sprijinul ştiinţei. In anii din volumul total al investiţiilor,' vor de viaţa plină de nevoi şi foamete a cuit mul
locuitorilor din Sarichioi. Moşierii con-
mai mult zahăr. puterii regiunile ţării fi destinate dezvoltării ramurilor de stănţeni adunau .pe lipoveni cu sutele, pâinea de
grupuri şco-
In cei 12 ani ai puterii populare au s-iau înf: kcursuri agro- bază ale economiei naţionale. mînîndu-i din urmă spre întinsele lor. In tin<
fosf construite 183 fabrici şi uzine lare, şe ii colectivişti In anul viitor se vor pune în func- latifundii. Hrana : peşte sărat şi apă. voinţă cr
zootehnice
Plinea era mucedă, din tăriţe cu pu
noi, iar alte peste 300 au fost refăcute şi altele. Je sodă de la Govora şi ţin grîu şi deseori cu viermi. Să tre ţara mei
„.de celuloză din stuf
şi reutilate cu instalaţii noi. Pentru j ecialiştilor cu gjje de zahăr de la ceţi prin Sariclrioiul de azi, să vedeţi
In această etapă In Republica cea mai ih. unelie-iacul- Jjinatul de pro- marile prefaceri din viaţa oamenilor di
Populară Romînă au fost create ra tăţi din tn ‘ , etc. şi a lcouriîor.
Am fost în regiunea Constanţa corn
muri noi de producţie, aproape inexis formate în institut Sfcţia ^creşte cu et colectivizata. Am văzut romînii,
28 la sută7
tente înainte: industriile de utilaj pe nou Înfiinţate Ia ■ şută,, industrii iunică cu fi ătarii, lipovenii din Sarichioi, Coba- krnie... Ş
■lectrice
trolifer, electrotehnic, de tractoare şt Oraşul Stalin, Tg. Mureş, Iaşi, termice cu.^ iar în din şi alte sate care trăiau în bordeie în ţară a
maşini agricole, îngrăşăminte chimice, Timişoera, Petroşani şi Craiova- jricultur 4,4 mi odinioară. Au în casele lor mobilă Mi-am
arde lei ni aşini nouă, radio. Femeile nu mai poartă în Atoldc
şi in sta la ţin > ^ ^ ^ feregea. Copiii lor, tătari şi romîni, se mândă, f.
joacă la aceeaşi grădiniţă, îngrijiţi de
In anul 196i Scţeftinire m borde
tematic,
considerabilă a cţiilor aceleaşi educatoare. Pământul, cit vezi vieţi.
:u ochii, e fără haturi.
iubii ic ii m e l e de locuinţe şi se ii avut fericirea să trăiesc şi să Epocă
tante economii prin f.
lor interne ceastă transformare a locurilor, boiul lui
eiurilor, a oamenilor,
din au i
Iml port privirea fără frîi Poetul, urmărind un gind, Perspective frumoase se de!
Pe-ntinsul patriei iubite, Suride zării, dimineţii. pentru institutele de cercetări care pe parte dintr-o generaţie de scrii- de niiiio
Văd munţii, holdele de gnu. Iar versurile rind pe rînd baza aplicării tehnicii noi şi a un aţe^i&ft-^Cjiste literaturii noas tut Toate
ta .ţa Ştefan O. lo
Şi sondele cu cerul înfrătTe. înalţă-un ciot in cinstea vieţii metode perfecţionate, vor obţine
rezultate în ridicarea producţi'
La piept stringindu-ş! puiul drag Şl dte cintece răsar creşterea continuă a produoti
O mamâ-şi ţese-n cintec doruL in zilele acestea însorite. muncii.
dintre ei trareştfc'"Tv
Din insoritul vieţii prag Le-aducem azi pe toate-n dar doveanu. Numele lui « cunoscut
Le ride-n faţă viitorul. Ca drag. Republicii iubite. Făcînd un bilanţ al realizărilor din
cei 12 ani ai puterii populare poporul tăzi pe întreg globul, .potrivit talen Romîn, .
ION PUTNEANU romîn este hotărît să depună eforturi tului lui şi datorită editării operelor astăzi, ţ
şi mai mari, să contribuie la menţi sale în tiraje de masă de către regi nea lui
nerea şi întărirea păcii în lume. mul democrat-popular din ţara noas- devenit .
