Page 37 - Albina_1959_12
P. 37
LA ANIVERSAREA PROCLAMĂRII
REPUBLICII NOASTRE POPULARE
Sub soarele lui august 1959, poporul runte, dar iată că vestea trece ca un murile ţării, în nefericitele sate aşe
muncitor din ţara noastră a sărbătorit fulger prin amurgul iinied, străbate zate pe fostele lui moşii, în bordeiele
15 ani de viaţă liberă. Este o virştă zidurile, aleargă peste cîmpii şi pă care avuseseră „cinstea" să putre
.fragedă, dar cîte întîmplări de seamă duri, cuprinde întreaga ţară : regele zească pe „domeniile coroanei1'. Au
"pu s-au petrecut în acest răstimp ? Con- a fost alungat, a fost alungat marele trebuit ani de muncă încordată, ani
|usă cu înţelepciune de către partidul protector al moşierilor şj burghezilor, de luptă, pentru ca mizeria lăsată de
cercat, clasa muncitoare, în alian- s-a prăbuşit urmaşul degenerat al unei monarhie să dispară din casele şi din
ţăranimea muncitoare, a înscris familii de aventurieri, odrasla întîr- privirile oamenilor.
eşti ani victorii pe care istoria Azi, pe aceste locuri, care se leagă
păstra pentru generaţiile viitoare, de amintirea cumplitei robii regeşti,
nişte mărturii ale uriaşei torţe de NICOLAE JIANU cresc şi se înmulţesc, ca pretutindeni
' giare şi creatoare a poporului scriitor în ţara noastră, gospodăriile colective,
1 .* citor. se înalţă cămine culturale, şcoli, spi
fi ajuns la vîrsta de tale, cinematografe şi monumente. Pa
iul ui, cînd vom culege ziată a unui neam de cavaleri tîlhari, latele care adăposteau trîndăvia şi
TOMMHgaBBBiMaK^^C. unei epoci mai precum însuşi numele lor o spune. huzurul regal au devenit muzee, înalte
ca şi astăzi, „Holienzollern" înseamnă în limba ger- şcoli în care robii de ieri învaţă să
cu emoţlOK^rag^^^i vom slăvi toate mană „vâmuitori de înălţimi" — adică cunoască şj să se bucure de marile cu-
acele e v e m w ^ ^ ^ ^ ^ a u întărit pu tîlhari de drumul mare. Se prăbuşea ceriri ale ştiinţei.
terea clasei dat aripi ultima lor mlâdiţâ, şi cea mai decă
libertăţii n o a s tm ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ zută. Se prăbuşea după ce făcuse Cea de a I2-a aniversare a procla
După zdrobir^^^^raiR ^L complo eforturi aprige ca să împiedice revo mării Republicii Populare Romine ne
tiste, aşa-zise „isTO »^^^^^topede luţia, după ce, cu ajutorul partidelor află mai puternici şi mai încrezători
pentru oricine că pe oa- „istorice" şi al celor mai reacţionare ca orieînd. Ne găsim după 12 ani de
mari izbînzi, avem în faţă un viitor
stre nu mai este loc cercuri din apus, încercase să înece
Hohenzollernilor, că trefi In sînge marşul nestăvilit al clasei pe care puterea minţii şi braţelor
monarhia, păstrătoarea cefb? mneitoare. noastre călăuzite de partid îl va pre
face într-o epocă a belşugului fără sea
nice tradiţii de împilare şi exf ţi în înserarea blîndă ce învăluia
Era timpul să plece cel mai mare’* ful. a răsunat dinspre Palatul măn şi a păcii depline.
şier cel mai marc industriaş şi n<!„ Adunări Naţionale strigătul In serile lungi ale iernii, avem ră
guslor, cel mai crud jandarm al orîn- •auzit sub cerul patriei: Trăiască gazul, o dată mai mult, să cunoaştem
duirii burgheze. Populară Romînă 1 şi să studiem sarcinile pe care par
Şi într-adevăr, la 30 Decembrie 1947, aii devenit adevărate rîuri tidul şi guvernul le pun în faţa po
se proclamă naşterea Republicii Popu jţiîi, revăirsîndu-se spre centru. porului. acum, la început de an. Putem
lare Romine. Monarhia intra astfel în jjŞŞffl^i^jfaţa fostului palat regal, ri- să înţelegem ce va însenina pentru
muzeul de vechituri al istoriei, alături d$M|mi£sitdoarea şi ou sîngele poporu- fiecare dintre noi Îndeplinirea acestor
de toate celelalte vechituri alungate h®^n$ţ^t°r, au răsunat piuă noaptea sarcini.
