Page 6 - Albina_1959_12

n / I T A D ■ M
mWi~* ■ aam ml—m

— P O V E S T I R E —
Grăbit şi îngindurat, tînărul medic Mir- tîlneau — dacă i s-ar fi întimplat vreo ne­
cea. Sabău o porni pe uliţa care ducea norocire copilului ?
spre riu. Ploua cu găleata. Poate şi aces­ Se inserase de-a. binelea. Ar fi trebuit
ta era un motiv al supărării ce i se citea să se grăbească. Dar ca să facă ? Ce pu­
pe ţaţa obosită şi trasa de nesomn. Ziua tea face ? Se simţea legat de numi şi de
ploaie, noaptea ploaie. Trecuse o sâptă- picioare. Aşa cum era, Arieşul era impo­
rnină şi aceeaşi ploaie deasa, lină, se cer­ sibil de trecut. Oare nu există totuşi, o
nea neîntrerupt din înaltul cerului. Aşa posibilitate de a-1 trece ? Vreo posibilitate
era vremea aici in pragul iernii. Cind se pe care el să n-o cunoască ?
apuca de plouat, ploua cu nemiluita. Oa­ Privirea i se opri stăruitoare la scin-
menii locului, obişnuiţf cu urîtul vremii, dura ce sălta necontenit pe apă, apoi la
se resemnau. Pentru el insă, ca medic, cablu. Deodată i! străfulgera un gind.
vremea aceasta însemna griji suplimen­ Ce-ar fi să treacă rîul agătat ? Agătat
tare. de cablu. începu a-şi face fel de fel de
In primul rind, gripa. Se puteau ivi presupuneri, cintărind cu febrilitate totul.
cazuri de gripă. Apoi, drumurile, plouate Cablul era ud. Putea aluneca uşor în apă.
şi rasplouatb, drumurile se deslundau, iar Nu-i nimic. Se va lega cu cureaua peste
deplasările la bolnavi, intr-o circumscrip­ mijloc şi cablu. Dar dacă acesta nu re­
ţie ca a lui, cu sate îndepărtate, răzleţite zistă şi se rupe ? Se duce ca bolovanul
pe dealuri, se făceau tare anevoios. la fund, căci nu ştia să-noate.
Noaptea trecută,, tyind' cltpmat la două- Vremea trecea. Timpul acesta pierdut
cazuri urgente, i se înţpotmojisa şareta poate fi fatal pentru, viaţa copilului, se d
într-o hirtoapă şi fusese nevoit să facă gîndi ei. Trebuie să se decidă. Acum, că
trei, sferturi de drum pe jps. Revenise a- întrezărise şi posibilitatea de a trece, nu
casfi in zori. Abia avusese timp să mfi- mai putea da înapoi. Fie ce-o fi. Va în­
nince ceva şi pornise la dispensar. II aş­ cerca.
teptau' oamenii la consultaţie. Veniseră Îşi desfăcu grăbit cureaua de la panta­ ii
şt coRiii pentru vaccinări. Isprăvise toc­ loni şi-şi prinse de ea geanta medicală. i»
mai inspre seară. Obosit o pornise apoi Se agată cu miinile şi picioarele de cablu, ('
0 După ee-au aflat cum se organu rob pentru haine, o sobă de zid. agale către casă, lă6indu-şi gîndurile să prinzindu-se de el şi cu cureaua. Aşa cel d
4 zează locul de casă. Stan şi Veta, In cea mică să fie loc pentru un hoinărească în voie. Aşa se făcu că aproa­ puţin era sigur că n-o să alunece. Totul d
4 doi tineri de curînd1 căsătoriţi, m-au pat, bine ax fi să fie două paturi, pe nici nu băgă de seamă că-n urma lui, depindea acum de rezistenţa cablului. To­ d
4 rugat să-i ajut cum să-si facă o ca- şi tot aşa, un garderob şi o măsuţă. la doi paşi, venea suflind din greu badea tul. Şi sănătatea ori viaţa copilului, şi d
0 să pe potriva lor. Dacă s-ar putea odăiţa aceasta mai Florian, cel cu casa aşezată în buza de viaţa sa. Viata sa. Abia împlinise 26 de
0 Stan vrea o casă cu prispă, tindă mică să aibă o uşă către pridvor- sus a Arieşului. ani. „La naiba", se dojeni el cu glas tare. d
