Page 1 - Albina_1962_01
P. 1
N e-am luat rămas bun da la anul care a
trecut şi se cade să răsfoim din nou, re-
capitulind, filele calendarului 1961. Ara
ridicat paharele pline şi am sorbit din vinul
3tors şi pritocit din strugurii copţi sub soarele
anului trecut, în cinstea celui nou venit. Şi fără
îndoială că, de revelion, înainte ca limba cea
sornicului să fi ajuns la verticală, arâtînd mie
zul nopţii, fiecare dintre noi am aruncat o pri
vire îndărăt, derulînd ca intr-un film istoria
celor cincizeci şi două de săptămîni ale anului
1961.
Al doilea an al şesenalului a fost încheiat
de către muncitorii, inginerii şi tehnicienii din
uzinele patriei cu 12 zile înainte de termen. Anul 64 t Seria II • Nr. 7î l • Miercuri 5 ianuarie 1942 • 8 pagini — 15 bani
Planul producţiei globala industriale pe 1961 a
fost îndeplinit la 19 decembrie. Aceasta în
seamnă că în momentul cînd pe întinsul ţârii
se anunţa sosirea anului nou, producţia noas
tră înreaistra o depăşire da 3 la sută şi un
plus de aproximativ 5 miliarde lei, faţă de pro
ducţia planificată pe întregul an.
In anul 1961, ritmul de creştere a producţiei
faţă de anul precedent a fost de 16 la sută.
Să nu uităm că şi-n 1960 am înscris un ritm
asemănător faţă de 1959. Dacă am lua numai
sporul de producţie al anului 1961, faţă de
1959, am afla că numai acest spor reprezintă
o dată şi jumătate mai mult decît întreaga
producţie din 1938 a Romîniei burghezo-moşie-
reşti. Şi să n.u uităm că anul 1938 a fost trîm-
biţat de burghezo-moşierime ca anul culminant
al „prosperităţii’' economice.
Ni se umplu inimile de bucurie şi mlndrie
cînd parcurgem paginile anului care s-a în
cheiat şi care adaugă şirului de nestemate a>le
l a În c e p u t
id e AN I
anilor construcţiei socialiste în patria noastră,
încă un diamant de preţ. Anului care vine i
s-au gîndit şi cîntărit perspectivele încă din
prima jumătate a anului trecut. Planul pe 1962
a fost dezbătut de plenara C. C. al P.M.R. din
30 iunie— 1 iulie 1961. Timp de o lună de zile,
planul pe 1962, căruia i-am urat bun venit pe
meleagurile noastre, a constituit subiectul a
nenumărate consfătuiri, analize şi propuneri, in
uzine şi fabrici, în gospodăriile de stat şi co
lective, în instituţii. Bilanţul anului trecut este
extrem de pozitiv. Bugetul nostru de stat a în
registrat un excedent de 2,6 miliarde lei. Anul
1962 va depăşi substanţial aceste cifre. Veni
turile din economia socialistă vor fi cu 19,6 la
sută mai mari decît cele realizate în 1961. Im
petuoasa creştere a volumului bugetului, cu
fiecare an, este argumentul cel mai puternic al
superiorităţii orînduirii socialiste.
„Iarna grea, omătul mare, semne bune anul
a r e ', spun versurile pluguşorului străvechi.
Sub acest omăt greu, grîui anului ce vine aş
teaptă primăvara ca sub o pătură caldă, ferit
1 »
de îngheţ. Semnele anului sînt, aşadar, bune.
Dar aceste semne bune au fost Ş* ele din vre
me cîntărite, iar recolta anului care vine, pre
gătită din timp.
Sfîrşitul anului în agricultură a stat sub sem
nul Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti. V. Crioşteanu Peisaje «e i pe întinsul patriei.
Din toate colţurile ţării s-au strîns în minunata (De Ia al 3-lea Salon internaţional de artă lotogralică aI R.P.R.)
sală a Palatului R.P.R. mii de delegaţi şi invi
taţi. Au luat parte la discuţii numeroşi colec
tivişti, specialişti în agricultură, activişti de
partid şi de 3tat. Au fost ascultaţi cu luare C H E M A R E A
aminte delegaţii Dobrogei, ai regiunii Bucu
reşti,complet colectivizate, a fost subliniată cu
ropote de aplauze vestea câ peste 90 la sută
R.P.R. şi angajamentele luate de delegaţi pen Consfătuirii pe ţari a ţăranilor colectivişti
din suprafaţa arabilă a ţării o formează sec
A u răsunat în Sala Periatului
torul socialist.
tru anul 1962. Despre producţii medii de 5.000
kg. porumb boabe la hectar pe suprafeţe ne Ţărani colectivişti şi întovărăşiţi, ţărani ce dar bine viaţa gospodăriilor colective şi ei
irigate, au vorbit delegaţi din Banat şi Crişa-
vă mai cultivaţi singuri bucata de pămint,
na, din Dobrogea şi Oltenia. Fiecare angaja m ecanizatori din gospodării de stat şi sta au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot
ce se întîmplă cu adevărat Sn comunele şi
ment se sprijinea
pe dovezi clare, concrete.
