Page 11 - Albina_1962_01

unui nou sector, rentabil şi de o mare
Ce spun cifrele importanţă economică.
De la primii pui pînă la ferma mo­
dernă de azi, ou mii de păsări, crescă­
toarele din Cumpăna au'străbătut un
D oar cîţiva ani au trecut de cînd drum lung, învingînd greutăţile înce­
gospodăria
din
colectivă
in
putului, acumalînd o experienţă boga­
Cumpăna au început să phiie tă, însuşindu-şi cunoştinţele şi măies­
premii pui. tria necesară îndeletnicirii lor. Tabloul
Era în vara lui ’57. îngrijitoarele pri­ dezvoltării fermei de păsări din Cum­
miseră de la incubator cîteva sute de păna — fermă cunoscută şi dincolo de
mogîldeţe galbene-ourii şi le cărau la hotarele Dobragei — poate fi redat
puierniţâ in cutii, sau cu poalele şor­ prin cîteva cifre, lată graficul care
ţului. In vara aceea ou cele cîteva marchează succesele obţinute de la
sute de puişori, gospodăria din Cum­ an Ia cm in creşterea efectivului de
păna făcea primii paşi în dezvoltarea păsări :
1958 1959 1960 1961
Găini 4.422 5.507 12.198 16.050
Gîşte 35 890 1.527 2.053
total păsări crescute 4.457 6.397 13.725 18.103
Creşterea efectivului de păsări ra­ re au urmat cursurile ţinute de ingine­
portat la suta de hectare (gospodăria rul zootehnist al gospodăriei, Liviu
are o suprafaţă de 2.800 hectare) e şi Tătara, au citit cărţi şi broşuri de spe­
ea semnificativă. In anul 1958 reveneau cialitate. Şi azi, cînd munca le îngă­
doar 159 de păsări la suta de hecta­ duie, se adună şi citesc in grup cărţi
re, în anul 1961 efectivul de păsări la şi broşuri despre creşterea păsărilor.
suta de hectare s-a ridicat la 646 de Elisabeta Verdeş consideră aceste lec­
capete. turi ca făcînd parte din îndatoririle
Ce a adus colectiviştilor din Cumpă­ profesionale ale îngrijitoarelor. Aşa,
na dezvoltarea fermei de păsări ? mereu studiind, au învăţat Elisabeta
Ne-o arată următoarea situaţie, expri­ Verdeş, Didina Albu, Dumitru Loseschi,
mată în bani. In anul 1961 gospodăria Gheorghiţa Torcea să drămuiască roţii
a obţinut din creşterea păsărilor un ştiinţifice pentru p>ăsări şi să înţelea­
venit de circa 200.000 lei. gă pe deplin rostul şi avantajele lor.
Astfel au învăţat ele să folosească
termometrul, să aplice antibiotice la
păsări, să mînuiască lămpile cu raze
învâţâturâ şi măiestrie infraroşii, să cunoască păsările pe
care le cresc. In caietul şefei de fer­ Centrul avicol Mihăileşti, regiunea Bucureşti, livrează anual gospodă­
mă, un fel de jurnal şi în acelaşi timp riilor colective peste 300.000 de pui In fotografie: Verificarea stării
C înd am venit să lucrăm aici, nici ghid de muncă, pe care il are perma­ puilor în ecluzionator.
nent Ia îndemînă, sînt însemnări nu
eu, nici tovarăşele mele nu ştiam
prea multe lucruri despre creş­ numai din cărţile citite, ci şi observaţii ro creşterea rapidă şi dezvoltarea pă­ cuvîntarea tovarăşului Ghecrghe Gheor-
terea ştiinţifică a păsărilor" — poves­ din experienţa acumulată. Găseşti în sărilor. Azi oricare din îngrijitoare ghlu-Dej, ei şi-au întocmit planurile
teşte colectivista Elisabeta Vendeş, acest caieţel tabele de roţii alimenta­ poate să-ţi facă calcule pînă la uni­ pe anul 1962, prevăzînd o serie de
şefa fermei. Intr-adevăr, cînd au por­ re calculate pe grame, ca intr-o reţe­ tatea de gram, despre creşterea spo­ sarcini sporite.
nit la treabă atît ea cit şi celelalte tă farmaceutică, raţii eşalonate după rului de greutate prin acest sistem. - Şi în sectorul de păsări - spune
îngrijitoare, aveau ce-i drept o oare­ categoriile de pui, începînd ou cei Cînd iau cunoştinţă la cursuri sau din tovarăşul Tudor Pintea, preşedintele
care indemînare, o experienţă lumi­ de-o zi pînă la puii de 30 de zile. Ci­ lecţiile inginerului Liviu Tătaru, des­ gospodăriei — am prevăzut sarcini noi.
nată pe care o are orice gospodină teşti aici zeci de meniuri în compo­ pre vreun lucru nou în creşterea păsă­ In planul pe 1962 ne-am propus ca să
care creşte cîteva păsări in curtea ei. nenţa cărora intră cele mai felurite rilor, îngrijitoarele caută să le apli­ scoatem de la incubatoare un număr
Preluarea primilor pui le-a produs în­ „alimente" pentru păsări ca : mălai, ce şi în ferma lor. Aflînd bunăoară de de 50.000 de pui. Din aceştia, 24.000
grijitoarelor o oarecare sfială şi chiar uruială de ovăz, lucernă, morcov, făină rezultatele pe care multe gospodării îi vom creşte in gospodăria noastră»
emoţii. Era vorba doar de primii paşi de carne, cretă furajeră, lapte tras şi le-au obţinut prin creşterea combina­ restul ii vom livra altor gospodării.