ou puţin timp înainte de aceeaşi mî- tîi^^^îSţeccle şj uralele slăvind acel In liniştea acestor amurguri ale ier-
nie necruţătoare a poporului. ceaŞi^^şj^jsemna pentru noi o \ic- nii auzi freamătul zilelor viitoare,
Era o zi mult asemănătoare cu cele torib xftţrt^ra^ire a libertăţii. vezi ridieîndu-se noi şi măreţe aşezări
ale iernii acesteia. Capitala se pregă Regefey^ţost uitat ourînd, dar ur- ale socialismului, simţi mireasma roa
/-A - * â tea să primească noul an, oamenii iqgţ^tâlP&iegilor şi jafurilor lui au delor bune care cresc şi se coc ne
I:~M4_ i păreau stăpîniţi de treburile lor mă încă multă vreme pe dru- contenit pe pămînturile noastre.
_________________________
Traiasca ica Populară Romînă!
T W * V
Este de ajuns să treci, în această zi ţftbpiuatâ cu realizări bogate. Reali- zentanta cea mai întunecată a regi
de 30 Decembrie 1959, prin piaţa pala. ||j$«...«jţiului 1959 vorbesc despre o mului burghezo.moşieresc. La 30 De
tului Republicii, pentru ca, dintr-oda- 4jBjj^)Şţjfără precedent a nivelului eco- cembrie s-a înlăturat un întreg trecut.
tă, să ai în faţa ochilor tabloul adîn- l^ ^ ^ ^ ja s tr e naţionale, a nivelului Poporul a devenit stăpîn pe el însuşi,
cilor transformări petrecute din ziua şi în numai 12 ani, Republica Popui
cînd poporul a înlăturat, cu mînă si -----Comitetului Central al Iară Roriună a devenit puternicul stat
gură, pecetea ruşinoasă a coroanei. toresc Romîn, din al oamenilor muncii, în care mizeria
Palatul în care au huzurit atît amar de a fost înlocuită cu bunăstarea, analfa
vretne regii şi familiile lor, era încon betismul cu şcoala, nesiguranţa cu în
jurat de o reţea a străzilor murdare, JŞH U DRAGOMIR crederea nezdruncinată în ziua de azi
cu case insalubre, magherniţe igra ''&&jg&-£criitor şi în cea de mîine. Peste un an, la 30
sioase. îngrămădite în fundături în- iSIl --- Decembrie, voin fi urcat o treaptă mai
tortochiate, aşezate ca o coroană sim sus. Şi an
bolică a mizeriei în jurul zidurilor de 3—5 dec enj&S^ga subliniat rezultatele populară
piatră înapoia cărora se ascundeau vîr- muncii ''““iregului popor şi puterrw ® ^ ^ P® ^ i^ ® ^ ® gaM ^ ^ w de
furile exploatatorilor din ţara noastră. ne-a ^ţje luminoase ale
Intrînd, firesc, în stăpînirea întregii anul prin muncă, 'Aului
ţări, poporul a introdus, şi aici, ordi ani publicii a- Kci'ceea
nea şi armonia. Machetele pe care le rată fadele
priveam cu toţii cu un an în urmă, au să-şi fre se
devenit realitate, şi piaţa palatului s-a condu 5cu în-
scuturat de urîţenia care o caracteriza, lepciunea ergiJSg^Hgwurarea
lărgindu-se şi supunîndu-se mîinii o- tul de: ibrie — adresată scur'rîffei ^fetofc^wiWBrăsună
mului. In locul dezordinii a apărut or rească la 23 August — cu putere : ■— Ti^^«!a:'."'js»ublica
dinea. Frunţile noilor blocuri se ri du a jrat monarhia, reprei Populară Romînă l
dică masive spre cer. Fiecare nouă
clădire de pe cuprinsul ţării ascunde
în ea un tîlc, şi sentimentul puterii,
pe care îl încercăm văzînd cit şi cum
se construieşte astăzi, de la minunate
le construcţii de pe litoral pînă la fa
brica de relon de Ia Săvineşti, de la
Oneşti pînă la Chişcani, de la Hune * f t 1 f * ţ } i
doara pînă la gospodăria agricolă co
lectivă din Comana, este unul dintre de 1. HELEJ
cele mai preţioase şi profunde senti
e tristă am intire a de drepturile si datoriile Iui şi trăieşte mente. Dar nicăieri’ nu mi se pare mai corne argintul întinej
............... elşug.
