Page 38 - Albina_1959_12
P. 38

CONCURSUL  ALBINEI



                  Satul



                          n € i i w v t


                          O     povesie adevar                        aia

                     Ca  orice  poveste,  şi  aceasta  începe   noastre,  se  pomeni  în  birou  la  el  cu  o
                    cu :  „a  fost  odată"...  A  fost  odată  o   fată,  îmbrăcată  orăşeneşte,  într-un
                    fată  săracă,  pe  nume  Lucreţia  Lupu.   palton  nou,  frumos  făcut,  cu  cizmuiliţe
                    A  fost,  căci  astăzi  Lucreţia  nu  mai  e   noi  în  picioare,  cu  basma  din  mătase
                    fată  săracă.  Dar  asta  trebuia  să  o   naturală  pe  cap.  Se  uită  la  ea  şi  mai
                    spun  la  sfîrşit.  Nu  m-a  răbdat  însă   că  nu-i  vine  a  crede.
                    inima  şi  mi-a  luat-o  pana  înainte.  —  ia  te  uită,  Lucreţia  noastră 1
                      Lucreţia  s-a  născut  în  anul  de  blăs-   —  Am  venit  moş  Panaite.  am  ter­
                    tămăţie  1940.  cînd  taică-său  era  con­  minat  şcoala.
                    centrat  Lăsase  acasă  o  familie  grea,   Lucreţia  se  uita  drept  în  ochii  pre­
                    compusă  din  opt  fete  şi  soţia,  ce-şi   şedintelui.  Din  toată  atitudinea  ei  iz-,
                    scotea  traiul  de  pe  un  hectar  de  pă-   vora  siguranţă  şi  încredere  în  sine.
                    mînt  din  ce!  ce-1  iau  ploile  la  vale.   Preşedintele  se  uită  cu  drag  la  ea  şi
                    Cînd  era  Vasile  Lupu  acasă,  îşi  mai   prinse  a  zîmbi.  îşi  aduse  aminte  de   Ingmend  agronom  Uheorghe  FLor eseu  predă  o  nouă  lecţie  la  cercul  agrozoo­
                    ajuta  familia  lucrînd  ba  ca  tăietor  de   spaima  fetei cînd  la  adunarea  generală   tehnic  din  comuna  Oostmbeşti.  repunea  Bucureşti.
                    lemne,  ba  pe  la  fabricile de cherestea ;   a  membrilor  g.a.c.  din  Cîndeşti,  secre-,
                    dar  nevasta  şi  fetele  lui  ce  puteau  să   tarul  organizaţiei  de  bază,  Gh.  Cioba­
                    facă ?.                          nii,  a  propus  ca  ea  să  fie  trimisă  U
                     Trecu  şi  urgia  războiului  şi  Vasile   şcoala  (je  un  an  pentru  contabilii.  Fata,
                    s-a  înturnat  şi  el  acasă.  Lucreţia  avea   după  şedinţă,  rugase  să  nu  o  trimită
                    cinci  ani  şi  taică-său  o  mîngiia  dră^   nicăieri  că  ea,  o  simplă  ţărancă,  nu
                    găstos  pe  păr,  spunîndu-i:  „Fata  tatii,   va  putea  să  facă   faţă.  A  liniştit-o
                    tu  o  să  ai  o  viaţă  mai  frumoasă".  atunci  arătîndu-i  că  asemenea  oameni
                      începuse  să  întrezărească  şi  el.  ca   ca  ea  sînt  mii  şi  mii  în  Republica
                    mulţi  alţi  obidiţi,  vremurile  noi.  Şi  nu   Populară  Romînă  şi  că  dacă  se  va
                    s-a  înşelat în  speranţele spre mai  bine.   strădui  va  reuşi.   Fata  a  plecat  cu   Zori  de  zi.  (Mă  aflu  în  vtrfiul  mun­  te  de  carte.  Visul  copilului  meu  însă
                    In  1945  mai  primise  un  hectar  de  pă-   inima  îndoită,  dar  nici  trei  luni  n-au   ţilor  de  prim  părţile   Stăneştilor.  Ia   se  poate  azi  înfăptui.