0 şl două camere „ca la tata* si gata. Cred că aşa e bine. Speriat parcă şi el de ce spunea, badea Şi scuipîndu-şi în palme se apucă de
0 Veta nu vroia să Ştie de tindă si Florian îl vesti ca Mitruc, pruncul ăl mic cablu şi incepu să înainteze. Mergea tare d
dădea
Toate aceste lămuriri le
( de prispă, ea vrea O' casă „ca pen- Veta. Ea gîndise şi chibzuise toate, al lui Pavel, ciobanul de la gospodărie, greu. Trei, şase, zece metri. Oare o fi fă­ i»
0 tru astăzi". în loc de prispă vrea parcă le văzuse undeva. se vâtămase tare rău. Picase tocmai din cut zece metri ? Ii părea că pluteşte de d
0 un pridvor, că în prispă nu poate vîrful unui copac, şi mare minune că nu o veşnicie deasupra Arieşului. Se opri o d
0 să-şi pună nici o masă, nici un pat — Şi acum, gata, am zis. murise pe loc. clipă să-şi adune puterile. Rîul înfuriat d
0 ca lumea, în loc de tindă vrea o — Ce gata. dar spălătoria si că­ — Musai să mereţi mintenaş’ să vedeţi clocotea nebuneşte sub el, stropindu-1 ne­ i*
0 bucătărie mai mare, unde să poată mara ? pruncu', tovarăşe doctor, ii spuse- badea încetat. O ultimă încordare. încă, şi apoi i?
0 şi primi pe cineva, şi unde să poa- — Uite — zic — fiindcă nu Florian. — Numai de-ţl putea trece blăs- încă una. Pînă la mal au mai rămas cîti- d
0 tă să se joace si copiii, „cînd or vă înţelegeţi în privinţa lor. eu cred tămatul ista de Arieş, soarele lui astăzi va metri. Gata. A reuşit'. Uite că a reu­ i»
0 veni“. „Că doară casa n-o fac pen- că să le faceţi mai tîrziu, în poiată, şi mîine... şit. Şi cînd te gîndeşti ce idei nebuneşti
0 tru ieri, ci pentru mîine si pentru prelungind streaşină acoperişului în Nu stătuse pe ginduri. Se hotârîse pe îi învolburaseră înainte capul. E drept, d
0 noi. cu rosturile noastre de acuma*. spate. Poate le faceţi şi singuri din loc. Şi acum- iată-1 în drum spre Arieş. îşi jupuise niţel miinile. Dar trecuse. Asta 0
0 Vrea neapărat lîngă bucătărie si o gard lipit, cum se făceau casele Mai avea puţin şi ajungea. Ii reveneau era important, 0
0 spălătorie, unde să spele rufele si pînă acum. în minte cele- spuse de badea Florian şi se După O'scurtă, odihnă, porni grăbit c un
<0 să facă o baie sîmbătă seara. „Că Stan părea încîntat. Veta însă întreba : „Să nu fie oare nici un chip de oarecare tremur în picioare. Pînă la casa d
0 doar n-o să spăl în bucătărie, ca murmură ceva, apoi zise răspicat: a trece pe malul celălalt?" Nu putea să lui Pavel era o cale bunicică, şi întuneri­
0 mama să fac numai apăraie pe jos creadă. cul se luase la întrecere cu ploaia. Tre­ d
0 şi numai abur in casă de nu poţi — E bună ideea dumitate cu aple- lată şi rîul. Spumegind, se prăvălea la buia să urce Piatra pieptiş. d
0 să-ţi tragi sufletul si să nu poţi si cătoarea, aşa s-o faci, dar treaba asta vale intr-un zgomot surd, clocotit O porni în sus, pe poteca alunecoasă. d
4 tu să te îmbăiezi după o zi de cu mai tîrziu şi cu qardul să mă Singura speranţă era pluta. Doctorul se Ca să nu cadă, se apuca ba de vreun d
0 muncă ierţi. O facem tot acum şi tot din îndreptă spre locul unde văzuse oamenii muşchi, ba de vreun pomişor. Trebuia să d
