Page 10 - Albina_1962_01
P. 10
ţăranii muncitori" sau „Să
cunoaştem realizările G.A.C.
„Viaţă Nouă" din Mireşul
Mare”, care să militeze pen
tru colectivizarea totală a
comunei. Pe aceeaşi linie
se situează şi seara de cal - y ^ ^ Ă t J U x L a b z t a J ţ x * - '
cul : „G.A.C. „Viaţă Nouă"
şi întovărăşirea „6 Martie"
la sflrşit de an", sau seara
literară: „Transformarea n prima etapă a Festivalului film ului
glindită în operele scriito / pentru sate in raionul Rm. Sărat au fost
socialistă a agriculturii o-
angrenate 12 cinematografe săteşti. Ana-
rilor noştri". lizînd felul în care se desfăşoară festivalul,
Dar, în raionul Şomcuta trebuie să arătăm că, faţă de anii precedenţi,
posibilităţile existente în acum programele sînt rnai bine întocmite.
fiecare comună şi sat pen Hulind mai multe film e care se referă la pre
tru dezvoltarea unei activi ocupările spectatorilor — oameni ai muncii
tăţi culturale permanente şi de la sate — şi interesul acestora faţă de
cu un profund conţinut e- festival a sporit. Alături de film ele artistice
ducativ nu sînt pe deplin sînt prezentate o serie întreagă de filme do
valorificate. Sînt încă des cumentare şi jurnale agricole, din care co~
tule cămine culturale sau lectiviştii şi întovărăşiţii învaţă metode şti
biblioteci care, deşi au con inţifice pentru sporirea recoltelor sau pentru
diţii corespunzătoare, îşi dezvoltarea sectorului zootehnic. De mare
deschid rar uşile pentru interes se bucură mai ales filmele care înfă
masa largă de ţărani mun ţişează realizările obţinute de gospodăriile
citori. Totodată mai tre agricole colective fruntaşe■ In afară de o-
buie spus că nici în aceste ceste filme, care rulează împreună cu cele
rare ocazii, sătenii nu artistice, în festival sînt programate şi opt
Colţ cu obiecte ţărăneşti din Muzeul Bruckenthal de găsesc la cămin o acti film e documentare agrozootehnice, grupate
la Sibiu. vitate pe măsura cerin în două cicluri. Peste 300 de colectivişti din
ţelor lor. In comune ca Bogza au urmărit de curînd documentarele
„Răspuns
Pribileşti, Coaş, Săcălăşeni, strucţii cu la chemarea partidului", .,Con
mijloace locale", „Agronomul",
la căminele cul
Lăpuşel,
In satele turale, în afară de cîteva .,Toamna se numără...", care formează primul
ciclu.
conferinţe alese la întîm-
plare din stocul de confe Una din menirile festivalului este să con
raionului Şomcuta rinţe primite de la forurile tribuie la o şi mai mare răspîndire a film u
Totodată, prin gama bogată de
lui la sate.
superioare, nu au loc şi alte
manifestări. manifestări pe care o prilejuieşte (prezen
In comunele Pomi, Satu tări, programe artistice, standuri cu cărţi,
In cfmpia mănoasă a văii cunosc planurile de pro Lung, Coltău, există gospo expoziţii, conferinţe, simpozioane) el con
Someşului şi a Lăpuşului Se ducţie ale gospodăriei a- tribuie la educaţia socialistă a sătenilor, la
întinde raionul Şomcuta, gricole colective, sarcinile dării colective tinere, fără formarea omului de tip nou.
unul din principalele ra legate de întărirea şi dez experienţă. De ce atunci în comuna Tîmboeşti nu numai operatorul
ioane ale regiunii Mara voltarea acesteia. O serie căminele culturale din a- Gheorghe Bîrhală (de altfel unul din cei mai
ceste comune nu întreprind
mureş. de conferinţe intitulate : acţiuni pentru sprijinirea buni operatori din raion), ci şi cadrele di
Şi in acest raion, activi „Cum putem reda agricul dactice ţi chiar preşedintele comitetului exe
tatea cultural-educativă de turii noi suprafeţe de teren întăririi economico-organi- cutiv al sfatului popular comunal se ocupă
masă aduce o însemnată în comuna noastră", „Să zatorice a gospodăriilor co îndeaproape de munca cu filmul, prezentînd
contribuţie la acţiunea de pregătim din timp recolta lective respective ? Oare recenzii şi organizind manifestări culturale
educare a ţăranilor munci anului viitor", „Pentru dez programele culturale şi ar interesante, atractive. La Ziduri se obişnu
tori în spiritul muncii co voltarea gospodăriei noas tistice organizate numai cu ieşte să se desfăşoare cîte un scurt program
lective, de întărire econo- tre colective" şi altele au prilejul aniversării unor artistic axat pe problemele reieşite din fil
mico-organizatorică a gos fost sau vor fi redactate pe zile importante, aşa cum s-a mele prezentate.