                    mînt  de  la  reforma  agrară  şi  se  învio­  trecut,  că  pe  adresa  gospodăriei  veni   depărtare  văd  turme  de  oi.  Merg  în­  M-am»  mirat  să  aud  pe  up  vârf  de
                    rase.  Nu-i  vorbă,  bogăţia  nu-|  scotea   o  scrisoare  de  la  şcoala  de  contabili   spre  ele.  Lătratul răguşit  al  cîmiler  de   munte,  din  gura  unui  cioban,  aseme­
                    nici  acum  din  casă,  dar  o  ducea  mai   şi  în  care  Lucreţia  era  lăudată  ca  una   pază  mă  îngrijorează.  îmi  zic:  mare   nea  proiecte.  Dar  în  tovărăşia  cioba­
                    bine.  Şi-apoi  nici  să  mai  slugărească   din  cele  mai  sîrguincioase  eleve.  Pre­  lucru  dacă  dulăii  ăştia  n-o  să  mă  în­  nului  din  partea  locului  m-am  dezvă-
                    nu  era  nevoit.  Lucreţia  creştea  fru­  şedintele  nu-i  aminti  nimic  din  toate   colţească  !  Dar  nici  nu  îmi  termin  bine   ţat  să  mă  mai  mir.
                    moasă  şi  dovedea  o  minte  ageră.  La   acestea,  ci  puse  cîteva  întrebări  să  is­  gîndul,  că  mă  şi  pomenesc  în  faţă  ou   La  Poenari  l-am  cunoscut  pe  baci
                    vremea  ei,  taică-său  a  dat-o  la  şcoală   codească  cam  cit  a  învăta-t  ea  la   un  om  înailt  şi  voinic,  cu  o  şubă  rai-   Ion  Mareş,  preşedintele  întovărăşirii   o_o. 0 o
                    şi  ea  a  absolvit  şapte  clase  aici,  în  sat   şcoală.  Lucreţia  răspundea  precis,  vor­  ţoasă  pe  el  şi  o  pălărie  mică  neaigră   agrozootehnice   „Nicolae   Bălcescu*.   ş
                    ţa  noi,  ta  Cîndeşti.  A  devenit  utemistă   bea  frumos,  ou  cuvinte  alese,  despre   pe  cap.  „Gheorghe  Oieru,  baciul  înto­  Are  şi  el  un  fiu.  Petre  îl  cheamă  şi  e
                    şi  mai  apoi,  prin  1956,  secretara  orga­  agricultura  ştiinţifică,  despre  contabi­  vărăşirii  agrozootehnice  Mioriţa*  din   în  anul  IV  la  medicină,  iar  o  fiică  a
                    nizaţiei  U.T.M.  din  comună.  Ea  a  pri­  litatea  dublă,  povestea  despre  cărţile   comuna  Stăneşti’ —  mi  se  recomandă   sa.  Lucia,  e  în  anul  II  la  Facultatea
                    mit  cu  inima  deschisă ş' dragoste învă­  pe  care  le-a  citit.  Peste  cîteva  zile  se   el.  de Agronomie  din  Craiova.  Şi-apoi  în­
                    ţătura  partidului,  devenind  una  dintre   întruni  din  nou  adunarea  generală  a   In  depărtare  se  auzea  doinitul  untri   suşi  baciul  e  un  om  citit.  împreună
                    cele  mai  înflăcărate  agitatoare.  Munca   g.a.c.,  care  o  numi  în  postul  de  şef   fluier.  Melodia  era  înoîntătoare.  Mi   cu  ortacii  au  învăţat  pe  de  rost  mul­
                    cea  mai  susţinută  de  lămurire  pentru   contabil.            opresc  locului  şi  ascult.     te  poezii  din  Beniuc,  Puşkin.  Victor
                    înscrierea  oamenilor  în  gospodăria  co­  Aceasta  s-a  petrecut  Ia  începutul   _ —  Copilul  meu  cântă  —  îmi  spuse   Tulbure  şi  alţii.
                    lectivă  a  trebuit  s-o  ducă  însă  cu  fa­  anului  1959.  Peste  cîteva  săptămîni  ea   ciobanul.  —  Dar  i»  să-l  chem  mai  a-   ,,Ori  unde  aş  fi,  te  întîlnesc  în  cale
                    milia  ei.  Ea  explica  cu  răbdare  tată­  puse ordine  în  toate  scriptele  gospodă­  proape.  O,  ţara  mea,  cu  tîmple  de  argint!
