Page 5 - Albina_1959_12
P. 5
intru al doilea Festival
L. Caragiale"
punerea în ceea, decoratorul trebuie să găseas
urmă", de că cea mai ingenioasă posibilitate
utorul arată de a crea impresia unei camere lunui
petrece în birou) mobilat cu qrijă, dar în ace
Ie colective, laşi timp, de a lăsa mult spaţiu li
Ce are de ber pentru actori. Plasarea mobilie ,,A sosit caravana cinematografică".
se panourile rului aproape de pereţii decorului, Vestea se răspîndeşte ca fulgerul prin
pur şi sim- aşezarea lor în anumite unghiuri tot satul şi după puţin timp grupuri
scenă ? Este unde nu este necesar ca actorii să de oameni se adună în jurul autobu
treacă, rezo-lvă de minune această sului. Acolo unde există aparat de
problemă. Dar rămîne şi la price filmat la cămin, operatorul este ade
stum, perea şi bunul gust al celui care sea oprit de ţăranii muncitori, care se
se ocupă de decor să afle cele mai
lină interesante rezolvări- interesează ce film nou a mai venit.
Aceste aspecte au intrat în viaţa co
In cadrul decorului se mişcă per tidiană a satului nostru.
Brigada artistică a Uzinelor textile „7 Noiembrie“ din Bucureşti distinsă cu
sonajele piesei, îmbrăcate în costu premiul 1 la al 5-lea Concurs al formaţiilor artistice, prezenlind unul din In anii regimului democrat-popular
i, dar nu şi me adecvate rolurilor pe care le in frumoasele sale spectacole. filmul a devenit un puternic mijloc
de
terpretează. S-a
întîmplat —
poate afla de educare socialistă a oamenilor
O masă. de- multe ori, din păcate — ca oamenii muncii. Lumina filmului a ffătruns în
le ei (fată să poarte pe scenă costume impeca numeroase sate de pe întinsul patriei,
irou, dosare. bile, cu toate că, de fapt. acţiunea îmbogăţind cunoştinţele şi bucurînd
Pe masă se cerea haine ponosite, salopete mur Pentru îmbunătăţirea muncii inima ţăranilor muncitori. In această
iespre care dare de ulei etc. Cred unii interpreţi * iarnă, ca şi în alţi ani, se va desfă-
îult în text. (şi instructorii nu-i contrazic) că a şura Festivalul filmului la sate- Orga-i
int necesare te suj pe scenă implică neapărat brigăzilor artistice de agitaţie nizat de Ministerul Invăţămîntului şi
grafice şi să fii îmbrăcat ca de sărbătoare. Culturii împreună cu Ministerul Agri
tunei. Toate Costumul este îmbrăcat de actor culturii şi Silviculturii, festivalul ara
iezate la în- pentru a-i sugera mai bine spectato din regiunea Suceava menirea de a contribui la ridicarea
rului, cine este personajul, în ce si
inqhesui nu nivelului cultural al sătenilor şi de
îndi prin tot tuaţie şi în ce epocă se află el. Şi a-i mobiliza la construirea socialis
a împiedica tocmai de aceea eroul trebuie să fie Din iniţiativa Consiliu Un nou gen de activi tras şi alte învăţăminte. mului ia sate. Timp de peste trei luni,
prezentat aşa cum ar fi fost el şi în
lor- De a- lui sindical regional şi tate artistică a fost pre Astfel, brigada de agita între 12 decembrie şi 31 martie, 1925
realitate- La aceasta, o contribuţie a Casei regionale de cre zentat prima oară de că; ţie de la Rădăuţi nu este cinematografe şi 135 caravane vor
importantă o dă şi machiajul. aţie populară s-a desfă tre easa de cultură operativă, se pune accen rula numeroase filme artistice Şi do.
Orice interpret care apire pe sce şurat la Suceava consfă din oraşul Dorohoi care, tul pe muzică în dauna cumentare. Pe lista filmelor artistice
nă îşi fardează obrazul- Fardul tuirea instructorilor bri de astă-dată, stă de vorbă textului, sau spune lucru; sînt înscrise printre altele: „Soarta
este necesar nu numai pentru a co găzilor artistice de agita cu spectatorii prin mijlo rile pe ocolite, fiindu-i unui om“, „Zboară cocorii", „Casa în
lora obrajii şi buzele, ci pentru a ţie din regiune. cirea păpuşilor. Textul parcă teamă de critică. care locuiesc", „Simpaticul nostru doc
schimba faţa unui actor. Sînt fete ti In cadrul consfătuirii pentru „Brigada din pă Programul brigăzii Uzi tor", ,A1 -41-lea", „Mitrea Cocor", .Ciu
nere care joacă roluri de femei bă- linii Bărăganului" Bijuterii de fami
f" trîne. O simplă broboadă cu care-şi s-a organizat un specta dure" a fost creat de că nelor textile „Moldova" lie", „Rio Escondido" etc.
