Page 13 - Albina_1962_01
P. 13
g^iffPff^MpniuiMitiiiiiitiiiiuiiiiiiiiiHiiiuiiiiiiiififliiiuiuiinniiTiiiiirmmTiiiiimiiiînmninmifliiiiiiiiiiiimiimniimnnînnfnmnrţiiniinrniiniifimiiîînnrffîmrar
PASUL HOTARlTOR
IIUW
— Da... asta, mă rog, de cînd aşa sfă
F etiţa venise de curînd de la şcoală toasă ? — se răsti bătrîna. — Cum o
şi era tare fericită că sosise şi buni
cuţa, din satul vecin. Ştia că întot rabzi, Carolino ?
deauna îi aduce cîte ceva : nuci, mere — Liniştiţi-vă, femeilor 1 Cu iata n-aveţi
sau sttuguiT pe caie-i păstra aninaţi în treabă. N-a greşit cu nimic. Citeşte, dra
grindă, cţai de data asta, deşi o sărutase gă, lecţia 1 Ce scrie-n carte, scrie bine 1
cu atîta dor şi dragoste, n-a luat-o în
seamă. Discuta cu maicâ-sa şi taică-său — Carolino — încheie bătrîna — cu
pe ton ridicat, cu voce aspră, spartă. ăştia n-ajungi la nici o cale. Vorba ceea:
„Ori te ceartă, ori te-mpacă, că bălaia
Maricica a observat că tatăl său le
face semn femeilor să tacă ; parcă voia tot se-neacă“. Dacă o fi şi-o fi, ia-ţi,
care ţi
lucruşoarele
pe
draga mamii,
să spună : „Atenţie... fata 1 Nu vedeţi ?“ le-am dat cînd te-am măritat şi vină aca
Era o mustrare fără cuvinte. Chipul lui să, că de foame n-om muri.
era palid, îngrijorat, şi căuta să pară
calm. Soacra ieşi ca o vîntoasă, înfăşurîn"
du-şi şalul pe cap. Nu se mai vedea de-
— Să tac? Ce iaci semne? — ripostă
bunica, neagră de minie. cît o umbră neagră în înserarea furişată
pe geamurile cu perdelele trase.
— Să lăsăm... Nu-i cazul să vorbim
acum. Nevastă, vezi de mămăliguţă, să Mama a petrecut-o pînă la poartă, cu
cinăm şi... pune laptele la foc — căuta gîndul s-o convingă să se odihnească în Aşa e ea. De multe ori spune : „Cind ol
noaptea ceea la ei. Buna însă, supărată
el să schimbe vorba. muri, cu ceteraş să mă-ngropaţi 1*
foc, s-a întors acasă, pe vreme noroasă,
— Las-o-n chetre să iiarbă 1 De mămă gata pentru lapoviţă şi ninsoare. — Nu cumva ai venit să mă dădă
ligă-mi arde mie acu’ ? ceşti ?
Terciul înspumat clocotea pe plita în A doua zi de dimineaţă, mama rămă — Nici prin gînd. Am venit cu furca.
sese singură acasă. Fetiţa plecase
i decorat niciodată pe maică-sa atît de supărată. la aritmetică, iar bărbatul după lemne la scrie, mama mă îndeamnă să mă des
cinsă. Stropi mari săreau din oală ; siî-
— Să ştii, Nică, dacă Gheorghe se în
facă problemele
la văru-su, să-şi
rîiau, fumegau. Mica şcolăriţă n-o văzuse
part. Cum să-ţi spun, am rămas pe gîn-
Seara, cind venea de la şcoală, faţa de
roi de albine într-o zi cu nori de ploaie.
masă albă ca spuma laptelui era întinsă, pădure. Gîndurile-i bîzîiau în cap ca un duri, ca mocanu între scînduri.
— Pentru asta, mă ierţi că-s mai tînă-
farfuriile rînduite, iar cina gata să fie N-avea nici o stare. Liniştea simţea că-i
Cu răbdare şi migală face rău. Venirea cuiva, de asemenea, nu ră, nu face să-ţi strici casa. Aveţi fami
Le adapă şi ţesalâ pusă. Dar astăzi, ce se întîmplase ? i-ar fi pricinuit mai mult bine. Torcea lie, un copil, unul pe drum şi-i păcat...