                    lui,   mamei  şi  surorilor  că  belşugul   riei.  Şi  a  crescut  Lucreţia  noastră  de   Şi  baciul  dădu  un  chiot  de  chem are   Mă-nalţ  în  piscul  frumuseţii  fale
                    pentru  ţărănimea  muncitoare  poate   ţi-e  mai  mare  dragul.  Aşa  că  nu  e  de   ce  răsună  puternic  peste  culmile  mun­  Te  apăr,  şi  te  laud,  şt  te  cînt“r
                    izvorî   numai  din  munca  în  comun.   mirare  că  într-o  bună  zi  Lucreţia  a   ţilor.  O  voce  de  copil  ti  răspunse  şi   recita  baci  Ion,  frumos,  şi  cu  înflăcă­  o8tM>BBOggQpaopoogp o aga RR.JI BggBflg g Bg
                    Mama,  tata  şi  patru  surori  au  ascul­  fost  aleasă  în  comitetul  raional  U.T.M.   se  apropie  apoi  de  noi  un  băieţaş  de   rare  cunoscutele  versuri  ale  poetului
                    tat-o  şi  au  intrat  în  colectivă  încă  în   Buhuşi.         vreo  cinci  ani.
                    anul  1957. Qu soră-sa, Catinca,  a  avut   Asta  este  povestea  adevărată  a  Lu-               Victor  Tulbure.
                    mai  mult  de  lucru.  Pînă  la  urmă  a   creţiej  şi  familiei  sale,  ce  au  fost  pe   —  Ionelu’  tatii,  ia  cîntă-i  tovarăşu­  —  Baci  Ion,  văd  că  ai  tulnicul  la
                    reuşit  totuşi  să  o  convingă  şi  pe  ea  să   vremuri  oameni  săraci  lipiţi  pămîntu-   lui  o  ,.Jicnească*  de-a  noastră ;  aceea   dumneata,  fii  bun  şi  oîntă-mi  cîntecul
                                                                                     care-ai  cîntat-o  la  radio  cînd  ai  pri­
                    intre  în  gospodărie.  Familia  lui  Lupu   lui  şi  sînt  acum,  aidoma  milioanelor   mit  menţiunea.  acela  în  care  este  vorba  despre  cioba­
                    începu  să  prindă  chiag.  Lucreţia, mai   de  oameni  ai  muncii  din  ţara  noastră,           nul  oare  şi-a  pierdut  oiîe  —  i-am  zis
                    ales.  muncea  cu  sîrg  şi  era  iubită  de   adevăraţii  stăpîni  ai  ţării.  După  ce  Ionel  termină  melodia,  ba­
                    toţi,  atîta  doar  că  nu  avea  destulă  în­                   ciul  îmi  spuse:                lui  Ion  Vlăsceanu,  baciul  întovărăşirii
                    credere  în  forţele  ei.              TACHE  VASILACHB            —  Cînd  o  să  crească  mai  mare,   „Drumul  belşugului"  din  Albeşti.
                      Pînă  într-o  bună  zi  cînd...             colectivist        dau  la  o  şcoală  medie  de  muzică.  As-   —  Ei,  dragă  tovarăşe,  să  ţi-1  oînt
                      Intr-o  bună  zi  tovarăşul  Pa nai te   comuna  Cîndeşti,  raionul  Buhuşi,   ta-i  e  dorinţa.  Şi  eu  pe  vremea  mea
                    Gherasim,   preşedintele   gospodăriei       reg.  Bacău          am  vrut  să  învăţ,  dar  n-am  avut  par»  El  îmi  aduce  aminte  de  necazul  ce
                                                                                                                      l-am  avut  atunci  în  decembrie  1936,
                                                                                                                      cînd  din  cauza  tuberculozei  a   murit
                      A  venit  iarna,  vremea  şezătorilor,   erau  artişti  de meserie, ci colectivişti*  La  Topolovent,  regiunea  Piteşti,  acum   fratele  meu  Gheorghiţă.   tot  cioban
                    a  acţiunilor  culturale  interesante.  Se   —  ne  scrie  corespondentul  Petre  Ni-   în  plină  iarnă,  cetăţenii  se  gîndesc   şi  el.