’O-moşieresc am Io-, o via(ă de bel evident tîlcul acesta decît în piaţa pa itanţa-i scăldată-n^
împreună. Şi ce mi- Au apus pentru totdeauna vremile intui aduce povq +ii
nmlte ori n-am avut ctnd se ridica biciul asupra lui, cînd latului. Sălile vechii clădiri adăpostesc ascultă clipjj
:le. copiii îi mureau fără îngrijire, fără astăzi comori de artă, cercetate de Ingînă un j bord marinarii,
asind nici o bună- medici şi fără spitale, înfr-o colibă sute de mii de oameni. In noile Văzduhu-i j şi pur.
ă-nii fac un rost în umedă, fără lumină, fără căldură. blocuri ce au tmpinzit Bucureştiul Işi suie pi (abrupt, coconarii
nit pe iui vapor in Astăzi ţăranii muncitori îşi clădesc Stufoasele! spre azur.
case de toată frumuseţea, au mobilă In ultima vreme, locuiesc şi vor locui cmai ca-n stârni |e de vreme,
nouă, au radio, televizoare, sînt în oamenii muncii. In nimbu-i de raze-d
NAREANU contact cu civilizaţia lumii. Vorba liii An de an, aniversarea Ovidiu parcă recită’
iitor nu mai e a sclavului, conştiinţa lui, Republicii Populare Pe fondul bâtrinei gţ
deşteptată, e a unui fiu al unui po Balcoanele-! ^pleacă uşoare
por respectat şi condus cu înţelep re strada'^ asfalt,
cit o vreme... întors ciune. ţţi pare iraşul pe mare,
ceeaşi mizerie, De la opaiţ la lumină electrică, şi noastră^ __ j^ţprmul înalt,
iarna anului 1916, de la analfabetism la literatură, fără Cu jfringhia,
, ou o ţărănime flâ- nimea noastră muncitoare a trei E bare
trăind ca animalele, numai în cî(iva ani şi aceasta Bumbac ţin Rusia,
e toate tifosul exan- Partidului Muncitoresc Romi ne GR. VASILIU BIRLIC Din India
cerat sute de mii de Astăzi, peste tot întinsul Artist al poporului Se-adune Iminentele toate.
cile, podurile, şoselele izv Cu umerii goi şi voinici
înoroeită a fost răz- iele. Oraşele se refac şi Trec oameni ai muncii din ţări depărtate,
:u, din al cărui or trece. Acum 12 ani s-a născut din voinţa Şi munca domneşte aici !
icâte peste jumătate Prefaceri structnnjH0!K|8|^'petreciit poporului nostru şi din visurile mari O simţi cum pulsează cînd voci se îmbină,
ete nevinovate. şi în viaţa tovară)^^^|^^scriitori. lor noştri înaintaşi, Republica Popu Sînt voci de romîni şi de ruşi.
nu le-a mai pu Numai grajie paj^l^^^^W icnii aceş lară Romînă. Lespedea grea a istoriei Stropiţi de talazuri, scăldaţi în lumină,
ie Şi tia huliţi şi 1 Brinizeriei, pe a căzut peste o epocă de asupriri şi Ca fulgerul trec pescăruşi.
sfitaqica mo: ‘tl au locuinţe, umilinţe, simbolizată de monarhia de-, La fel ca-n Odesa, aicea pe mare,
•<*9e. de 'i-sjperele lor se ti- functă. Era de altfel o ciudăţenie ca Vin oameni şi vase plutesc.
jpfcjss /" de exemplare, familia Hohenzollern, izgonită din ţara Iar steagul republicii noi, populare,
rea vî'şî ca scriitor, Uiînd ei de baştină, să supravieţuiască pe Senalţâ pe ţărm romînesc 1 . j
irtidului Muncitoresc scă la construcţia nouă plaiurile noastre.
induire. Să văd cum a ţării, făcută prin grija şi silinţele Crească şi înflorească Republica In romîneşte
uncitor, prin adezim Partidului Muncitoresc Romîn, salut noastră, dezrobitoare a forţelor u de de M. DJENTEM1ROV ,
ră ori întovărăşire, a din toată inima ziua de 30 Decembrie, creaţie ale poporului nostru, chezăşie
n adevărat conştient ziua instaurării Republicii Populare. a viitorului nostru fericit.