Şi le scoate la plimbare — Uite ce, fiule — reîncepu soacra pe dintr-un fuior de lină sură şi pihoasâ şi, Dumneata eşti femeie harnică, o ţîrâ cam
După ceas, pe liecare. un ton şi mai hotărît — eu o fată am pe o dată cu firul care se depăna pe fus, iute, dar pentru asta nu-i bai, că... de
Şi cind doniţele-s pline lume. Iar căruţa şi calul cel sârg îs ale bună la inimă ştim noi că eşti bună.
Vine badea lingă mine ei. N-ai să le duci la colectiv 1 Eu i le-am glodurile îşi torceau caietul lor încîlcit, — De cînd umbli şi tu în comitetul de
ciorovăiala de-aseară cu Gheorghe, după
Mîndru cum nu-i altu-n sat dat de zestre 1 M-ai înţeles ? Ţi-aş spune ce-a plecat bătrîna şi s-a culcat Mari femei, te-ai făcut mai sfătoasă de cum
Că azi e şi decorat. eu mai multe, dar ai noroc că-i copila cica, povestea cu calul sârg şi căruţa, eşti. D-apâi şi fiicâ-mea vrea să-mi ţină
Cind văd medalia lui asta aici 1 Pace bună 1 — şi soacra vru ce-o să se întîmple în viitor... Deodată, lecţii, ca o învăţătoare...
Parcâ-i raza soarelui să iasă pe uşă, mînioasă foc. uşa de la bucătărie se deschise larg, Io-
Şi in raza cu sclipire — Linişte-te, mamă 1 Ce fel de „pace Carolina caută să schimbe vorba.
Văd a muncii preţuire. bună" e asta ? Stai să ne lămurim, să fie vindu-se de perete. Cine putea fi ? Nu — Ce face fata la voi ?
mai cumnată-sa avea obiceiul să deschi
pace bună cum zici dumneata... dă uşa, parc-ar fi venit o mie. — Ce să facă ? A citit cu Miiruţ lecţia
Auzit în comuna Mogo- Tatăl n-ar ii vrut s-o amărască prea „Gospodăria agricolă colectivă41 şi „Cum
şeşti, regiunea Iaşi de — Iar eşti năcăjită, tătăişă ? Ce ai de am izgonit sărăcia". Dar să-ţi spun una
; PETRE POPA tare nici pe bunica şi nici pe mama. Se la un timp ? Ţi-a adus cuscra ceva veşti bună : azi dimineaţă şi Ileana de pe
vodea că vrea să le aducă la cale cu rele ? „vale" s-a înscris în gospodărie ou băr
blîndeţe, să nu-şi aprindă paie în cap şi — Cum să nu fiu ? Ce, te' faci că nu bat cu tot, şi dacă n-a fost ea îndrăcită,
să ajungă la cine ştie ce sfadă. Pentru ştii ? Doar Gheorghe vine foată ziua pe alta n-a mai fost. Ştii ce mi-o spus :
nimic în lume n-ar ii vrut să se facă de la voi... „Doar n-oi râmîne eu ca o ciuhâ-n gard.
Nică, mi s-au deschis şi mie ochii". Şi ea
minune la lume. „Femeia îi mai iute din •— Iar cu colectiva ttf pomini, bat-o se gindea tot la cai şi căruţă, pînâ ce a
fire ca paprica" — îşi zicea în sinea lui. binele s-o bată 1 Pentru asta te amârăşti văzut cum colectiviştii cei harnici au că
— Mamă dragă, nevastă, tu ştii, frate" dumneata ? M-am supărat eu destul pe pătat numai ca premiu, pentru sporurile
meu de doi ani lucră-n colectivă > 15 Ion al meu şi... pin' la urmă tot voia lui de producţie, atîtea bucate cit ar costa
două perechi de cai făloşi. Numai ca
măji de griu, 28 măji de cucuruz, ce n-a s-a făcut. Da... zău ia, nu-mi pare rău. premiu, bagă de seamă 1 Ce să mai zic
pupat el în viaţa lui de individual. Unde Mai gâzdoaie ca acu' n-am fost nici"
cu H.D. 409, ori gramnineea înaltă, ou de grosul veniturilor.