                    adună  oamenii  la  căminul  cultural  să   colau  din  comuna  Drănic,  raionul  Se-   cum  să-şi  bucure  sufletele  la  vară.   După  ce-mi  îndeplini  dorinţa,  baci
                    asculte  o  conferinţă,  să  mai  citească   qarcea,  reqiiunea  Craiova,  informîn-   Pentru  aceasta,  în  centrul   comunei   Ion  mă  chemă  pe  un  dîmbuşor  şi-mi
                    o  carte,  să  joace  un  şah.  Corespon­  du-ne  despre  serbarea  care  a  avut   lor  au  pornit să  construiască  un  tea­
                    denţii  noştri  ne-au  trimis  în  ultimul   loc  cu  prilejul  colectivizării  în  în­  tru  de  vară.  Despre  aceasta  ne  infor­  zise :  „Vezi  acolo  jos  pe  sub  crestele
                    timp  multe  scrisori  în  care  relatează   tregime  a  comunei.  El  ne  vorbeşte   mează  corespondentul  nostru   Con­  celea,  în  locul  cocioabelor  de  altădată
                    despre  munca  cultural-educalivă  care   despre  Marin  F,   Hristea  care  s-a   stantin  PSrcălabu.  sînt  acum  case  mari,  cu  lumină  elec­
                    se  desfăşoară  acum  la  căminele  cul­  luat  la  întrecere  cu  fiica  sa.  meim-   Foarte  mulţi   corespondenţi  trimit   trică  şj  aparat  de  radio.  Acolo  sînt
                    turale.                          bră  în  echipa  artistică  a  şcolii,  des­  la  redacţie  culegeri  de  folclor,   in   familiile  noastre,  ale  ciobanilor*.
                      Tovarăşul  Gh.  Burlacu.  colectivist   pre  talentul  brigadierului  Gh.  Mihai   care  sînt  oglindite  marile  transfor­
                    din  satul  Oancea,  raionul  Brăila,  re-   în  executarea  cîntecelor  olteneşti,   mări  sociale  petrecute  în  ţara  noas­  Părăsii  munţii  Argeşului,  care  în­
                    qiunea   Galaţi,   ne   scrie   despre   despre  I,lie  Tudoran  care  a  fost  bisat,   tră.  Din  satul  Fericea,  raionul  Şom-   cins*  ca  un  brîu  întinderile  şi  m-am
                    cursurile  aqrozootehnice.  El  arată  că   atît  de  reuşit  a fluierat din buze,  des­  cuţa  Mare,  regiunea  Baiia  Mare,  ţăra­  oprit  în  comuna  Băicideşti.  Am  ajuns
                    au  învăţat  la  aceste  cursuri  cum  se   pre  Traian  Gugu,  unul  dintre  primii   nul  întovărăşit rSeling  Todor  ne  tri­  seara  si  după  ce  s-a  terminat  şedinţa
                    pot  cultiva  zarzavaturi  în  timp  de   din  comună  care  au  pornit  pe  dru­  mite  versurile  :  utemiştilor.  am  plecat  cu  cîţiva  ci im   8 gJUUUL&JUUULSLgJULftUUULiUUUlîUULIUUL^^
                    iarnă.  Urmînd  să  se  pună  in  practică   mul  agriculturii  socialiste  şi  care  a   „Pe  a  noastră  glie
                    cele  învăţate  despre  ghivecele  nu­  cîntat  din  fluier,  precum  şi  despre   Fostă  spinărie   ei  prin  comună.  Ilenuţa  Popa  tocmai
                    tritive.  au  construit  o  seră.  „Afară  e   alţii                  Am  făcut,  să  vezi I      în  ziua  aceea  împlinea  18  ani.
                    zăpadă,  dar  tn  sera  noastră  cresc  ri­                           Pomărli.  livezi,             —  Ce-ar  fi  să-i  cîntăm  o  serenadă
                    dichi  de  lună,  ardei  şi  castraveţi".                                             t    «      —  zise  tovarăşul  Gheorghe  Georges-
                      Tovarăşul  Todor  Daşcău,  ţăran                                    Casele  lipite
                    muncitor  din  comuna  Almaş.  raaonul                                Cu  paie-nvelite            cu  secretarul  organizaţiei   U.T.M.,
                    Gurahonţ  regiunea  Oradea, tot despre                                Toate  le-am  urnit         tinerilor  ce  se  îndreptau  spre  sfatul
                    cursurile  aqrozootehnice  din  comuna                                Altele-am  zidit.           popular.
                    lui  relatează :  „Toate   băncile  erau                               Doar  din  cărămizi          —  De  acord  —  fu  răspunsul.