podăriilor agricole colective plan local. Alături de con întîmplat in comuna Pomi, în schimb la Dumitreşti, Ştiubei, Jitia, lu
e^stente şi de transfor ferinţe, se organizează aici pot înlocui o activitate crurile merg mai prost. Săli neîncălzite, lipsă
mare a celor 70 întovără jurnale vorbite, seri de cal culturală variată şi con de preocupare pentru popularizarea şi organi-
şiri agricole din raion în cul cu teme interesante cretă 7 Sarcinile multiple ce zarea festivalului — sînt cauzele care fac ca
gospodării colective. In ma cum ar fi : „Cum a obţinut stau în faţa muncii cultu rezultatele bune să se lase încă aşteptate. (B
joritatea comunelor consi colectivistul Vasile Crainic rale în această perioadă drept că la Ştiubei s-a inaugurat un panou
liile de conducere ale că venituri mari", „Aşa va impun în viitor o mai aten special pentru festivalul filmului, dar sala a
minelor culturale au prevă arăta go.vŢiodăria noastră în rămas tot neîncălzită).
zut în planurile lor de anul 1965", „Cum putem tă preocupare din partea Spectacolele de cinematograf trebuie să
muncă obiective privind mări valoarea zilei-muncă" secţiei raionale de învăţă- fie însoţite de o mai mare varietate de ma
sprijinirea activităţii econo etc. mînt şi cultură pentru adu nifestări cultural-artistice. Există posibilităţi
mice din comunele respec Manifestări culturale in cerea tuturor instituţiilor pentru organizarea unor sărbători ale colec
tive. teresante au loc şi în co culturale la nivelul celor tiviştilor, concursuri „Cine Ştie, cîştigă",
In comuna Ard.usat, de muna Mireşul Mare. Con seri de întrebări şi răspunsuri etc., in cit mai
fruntaşe, printr-o activitate
pildă, planul de muncă al siliul de conducere al că permanentă, zilnică şi mai multe comune din raion. La unele cinemato
grafe filmele rulează cu dese întreruperi din
căminului cultural consem minului cultural din această
ales strîns legată de pro vina operatorului cum este cazul la Ştiubei;
nează manifestări legate de comună a înscris printre la Ciorăşti s-a defectat grupul electrogen toc
blemele concrete ale dez
sarcinile concrete ale gos altele, în planul de perspec mai în perioada festivalului şi nu s-au luat
voltării producţiei agricole,
podăriei colective. Aceasta tivă, organizarea unor seri măsuri imediate pentru a fi reparat.
transformării socialiste a
dezvăluie faptul că directo tematice cum ar fi : „Gos
agriculturii I0AN TOADER
rul căminului ca şi toţi ac podăria colectivă, izvor de şeful secţiei raionale de cineficare
tiviştii culturali din comună bunăstare şi belşug pentru Ş. RADULESCU ttm. Sărat
N umele gospodăriei colective din Lipăneşti, raionul hibrid, care au figurat în expoziţia agricolă raională, a ales
Ploieşti, — „Gherman Titov" — grăieşte de la sine
un diafilm despre cultura porumbului şi a extras din ziare
despre tinereţea acestei unităţi agricole socialiste. fragmente din cuvîntul unor participanţi la Consfătuirea pe
Este cu atît mai firească, de aceea, preocuparea căminului ţară a ţăranilor colectivişti.