intr-un domeniu nou, de mare răspun­ chiar ouă proaspete şi untură de tă a puilor atît în baterii cit şi în co­ Asoultînd aceste cifre, gîndul m-a
dere, de un sector care trebuie să pro­ peşte... teţe mobile, în adăposturi de vară_, purtat la vara lui ’57, cînd îngrijitoare­
ducă în viitor mii de păsări şi sute de ele au aplicat anul trecut şi această le cărau în cutii şi în poalele şorţului
mii de ouă. Cînd se gîndeau Ia a- metodă obţinind rezultate frumoase. primii pui, la emoţia cu care i-au
ceste cifre, în faţa îngrijitoarelor a- Noul la loc de cinste Rezultatele obţinute de crescătoarele primit.
păcea imaginea celor cîteva găini pe de păsări de la Cumpăna se datoresc R. 1ARAI
care le crescuseră în jurul casei, a îndrumării lor de către organizaţia de
puilor cu care se trudeau atît de mult partid şi sprijinului pe care îl acordă
şi din care nici 50 la sută nu apucau L a ferma de păsări din Cumpăna consiliul de conducere al gospodăriei.
să trăiască mai mult de 3—4 săptămîni. „noul" şi experienţa înaintată
Cum o să facă faţă, cum o să jus­ au liberă trecere în toate com­ Vizitînd ferma de păsări, construcţii­
partimentele sectorului. îngrijitoarele le ei mari şi spaţioase (7 la număr),
tifice încrederea acordată ? - se în­ • • •
înţeleg importanţa şi foloasele aplică­ care adăpostesc puierniţe, halele de
trebau ele. Ştiinţa creşterii păsărilor, ouat, incubatoarele, rămîi impresio­
rii a tot oe este nou şi înaintat în
ce-i drept nu o posedau încă pe a- nat de organizarea muncii, de condi­
creşterea păsărilor. Crescătoarele care ţiile optime asigurate de gospodărie Doi
tunci, dar aveau multă dragoste pen­
altădată ştiau doar de grăunţe şi pentru creşterea păsărilor. „Noul", cocoşi
tru gospodărie. S-au apucat serios de metodele înaintate, sint prezente pre­ orgolioşi
uruială cunosc şi folosesc azi o gamă
învăţătură. Comunista Verdeş Elisabe­ tutindeni. Toate halele au aerisire din ( şi-amîndoi
largă de circa 15-20 de feluri de pro­
ta a urmat un curs de 10 zile pentru plafon, secţiile unde cresc puii sînt în­ făcînd dovadă
duse in alimentarea necesară puilor că sînt foarte-ambiţioşi)■
crescătorii de păsări, organizat de zestrate cu perdele. Şefa de fermă îmi
şi găinilor. Cu ani in urmă, multora explică rostul lor. — După masa de se luară la bătaie,
sfatul popular regional la Eforie. Ute-
din ele le-ar fi venit greu să-şi în­ prînz — spune ea — noi tragem perde­ lingă şirele cu paie
misto Gheorghiţa Torcea a învăţat din lele şi puii pot dormi liniştiţi _ doua din ogradă.
chipuie că s-or putea creşte pui in
tainele meseriei la gospodăria de stat ore în şir. La creşterea puilor sint fo­ Spectatori ?
baterii, fără un spaţiu larg de mişca­ Erau de fată :
„Costache Burcă", celelalte îngrijitoa­ losite şi rozele infraroşii. Cînd nu _e
re. Azi ele înţeleg că aceste „carce­ soare sau timpul e mai rece, intră in cinci găini, un porc, o raţă,
re", cum le numeau la început, asigu- acţiune lămpile ce iradiază aceste şase vrăbii, nouă ciori,
raze. Datorită fo­ una curcă, doi glscani,_ k
losirii razelor infra­ patru şîşte, trei curcani,
roşii, crescătoarele bibilici vreo cîteva,
de la Cumpăna etcetera...
au reuşit în ultima — „Ce să fie ? " - au strigat
^ C jamiiELfl uliii vreme să crească şi o cioară cam pismaşă.
un gînsac cam intrigat
pui tot anul.
Lucrînd după re­ Un curcan, mai... diplomat
gulile ştiinţei, cres­ şi cu aere de... paşă,
cătoarele de la opina imediat:
fermă au reuşit — „Cauza ( neapărat)
în anul trecut să e-o... găină buclucaşă !"
crească pentru va­ însă porcul (mai isteţ)
lorificare aproape i-a răspuns: — „Eşti nătăfleţ l.
12.000 de păsări
într-un timp scurt. Ei se ceartă pentru pui,
fiecare
Pretinzînd că sînt ai lui.
Mereu Dar gîlceava-i
fără de temei şi spor,
înainte Căci găina
cu pricina
E de fapt... incubator.
Colectiviştii din
Cumpăna au ur­ MIRCEA CODRESCU
mărit cu multă
atenţie lucrările
făoute dtmeâUc
Consfătuirii pe ţa­
ră. Pe baza reco­
Experienţa multor gospodării colective a demonstrat avantajele creşterii păsărilor. mandărilor
Mai sînt insă unele gospodării care nu se preocupă de sporirea numărului de pă­ de comisiile Con­
sări in raport cu suprafaţa de teren de care dispun. sfătuirii, a indica­
ţiilor cuprinse in