                    pline  de  elevi  şi  încă  ce  elevi ?  In­                          Cu  privdor  Închis,          Ajungând  la  casa  fetei,  au  început
                    tre  17  şi  60 de  ani.  Unii  au  venit pen-                        Cu  fereşti  înalte
                    t/u  intîia  dată.  dar  alţii  au  caietele                          Bine  luminate".            să  cînte :
                    pţine  de  însemnări  şi  spun  cu  raîn-   Tovarăşul  Constantin  Ciisu,  biblio­  Despre  roadele  bogate  obţinute  în
                    drie  că  urmează  în  anul  V.  înainte   graf  la  biblioteca  raională  din  Bir-   sectorul  socialist  al  agriculturii  ne   „Foaie  verde  samulastră
                    de  a  se  preda  lecţia  „Importanta  a-   lad  ne  scrie  despre  un  concurs  „Cine   relatează  şi  tovarăşul  Petre  Sescu-   Ieşi  mîndruţă  la  fereastră
                    răturitor  adinei  de  toamnă  şi  rolul   ştie  ciştiqă”  pe  tema  „Să  cunoaş­  Pădureanu.  din  comuna  Săbăoani,  ra­  Şi  vezi  turme  de  mioare
                    lor  în  sporirea  recoltelor  Ia  semă­  tem  fenomenele  naţurii"  caie  a  avut   ionul  Roman  regiunea  Bacău,  El  po­  Pe  poteci  bătute-n  soare.
                    năturile  de  primăvară",  tehniciană   loc  în  comuna  Băceni  din  acelaşi  ra­  vesteşte  ce  a  văzut  Ia  expoziţia  a-
                    Horica  Miheş  a  dat  citire  statutului   ion.                 qricolă  din  comuna  sa  şi  se  opreşte   Urcă  spre-ntovărăşire
                    întovărăşirilor  agricole.  S-au  pus   ..Concursul  s-a  bucurat  de  un  bine­  îndeosebi  la   tabelele   care   arată   Drum  deschis  spre  fericire*.
                    multe  întrebări  în  leqătură  cu  sta­  meritat  succes"  —  scrie   corespon­  comparativ  cit  rod  s-a  obţinut   în
                    tutul.  iar  de  răspuns  a  răspuns  ch-ar   dentul  nostru.   Bibliotecarul  Paisie   sectorul  socialist  şi  cit  în  cel  indivi-   Eata  a  ieşit  la  geam  şi  ne-a  poftit
                    linul  din  elevii  care  a  urmat cursurile   Duna  a  muncit  mult  ca  oamenii  ră   dua'     |  înăuntru.
                    $î  în  alţi  ani,  Todor  Oarcea.  El  es*e   priceapă  de  ce  Luna  nu  este  n.încală   „înfovărăşiţii  Carol  Percă.  Jojă   j   —  Aţi  cam  întirziat  puţin  cu  în-
                    şi' unul  din  primii  înscrişi  în  întovă­  de  vîrcolaci  de  ce  „stelele  căzătoare"   Sescu  şi  alţii  au  obţinut  cîte  1.700—   !  demnul,  dragii  mei  —  ne  zise  tatăl
                    răşirea  „Drumul  belşugului",  aşa  că   nu  sînt  ..stele  ale  norocului’  ci  rre-   1.800  kg.  porumb,  în  timp  ce  in  sec­
                    a  putut  face  şi  o  comparaţie  între  re­  teori  etc.  Premianţii  concursului,  ţă­  torul  individuali  Fărăoanu  Mihai,  R.   fetei  —  Cererea  de  înscriere  în  înto­
                    coltele  obţinute  de   ţăranii  indivi­  ranii  muncitori   Grădinarii  Şt  Co i-   Percă  abia  au  reuşit  să  obţină  cîte   vărăşire  am  făcut-o  mai  înainte.
                    duali  şi  cele  obţinute  în  întovără­  stantin.  Secrieru  Constantin   Giădi-   80"!  000  kg.  porumb  la  hectar".
                    şire".                           naru  Alexandru,  Sanda  I.  Lazauu  au   C irosoondentul  mai  adaugă :          ION  COŢOI
                     „Pe  scena  căminului  cultural  nu  studiat  biblioqrafia  indicată.  „Tot  în  cadoul  expoziţiei  s-a  orga­  activist  cultural
                                                      Omul  înţelept  îşi  face  vara  sanie   nizat  şi  un  stand  de  cărţi  agroteh­
                r< nnrrînnnnnnr«                    şi  iarna  car,  aşa  se  spune  in  popor.  nice".                                  r w im n n n n n n i.
   33   34   35   36   37   38   39   40