cultural, îndrumat de comitetul comunal de partid, de a Acelaşi lucru se poate spune în legătură cu desfăşurarea
sprijini gospodăria încă de la primii paşi pe care-i face ciclului de conferinţe ştiinţifice în comuna Puchenii Mari,
pentru ca recolta 1962 — primele roade ale muncii în co tot din raionul Ploieşti. De îndată ce a primit cele dinţii
lectiv ale celor din Lipăneşti — să fie cit mai bună. texte de conferinţe din ciclul recomandat şi primit din
In acest scop, căminul din Lipăneşti socoteşte desfăşu partea Direcţiei Generale a Aşezămintelor Culturale, secţia
rarea învăţămîutului agricol de masă ca o chestiune ce-1 de învăţămint şi cultură a sfatului popular al raionului
interesează îndeaproape. Aceasta se vede şi din faptul că o Ploieşti a asigurat răspîndirea lor operativă în comunele
încăpere bine încălzită a căminului este destinată şi pre raionului. Conferinţele au ajuns şi la Puchenii Mari.
gătită anume cu tablă, cretă şi mobilier pentru colectiviştii Colectivul de conferenţiari al căminului cultural a
cursanţi. Bibliotecara comunală are, de asemenea, grijă ca stabilit din vreme cine va prezenta fiecare dintre temele
de fiecare dată cînd se ţine prevăzute în ciclu. S-a luat le
o lecţie — agrotehnică, zoo gătură şi cu conducerea şcolii
tehnică sau legumicolă— după pentru ca din laboratorul a-
felul fiecăreia dintre cele tre'. cesteia să poată fi procurate
cercuri agricole deschise in aparatele necesare ilustrării
comună -- să aşeze într-un conferinţelor prin experienţe.
colţ al încăperii un stand de Uni» SI ROHFtBIHU De asemenea, planşele trimi
cărţi agricole legate prin con se de Ministerul Invăţămîntu-
ţinutul lor de tema lecţiei din lui şi Culturii — păstrate cu
ziua aceea. grijă în cămin — sînt folosite
In ceea ce priveşte calitatea lecţiilor ţinute pînă acum, după trebuinţă la fiecare din conferinţele prevăzute.
colectiviştii din Lipăneşti au destule lucruri bune de spus. De la bun început participanţii la ciclul de conferinţe
Cei ce fac parte din cercul agrotehnic, de pildă, au ascul ştiinţifice, ce se desfăşoară la căminul cultural din Pu
tat lecţii limpezi, pe înţelesul tuturor, despre organizarea şi chenii Mari, preţuiesc grija şi priceperea conferenţiarilor
normarea muncii in g.a.c., despre dezvoltarea şi apărarea de a tălmăci pe înţelesul tuturor probleme ştiinţifice destul
avutului obştesc al gospodăriei. Lectorul — ing. N. Băcă- de complicate. Astfel, la conferinţa introductivă intitulată :
ianu — rosteşte lecţia liber, fără a o citi, şi aduce planşe, .Cîteva cunoştinţe despre Univers, Pămîntul şi sistemul
grafice şi alt material intuitiv, pregătit anume pentru fie solar", conferenţiarul şi-a întrerupt din cînd în cînd expu
care temă. La cea de a doua dintre lecţiile amintite el a nerea pentru a face împreună cu ascultătorii socoteli me
venit la cerc cu schema organizării teritoriului noii gospo nite să-i familiarizeze cu spaţiile nemărginite ale Univer
dării colective, arâtînd ce construcţii gospodăreşti sau sului. „Ştiţi ce-i un an-lumină ?“ — a întrebat conferenţia
ferme de animale au luat sau vor lua fiinţă. rul. Şi după lămuririle pe care le-a dat, ascultătorii au
In ceea ce priveşte desfăşurarea ciclului de conferinţe putut calcula singuri distanţele, în kilometri, dintre diferi
— la alcătuirea căruia conducerea căminului s-a sfătuit tele corpuri cereşti. Multe noţiuni cuprinse în textul con
cu aceea a gospodăriei şi la care vor participa colectiviştii ferinţei — pe care conferenţiarul nu l-a citit în faţa oame
ce nu fac parte din cercurile agricole precum şi alţi ţărani nilor, ci l-a studiat mai înainte şi l-a expus liber — au fost
muncitori — se prevede între altele o conferinţă prin care comunicate nu numai prin mijlocirea cuvîntului, ci şi prin
să fie popularizate regulile agrotehnice pentru obţinerea desene la tablă, prin folosirea machetei sistemului solar
unei producţii de 5.000 kg. porumb boabe la hectar în procurată de la laboratorul şcolii.
teren neirigat. Conferenţiarul se pregăteşte temeinic pentru
expunerea acestei teme ; el a procurat mostre de porumb AL. VASLU1ANU