înfăşoară capul nu este suficientă; col lecţie la care şi-au tre tov. Gheorghe Ostatie, (Botoşani) i-a făcut' pe Filmele documentare sint pe diverse
dat concursul cele mai directorul
casei de cul spectatori
trăiască
să
-au citit din dacă fata apare tînără şi luminoasă, bune brigăzi artistice de tură. viaţa întreprinderii. Aci, teme politice, medicale, agricole, bio
>tecă 225 de impresia de bătrîneţe nu este nici Ideea brigăzii de pă textul este grafice şi de tineret. In ceea ce pri
decum redată- De aceea, se cuvine agitaţie din regiune — fondul bri veşte difuzarea documentarului agri
de is ă din ca în jurul ochilor să fie subliniate brigada căminului cultu puşi fiind ceva cu totul găzii, melodia fiind o com col, pentru a fi pe deplin folositor ţă
ral din
îmbrăţişată
comuna Cacica, nou, a fost
lev> o ne cu dermatograful cearcăne, iar pe raionul Gura Humorului, pletare bine aleasă a tex ranilor muncitori, se va ţine seamă
tot n.ai mult frunte şi în jurul qurii, cute. O apoi cele ale Uzinelor de participanţii Ia con tului, iar jocul de scenă mai mult decit în anii trecuţi de spe
irami munci- proastă folosire a creioanelor de qri- sfătuire, mulţi plecînd cu cificul regional. Dintre filmele din a-
mă poate da naştere la efecte atit textile „Moldova” din Bo hotărîrea de a crea o ase este plin de vioiciune. ceastă categorie amintim: Casa la
rate surprin- de neaşteptate, incit să stârnească toşani şi Fabrica de spirt menea brigadă şi în uni învăţămintele consfă borator, Cultura de legume, Dezmiriş-
din Rădăuţi.
ni faptul că risul acolo unde n-ar fi de loc de tuirii sînt deosebit de fo titul, Insilozarea furajelor, Mei mult
; din cele dorit. De asemenea, s-a pre tăţile culturale în care lositoare. lapte, Porumb — cultura belşugului,
te are biblio- Pentru ca decorul, costumul şi zentat brigada artistică activează. Pămînturi recucerite şi altele. Aceste
ă din Cîn- qrima să fie bine puse în valoare, de agitaţie formată din Din desfăşurarea spec- Prof. D. VASILE documentare sînt un bun prilej de in
citită pinâ lumina care cade pe ele trebuie bine păpuşi, organizată de co tacolului-lec'ie însă s-au coresp. voluntar tensificare a propagandei agricole. Pe
puţin doi ci- potrivită. Nu se cuvine să fie în lectivul artistic al Casei marginea filmelor se pot organiza
tuneric în scenă cînd vreun actor, de cultură din Dorohoi. rodnice discuţii in special cu membrii
icru cu care prin replica pe care-o rosteşte, sus După spectacolul-lecţie cercurilor agrozootehnice.
e, pe bună ţine că ,,a răsărit soarele", după cum s-au purtat discuţii asupra Anul acesta, festivalul nu se va
liotecara Au- mei „o baie de lumină" nu este in felului în care s-a prezen A V IN D R IE mărgini numai Ia simpla rulare a fil
Şi nu uită să dicată acolo unde ar trebui să dom tat fiecare brigadă artis mului, ci va constitui o bogată ma
întotdeauna nească penumbra. La fel se întîmplă tică. Colectivul căminului nifestare culturală în cadrul căreia
se datoreşte şi în privinţa sonorizării- Gîndiţi-vă, de ADRIAN BELDEANU se va ţine o scurtă conferinţă, iar e-
de pildă, la un telefon care
sună
br 15 biblio- cultural Cacica şi-a inti chipele artistice vor prezenta un scurt
răspindite pe după ce interpretul a ridicat recep tulat brigada „Luneta Lucesc unite cîmpuri cu ochi de bronz curat program. De asemenea, la bibliotecă
torul, sau — aşa cum s-a întîmplat
nunei, în lo- miraculoasă". Documen se pot face în perioada festivalului
mai îndepăr- la festivalul trecut — la nişte ful tarea se face pe teren, iar in risipiri fugare şi foşnet de pănuşe ; prezentări de cărţi legate de temati
;i, în fruntea gere care, în loc să apară la fereas Iar grelele tractoare zvîcnind neîncetat ca filmelor. Demn de menţionat este
tra casei, luminează scena din
ta
it puşi pasio- la alcătuirea textului nu faptul că de astă dată caravanele ci
tori ai cărţii, van. Grija pentru buna funcţionare este căutat „comicul cu înscriu lucioase brazde sub zarea de cenuşe. nematografice vor organiza standuri
a aparatelor tehnice trebuie să fie
unii dintre orice preţ“, astfel îneît de cărţi cu vînzare.
a Paraschiva deosebită. Reflectoarele care lumi oamenii vizaţi văd în ma- Acum, cînd colectiva adună rodul bun Desfăşurarea în bune eondiţiuni a
iurr 3 ani. nează scena în cursul desfăşurării şi apele-n răstoace au coame lungi de spume, festivalului filmului va face fără în
acţiunţi. să lumineze şi succesul tena'ele critice un ajutor
RBa N spectacolului. preţios în lichidarea unor e o mindrie simplă pe-acest meleag străbun doială ca activitalea culturală de Ia
sate pe timpul iernii să fie mat vie
ULESCU LIANA MAXY lipsuri. inveşmîntat de toamna cu argintate brume 1 si mai plină de conţinut.