i minunat al anului care a început, fiecare se ţiuni de maşini şi tractoare, tehnicieni, in raioanele lor, viaţa de azi a ţărănimii noas
Unul după altul vorbitorii întregeau tabloul
tre.
gineri şi oameni de ştiinţă din agricultură,
străduia sâ-şi aducă partea sa de experienţă, spre v o i toţi îndreptăm această chemare îa S-a văzut astfel că în toate părţile ţării
de pricepere şi entuziasm, în ansamblul gran numele Consfătuirii pe ţară a colectivişti socialismul a învins, că cea mai mare parte
dios al apropiatei colectivizări complete. S-a lor. a ţăranilor de astăzi sînt colectivişti, că re
vădit limpede că gospodăriile colective au Ne-am adunat aci laolaltă din toate re
ajuns la maturitate, câ sînt puternice şi îa pli giunile Dobrogea şi Bucureşti, două dintre
nă dezvoltare, exemplu viu de gospodărire so giunile tării, colectivişti aleşi de adunările cele mai mari regiuni agricole din ţară, sînt
cialistă a pâmîntului. Ele sînt capabile 3â raionale, spre a lua parte la această Con colectivizate în întregime, iar în regiunile
smulgă tarlalelor roade din ce în ce mau bo sfătuire, ca unii ce reprezentăm in tara Banat şi Galaţi trecerea la colectivizare este
gate, sâ pună în valoare pâmînturi degradate, noastră agricultura socialistă. aproape încheiată. Dacă treci astăzi pe ţa
sterpe, sâ realizeze producţii tot mai mari de
lină, carne, lapte şi ouă, sporind numărul de Ştiţi de bună seamă că timp de cinci zile rinile ţării de la un capăt la altul, vezi deo
vite, oi şi păsări. Viile şi livezile de pomi vor am dezbătut împreună cu conducătorii parti parte şi de alta numai lanuri mari, întinse din
înfrumuseţa dealuri pînă ieri golaşe, canale de dului şi statului, cu oameni de ştiinţă, ingi zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care
irigaţie şi lacuri de acumulare, vor iertiliza neri agronomi, zootehnişti, cu mecani se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe
soluri care încă n-au rodit. Maşini perfecţio zatori şi constructori de maşini, activişti ale gospodăriilor colective şi case noi ca
nate vor ieşi pe ogoare. Tractorul „Universal de partid şi de stat, ce anume trebuie să nişte începuturi de aşezări orăşeneşti.
600" de mare forţă va dudui pe întinsele tar facem pentru a încheia colectivizarea agri N oi, colectiviştii, sîntem astăzi o mare for
lale. culturii, pentru a organiza cit mai bine gos ţă. însumăm laolaltă peste două m ilioane de
Ca toate acestea sâ prindă viaţă, tehnica şi podăriile colective, a le întări şi a le creşte fam ilii şi stăpînim mai mult de 5 m ilioane
tot mai mult avutul, pentru a spori recol
ştiinţa vor colabora şi mai strîns cu gospodă hectare de pâmînt. Reprezentam aşadar
riile de stat şi colective. Vom munci şi vom tele de toate felurile şi a înmulţi cit mai marea mulţime a ţărănimii, nădejdea cea
mult animalele şi producţia lor.
i trăi mai bine, vom fi mai puternici, pentru câ mare a agriculturii din ţara noastră, chezăşia
La Consfătuire au vorbit mulţi delegaţi,
toate condiţiile ne sînt la îndemînâ, pentru că belşugului.
arătînd ce au făcut ei pentru a obţine cele
ne conduce partidul clasei muncitoare.
mai ridicate recolte. Ogoarele unite ne dau putinţa să facem
„Semne bune anul are"... sună versul plugu ir.
A luat cuvîntul şi tovarăşul Gheorghe mai multe culturi, «ă dăm pămîntului mai
şorului. Noi însă slntem obişnuiţi să nu vorbim
i de semne. Noi vorbim de certitudini, fiind stă- Gheorghiu-Dej, care ne-a dat poveţe pre multe întrebuinţări, să-l folosim mfii chibzuit,
ţioase ca să putem îndeplini şi mai cu spor
pîni ai soarlei noastre şi ai viitorului nostru sarcinile ce stau în faţa agriculturii noastre. să-l lucrăm cu maşini, in cea mai mare parte
fericit.
ŞTEFAN LUCA După cum am spus, noi am fost In Con (Continuare în pag. 4—:f>)
sfătuire delegai ai colectiviştilor, noi înşine
colectivişti. Cei care au vorbit cunosc aşa .-1
a »'
0
