Page 12 - Albina_1962_01
P. 12
Pc problemele Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti
Dezbateri vii» propuneri preţioase
/ n aceste zile in toate gospodăriile colective condiţii, arată angajamentul colectiviştilor diit ■
au loc dezbateri entuziaste. întorşi acasă, cu
Zagon, şi trebuie să mărim numărul de animale I
carnetele pline de însemnări, delegaţii par
la 414 taurine, 250 porcine, peste 880 de ovine. I
ticipanţi la Consfătuire povestesc colectiviştilor Ferma de păsări se va mări de peste 10 ori"... I
prietenilor, cunoştinţelor, despre minunatele lu La Tuluceşti, regiunea Galaţi, cercurile de citit g
cruri văzute şi auzite în zilele cit au ţinut lucră şi-au pus ca sarcină de cinste prelucrarea docu- I
rile marelui sfat al fruntaşilor din agricidtură. mentelor Consfătuirii. întors acasă de la Consfă- 1
Recomandările celor şase comisii şi însufleţi- tuire, colectivistul fruntaş Alexandru Istudor a |
toarea Chemare a Consfătuirii au fost primite cu povestit tuturor despre experienţa gospodăriilor I
viu interes. Studierea acestor importante docu colective fruntaşe. S-au dezbătui apoi recoman- I
mente a prilejuit discuţii aprinse, care au dus la dările şi Chemarea Consfătuirii şi s-au analizat cu B
propuneri deosebit de valoroase în vederea întoc simţ de răspundere posibilităţile gospodăriei. O B
mirii planurilor de perspectivă ale unităţilor agri atenţie deosebită se va acorda dezvoltării legu- e
cole socialiste pe întreg anul. miculturii şi în deosebi legumelor timpurii. în f?
Preţioase învăţăminte au tras din documentele acest scop s-a prevăzut construirea din material jj
Consfătuirii şi membrii gos plastic a două sere. Fiind a- fj
podăriei colective din Biled, şezată în apropierea lacului [j
decorată după cum se ştie ...„ÎN C R E D IN ŢA M p a r t i d u l Brateş, gospodăria are mari *
cu „Ordinul Muncii cl. I-a" N O STR U DRAG, C O M ITETU L posibilităţi de a dezvolta i
pentru realizările obţinute. SĂ U CENTRAL, G U VERNU L C A creşterea păsărilor de apă. jg
' Ei şi-au propus să obţină în î n t o r ş i I n s a t e l e n o a s t r e , Propunerea a fost trecută în ăj
. acest an cîte 2.500 kg. grîu, V O M SPUNE TU TU RO R Ţ Ă R A planul de producţie pe acest 3
' 5.000 kg. porumb boabe şi N ILO R ŞI LU C R ĂTO R ILO R D IN an. Se va construi o hală d
30.000 kg. sfeclă de zahăr de A G R IC U LT U R Ă DESPRE CELE care va adăposti cel puţin 3
pe fiecare hectar cultivat cu DEZBĂTUTE A IC I ŞI V O M 5.000 ^de păsări. In viitorii H
aceste plante. De asemenea, G Ă S I ÎN N O I D ARU L DE A LE 2-3 ani gospodăria colectivă 1 Seara, în casa colectivistului Sukey Frandsk din comune
ţinînd seama de recomandă TR A N S M ITE T O T E N TU Z IA S din Tuluceşti va dispune de i
rile comisiei pentru proble M U L ŞI ÎN F L Ă C Ă R A R E A CU circa 300 vaci cu lapte. Nu- B
CARE N E -A ÎN A R M A T C O N
mele creşterii animalelor, co mai în acest an vor fi reţi- B
S F Ă T U IR E A " ... Badea al mei
lectiviştii din Biled şi-au nu te din prăsilă proprie 55
propus să îngraşe 2.000 de (Din Chemarea Consfătuirii pe viţele, iar 80 vor fi procura
ţară a ţăranilor colectivişti)
porci şi să vîndă statului pe te din cumpărări. Valoroase
bază de contract cu mult sînt propunerile făcute de Frunzuliţă rar mărar, Traiul cel Înnegurat
mai multe produse marfă decît au vîndut în anul colectivişti în discuţiile purtate şi în privinţa Bade-al meu a fost văcar Şi tăcurăm colective
trecut. aplicării regulilor agrotehnice la toate culturile Păzea-n crucea verilor Unde-s toţi deopotr
Vitele boierilor.