II H POMICULTORII POMICULTORII sT
O urmărise pe ferestruică, — Să te auzim, Dinule — încuviinţă inginerul.
i cu cuţitul. Apoi se aşeza- — E o poveste lungă, tovarăşe inginer. Unchiul Toader, lelea
î a înnebunit de focul co- Safta şi toţi cei de colo şi-o mai amintesc, poate.
i cap povestea asta cu..." Şi Dinu povesti pe scurt tot ceea ce îşi amintise în timpul ex
ii. plicaţiilor.
numai ce se auzi deodată — Bine, dar ziceai că ai o propunere - îl întrerupse inginerul.
trecuse acum, potrivit o- — Păi, tocmai asta, ca să nu mai lungesc vorba. Ar fi bine ca
Grau trase de fiecare dală la lecţiile despre pomi să avem şi lot experimental. Şi aş pro
rvoie, putea fi ajutat şi de pune ca lotul să fie chiar grădina rămasă de la tata. Asta, nu atît
pentru mama, ca să-i scot din cap povestea cu banii, dacă o mai
fi crezînd în ea, cit pentru bunul mers al treburilor noastre.
lîcidecum.
— Adevărat — zise lelea Safta, deputata. - Aşa au să iasă
am, Dinule. la iveală adevăratele comori : cu arătură adîncă şi săpatul gro
'ea să spun aşa frumos ca pilor ca la carte.
i-am decit şapte clase. Să
linte, se face o arătură a- — O clipă, să spun şi eu ceva - răsună glasul tărăgănat al
acum arăm cu tractoarele, lui moş Toader. Eu unul, cred că e bună propunerea, dar de ce
să joace banii numai în grădina răposatului de frate meu şi să nu
joace pe tăt dealul din Gura Văii ? Ehei, feţii moşului, ce mai
-i zici bine. pruni creşteau pe acolo, cînd eram eu flăcău ! Cit despre grădina
iginer, că de aici încolo nu lui Dinu, poate să şi-o facă singur lot de ăsta „esperimental",
cum îi zice, după cele învăţate aici.
ă n-ai priceput, de ce nu — Şi ce1 propui, moş Toader? - zise inginerul.
— Păi, ce să propun. Mai toţi care sîntem aici avem cîte un
d trecurăţi la măsurătoare, petic de pămînt pe dealul din Gura Văii. Să arăm peticele cu
>a îmi zburară aiurea, adi- tractorul, ca cei din Podgoria, să spargem slogurile. Ce mai, să
acă nu vă cade cu necaz, punem pomi, aşa cum scrie la carte, cum învăţăm la cerc. Nu-ţi
loi toţi de-aici şi pe mama, fie cu necaz, fătul moşului, că se alese şteamătul de lecţia dumi-
tale, dar eu,socotesc că e mai bine aşa decit să aşteptăm să joace
estec are bătrîna în lecţia banii într-o singură grădină, pe un singur lot din cela.
— Aşa i Dinule, ce-i cu tine azi ? Nu eşti în apele tale. N-ai După cîteva săptămîni de la întîmplarea aceasta, tot satul
e rîhd la colegi. Toţi erau înţeles lecţia ? Fă propuneri - se amestecă în vorbă şi lelea Safta era în picioare. La Gura Văii se arase in adîncime cu tractoarele.
irmată, alţii băieţandri, că- deputata. Drept să-ţi spun, să nu i fie cu supărare tovarăşului Acum se întindeau în rinduri drepte sirme, se măsurau cu metrul
qre dintre ei, întilni priviri inginer, dar nici eu una nu înţelesei mare lucru cînd trecu la tablă. pe rînd şi între rinduri, se băteau ţăruşi. Şi săpau oamenii cu> sete
md, în timp ce-şi întoarse — De ce nu m-aţi întrerupt, oameni buni ? — repetă inginerul. gropi adinei de 80 cm. şi largi de 1,20 m., scoţînd pămîntul de la
arau aşezaţi cei cîţiva oa- suprafaţă şi aşezîndu-l într-o parte a gropii, iar pe cel din fun
;le lui taică-său, lelea Safta Dinu, încurajat de cei vîrstnici, tuşi o dată sec, cum făcea a- dul gropii în partea cealaltă de ai fi crezut că aleg bani de aur.
ai a 4-a, Elena Ponciş, sora desea cînd cerea cuvîntul. In acelaşi timp, tuia Gherghina, veselă, îşi petrecea la gară pe fe-
lintre fetele acestuia, — Ca să vă spun drept, tovarăşe inginer, lecţia asta mi-a a- cioru-său Dinu, preşedintele întovărăşirii agro-pomicole „Unirea",
parcă nu ne-ai mai văzut? mintit de o dorinţă a tatei. Şi eu aş face o propunere. Dar să care pleca la o şcoală de pomicultură, unde fusese propus de în
nu mă luaţi încolo, ca adineauri. tovărăşiţi.