0 Veta era amarnică femeie, nu nu- cărămidă, că nu-i mare lucru Cu trecînd rîut Rămase înmărmurit. Nimic ajungă cit mai repede la copil. Poate că
0 mai vorbea, ci-1 si mustra pe Stan, gard se împuiază şoarecii şj şobo­ din fosta plută. Ba da- lovită de butucii totul atirna de minute. Nu mai simţea d
(' că bate pe loc. Ea, de pildă, vrea şi bolovanii purtaţi de riu, mai rămăsese nici o oboseală- Urca mereu. Mai repede-
I* şi cămară, unde să-şi ţină de toatele lanii în cămară de ne mănîncă: şi din ea o scîndură neagră, groasă, ce sălta mai repede, mai repede, se zorea el. A- d
0 de care are nevoie si Pe care ,,n-o urechile. Pe urmă mai este ceva : nebună în voia apei, întlnzînd la maxi­ juns pe creastă, văzu în dreapta două lu­
0 să le ţină în bucătărie : făina, carnea din bucătărie eu aş vrea şă- dau în mum sîrma ce-o reţinea atirnată la cablul miniţe care nu păreau prea îndepărtate. d
d afumată, ceapa, putina cu brînză, spălătorie şi apoi să pot ieşi afară ce traversa rîul. Acolo trebuia să fie. d
d postava de aluat, $i toate troacele*. Va să zică, totul era pierdut. Nu exista Intr-adevăr, cea de-a doua casă era a d
|| Stan suspină a greu în spatele casei, că Pe acolo o să nici un chip de a trece. lui Pavel. Intră. In jurul unui pat, două d
trecem toată ziua. că ne e mai la De învinovăţit nimeni nu l-ar fi putui fentei. Cum îl văzură- se repeziră că­ d
(i — Mai bine — continuă Veta învinovăţi. N-a mers la căpătîiul bolna­ tre el : d
(l fără să-i dea răgaz — să rugăm pe îndemînă. Cînd venim de la cîmp, vului pentru că n-a avut cum. A vrut, a — Tulai doamne, domnule doctor, bine d
(1 tovarăşul arhitect să na facă un intrăm prin spălătorie, ne curăţăm încercat... n-a fost chip. c-aţi sosit, că lu Mitruc tare i-i rău. d
p plan de casă care să împace toate pe încălţăminte, ne spălăm frumos, Şi totuşi nu se putea hotărî să plece Exatnină copilul. Palid ca ceara, gemea d
p trebuinţele noastre si să iasă. casa ne scuturăm hainele sau le dezbră* de lingă riu. Dacă pleca, lăsa copilul în încet. Se căţărase într-un copac, alune­ d
, | şi frumoasă. voia soarteii case pe crengile ude şi căzuse de la vreo
1* Acum fu rîndul lui Stan să rîdă : căm pe ăle ude. cînd plouă, si apoi Parcă-I şi vedea. Un copil mic, bălai cinci metri înălţime. Noroc că nu căzuse d
intrăm în casă curaţi.
d — Aşa crezi tu. că tovarăşul ar- ca şi taică-său, întins pe o masă, suferind în cap, ci se nimerise să cadă în coaie. d
d hitect altă treabă nu are. decît să-ţi Stan a rămas mirat foarte, că se cumplit, cu braţele sau picioarele sfărî- îşi luxase am'mdouă braţele şi poate d
1 facă tie plan de casă ? pare că Veta nu-i spusese si Iui mate. Sau avînd o hemoragie internă avea vreo fractură. îşi mai zdrelise faţa d
J ( Acum jntervenii şi eu glumind : toate gîndurile ei. Se sculă şi o bătu care-1 putea da gata. Oare asta să fie şi genunchii. d
soarta lui ?
Mai întîi, îi curăţă frumos rănile şi-l d
(l — Lasă. Stane, că ori ce ai zice, pe spate: Pe copil, pe Mitruc, nu-l ştia. Pe tai­ bandajă. Apoi îi puse o mască cu eter pe
p tot Veta are dreptate. O să vă fac — Că bine le maţ „zici", parc-ai că-său însă, nea Pavel, cum îi zicea el, fată şi-l adormi pentru a-i putea pune la
p un plan de casă după pofta, inimii fi arhitech îl cunoştea bine. Era cioban la colectivă. loc oasele braţelor.