Din experienţa proprie şi din cele învăţate din şi în deosebi pentru obţinerea în acest an pe o Şi la muncă pe og<
lucrările Consfătuirii, colectiviştii din Zagon, ra suprafaţă de 200 hectare a cîte 5.000 kg. porumb Şi iar verde măr rotat. Şi-n crescutul viteio
ionul Tg. Săcuiesc, au tras învăţămintele necesare boabe fa hectar. Nu era alt nume-n sat Că-n unire stă puie
Mai hulit şi mai amar
pentru continua dezvoltare a gospodăriei lor co Discuţiile purtate de către colectivişti fie la se. Ca acela de văcar. Ca să ne sporim a
lective. Prima învăţătură se referă la folosirea în diul gospodăriei, fie la căminele culturale sau Că umbla prin ploi şi vint Viaţa toată să ne i
acest an a întregului complex de măsuri agroteh cercuri de citit, dovedesc dorinţa lor fermă de a Numa-n zdrenţe şi flâmînd. Cîntecel de bucurie
nice în sectorul vegetal, pentru obţinerea în con folosi învăţăturile ce se desprind din documente Că umbla pe ger cumplit Frunzuliţă de-alior,
diţiile de climă şi sol locale a unei producţii le Consfătuirii punînd în valoare toate resursele Necăjit şi umilit. Bade-al meu e-ngrij
medii la hectar de 2.100 kg. grîu, 20.000 kg. cartofi existente, ştiind că fiecare realizare va duce la Stă cu drag şi zi ş:
sporirea avutului lor obştesc şi prin aceasta la
şi 20.000 kg. sfeclă de zahăr. A doua învăţătură creşterea necontenită a nivelului lor de trai ma Dar irunzuţă de cicoare, Lingă vacile cu la]
priveşte sporirea efectivelor de animale: „Avem terial şi cultural. O vinii o zi cu soare Le hrăneşte după
Şi din sat am alungat Cu siloz şi concen
i l c s p r e p;
Ies 5.044 kg. boabe la hectar, anul solului şi a numeroasele
acesta pe 800 hectare socotim să maşinile S.M.T. şi de
strîngem cîte 5.500 de kilograme. manuale, pînă la organ
Care este sporul pe gospodărie ? nuntită a muncii pe brig
Nu seamănă, intr-adevăr, recu pe, ou precizia unui cec
nosc, ou o problemă obişnuită de Şi tot cu precizie sin
şcoală. Enunţul e simplu, iar rezol şi hotărite în aceste ţ
varea se rezumă la cîteva înmulţiri seolnţele unei asemer
şi scăderi. Şcolarii ar isprăvi-o cit pentru celelalte sectoan
ai bate din palme. Dar în fond, dariilor colective : vaci
problema nu e de ioc simplă. O a- porcine, păsări. Şi iată
testă ouvîntul rostit la Consfătuire teva cifre se contureaz
de delegatul colectiviştilor din co urnei însemnate profoler
muna Plopu, regiunea Galaţi, căci plantei din familia
M 'i-om adus aminte de-o iarnă ale lor sînt producţiile realizate şi căreia mai ieri nu-i cum
planificate la care ne referim, o a-
două sau trei întrebuir
aspră, de couim cîţiva ani.
Am rămas atunci, timp de-o testâ miile de planuri dezbătute în oare dădea mămăligă
tună, între tractoriştii din Budeşti- aceste zile î.n gospodăriile colective. „griul săracului", aşa i
Olteniţa. Şi-am asistat, ouim era şi Cifra de 5.000 kg. la hectar a de în batjocură, boierimea
firesc, la un sfat comun al mecani venit, aşa cum a stabilit Consfătui să boteze poporul : „p<
zatorilor ou ţăranii colectivişti, am rea pe ţară a ţăranilor colectivişti, măligari''...
urmărit, ades cu emoţie, abnegaţia o „constantă", o medie pe care tind Plantei i se cere să «
cu care, in ciuda frigului şi-a unor s-o realizeze în acest am la porumb. kilograme în medie, îr
greutăţi inerente, plarnul de repara Cifrele, ca şi problemele de aceas neirigare...
ţii a tractoarelor, plugurilor, semă tă natură, par simple. Fără îndoială Să fie oare aceeaşi f
nătorilor, se desăvîrşea pas cu pas, se va obţine această recoltă. pe furiş in ţara noasl
in timpul şi la nivelul tehnic cerut. Măsurile pentru a o obţine sînt însă sfert de mileniu ? Să f
Seara reciteam lecţiile agroteh complexe, mergînd de la pregătirea vreun fel vechiul pori
nice incluse în planul de activitate
al căminelor culturale. Inginerul a-
gronom al staţiunii îmi povestise a-
tunci, ou pasiune, despre porumb La cursul agrotehn
şi inepuizabilele iui resurse econo
mice, conturînd liniile generale ale
unei posibile cărţi despre drumul
porumbului, gromiaeea adusă de
Goltimb, din America, la finele se
catului al XV-Iea, şi răspîndită în
liHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHHItlIIWItii
ţara noastră ceva mai tîrziu.
— De două sute cincizeci de ani,
mîncăm mămăligă, a observat ingi-
rverul, iar cronicarul ne spune că
prima însemnare despre „păpuşoi"
e legată de perceperea unui im
de AL. ANDR1ŢOIU |
pozit de 66 bani pe pogon, pe vre
mea iui Constantin Duca Vodă. Ba,
Electricitatea noastrâ încă un amănunt pe care cronica
face noaptea mai albastră rul nu uită să ni-l spună : că po
şi de iiecare iir, rumbul era semănat în special de
becul e un trandaiir, sărâcime. Intra aşa dar pe scara de
şi pe orice stradă albă serviciu, umil şi modest aliat al să
becul pare ca o nalbă răcimii, nerîvnit de boieri, necerut
iar, pătruns Sn casa mea, de înalta Poartă.
becul s-a tăcut o stea. Mi-am adus aminte de acea iar
nă aspră, de aerul rece care înţepa
N-are cerul lumii astre obrajii, de ceeul albastru, străveziu
cum au uliţele noastre. ca sticla. Ningea uneori, 'k w zăpa
Noaptea e lumina-n toi da scîrţiia, pufoasă...
Să zicem că ne oftăm într-o clasă
Becurile noastre-s noi. de ş— ’ă, în foţa unei table, pe
Stelele fără perechi, care s'nt înscrise datele unei pro
sint mai palide, mai vechi. bleme : „Dacă în 1961 am cultivat Porumbul: — Acum să rezolvăm împreună această 1
porumb pe 640 hectare şi om cu- (Desen de NIC. N!