p voastre, dar o să-l dau la gazetă, De cîte ori se întîlneau prin sat, îl saluta Intervenţia dură vreo douăzeci de mi­
p că. după cîte am auzit, sînt mulţi — Cum să np le ,.zică*, dac-a de departe cu un surîs cald, prietenos. nute. timp în care cele dbuă femei, mama d
p ca voj care vor să-şi ridice case de studiat planul — i-am spus şi l-am Odată chiar îi ceruse nu ştiu ce sfat. A- şi bunica, priveau îngrijorate la copil, d
p locuit. După cîte pricep eu. voi vreţi aşezat şi lui planul în faţă. cum, poate era la stînă. Fără să bănu­ plingeau şi oftau.
p aşa: o casă sănătoasă si... Şii acum iată. planul, de care Stan iască necazul de-acasă. — Tocineşte-1, domn’ doctor, că el îi d
11 — Frumoasă — adăugă Veta. şi Veta au fost mulţumiţi. Cum l-ar mai fi putut oare privi pe bucuria casei, spuneau ele. — Nu cumva d
d — Si frumoasă — întării eu — cu omul acesta care avea atîta încredere în să rămînă olog. d
• un pridvor la intrare, mărişor, ca Arhitect el — o simţea desluşit de cile ori se în­ — N-o să rămînă, le încuraja el. — d
* să încapă acj un pat să dormiţi FLOREA STÂNCIILESCU Pentru moment i-am potrivit braţele. O
1 vara, o masă. la care să mîncati şi să trebuiască, să le tină deocamdată atîr- d
1 să lucraţi. între stîlpi o policioară nate de git. Miine merem la Cimpeni şi d
' pe care să puneţi ghivece cu flori. vedem dacă e cazul să i le băgăm in gips.
i — Aşa, aşa — se bucură Veta. Să n-aveţi teamă. Intr-o lună îi vin­ #
, i — Din pridvor să intraţi in bu- decat, spuse el zîmbind in timp ce căuta
11 cătărie, o bucătărie mai mare. cu din priviri un scaun pe care să se aşeze:
11 plită şi cuptor Ce bine era aici, în cămăruţa asta cu
i1 — Si corlată deasupra, să. nu vină miros de pelin sălbatic. Şi ce cald. Parcă
i1 aburii în cameră — spuseră, P * Pridvor Z.oo x 55o m era acasă la bătrinii lui. Ieri primise de d
ii — Bine. de asta aveţi voi grijă la ei o telegramă. II felicitau. De ziua lui.
împlinise 26 de ani de viaţă şi doi ani de
|i cînd veţi construi casa. In bucătă- B ' Bucătărie b5ox5.5o • d
11 rie să încapă o masă pentru 5—6 cînd era medic aici, in Ţara Moţilor. d
— Muttămim Irumos, domn’ doctor...
I > persoane un pat ta nevoie, un du- D1 Dormi fo r 55ox5.5o - — Cum * Da Nu-i nimic. Asta mi-e d
1i lăpior pentru vase. o măsuţă pentru meseria.
d pregătit de-ale mîncării, un cuier, D-Dorm Hor 3.oo x 35o • Ce cald era auu şi ce plăcut .O să-şi :!
l • 3—4 scaune s> gata E bine ? pună şi el pelin prin casă. Tare miroase
1 * — E bine. dar să aibă şi o fereas- S * Spă/dforie Uo xJ.5o • frumos. închise o clipă ochii. O toropeala :i
1 tră cît de mică spre pridvor oe lîn- dulce, grea, se lăsă peste întreaga-i fiinţa. d
1 gă una mare spre afară, că ne aiută Cm Cămară t7o x 5 5o « Se gîndi. Dimineaţă copilul trebuie trans­ d
1 la multe, pe lîngă că vedem cine portat la spital, la Cîmpeni. O să dea te­
1 vine. lefon la Baia, să trimită maşina. d
I — Pe urmă — continuai — două Auzi vocea gazdei. Parcă venea de de­ d
p camere pentru dormit. amîndouă parte. din ce în ce mai de departe. 1
I dfe-opotrivă de mari ? — Oare nu-ţi bea un păhăruţ cu gi»
i1 Nu una mai mare si una mai « i & nars, domn doctor? V-o fi răzbit frigul d d
,l mică. In a mare să încapă un pat I > P ' f şi umezeala asta blăsfămată?*
d mai mare si unul mai mic sau un
il război de tesut. o masă, un garde- MARIUS VIOREL