ele foi foşnitoare, a intrat într-o nouă mai pui 4.500 de lei, furaje, zahăr, vin, odată. La ultimele cuvinte pocni turetcile Rămasă singură, Carolina şi-a adunat
iă- tinereţe, incit să ni se pară o co cartofi, cîte şi mai cîte. lucioase ale cismelor Ca Ia O îhvîrtitâ din nou gîndurile şi ou faţa întoarsă spre
hi- moară descoperită în anii noştri de In timpul acesta, fetiţa, ca să nu zică aprinsă. geamul aburit, jumătate luminată de soa
adînci prefaceri ? — Tu, Nico I Ai o gură I m Vorbeşte re, jumătate umbrită de furca încotoşmă-
3te Aşa este, abia aoum îi cunoaştem părinţii că stă gură cască la ale lor, şi-a nată cu lină, a început să toarcă pe unele
M i preţul, abia acum pătrundem în tai scos frumuşel cărţile, caietele din ghioz gură că ţi-oi da friptură...- locuri fir noduros, pe altele subţire ca
orii nele cultivării lui şi abia în zilele dan şi, cuminte, s-a aşezat să-şi citească — Drept îi. Vino şi tu alături de noi Să făcut cu maşina.
po noastre a fost ridicat la rangul de lecţia. Cu toate că nu vroia să se ame vezi.
rte, cereală de prim ordin, alături de stece în discuţia celor mari, la un moment Privirea fixă a maniei se însenină, vru e marginea patului, rămăsese ghioz
ci- griu. să zîmbeascâ la tonul glumeţ ol Nicăi, P danul cu capacul desfăcut. S-a
xul Se spune că spaniolii cuceritori dat n-a mai răbdat-o inima : uitat lung la el. A lăsat furca. A
azi ai Americii, cind au dat de maga — Lasă, mamă bună 1... să intrăm şi noi dar se reţinu. Poţi să te superi pe Nlccc?, scos cartea de cetire şi a răsfoit-o ne
loc, ziile ou porumb ale indienilor, au răbdătoare, pînâ la lecţiile de care-i po
ecît exclamat înnebuniţi de bucurie : menise cumnata. Dintr-o răsuflare le-a
iţei aur I Dar fiindcă n-a fost bun de citit pe amîndouă. A rămas rezemată pe
ii... bătut monezi, l-au dispreţuit îndată. marginea patului. Prin minte i-au scîn-
iar, Nu i-au cunoscut preţul. teiat cuvintele lui Gheorghe de-seară :
znit L-a îndrăgit însă sărăcimea că- „Citeşte, dragă-n carte, că ce scrie în
na reia-i slujea de minune să-şi amă carte, scrie b in e!“ Prin faţa ochilor au
gească foamea cu singura cereală început să i se perinde casele noi ale
de nerivnită de domni. colectiviştilor, carele încărcate cu bu
de Astăzi, porumbul joacă un rol cate, văcuţa cumpărată de cumnatu’, el
principal în viaţa economică a agri care n-a avut văcuţă in viaţa lui, apoi
ată culturii noastre socialiste, insoţin- aparatul acela mare de radio şi moto
un du-l pe ţăranul colectivist pe dru reta.
în mul său înainte spre belşug. E plan Maică-sa 1 Ei da, mai e şi mâicâ-sa.
KMll ta intrată definitiv in planurile de Şi cu ce mă rog ? Cu îndemnul cu des
perspectivă, formează obiectul dez părţirea. Are dreptate Nica. Gheorghe e
baterilor pe ţară, are la dispoziţie un bărbat cum rar mai găseşti. Nu a
un institut special de cercetare, sute bâtut-o o dată. Nu a spus o vorbă uritâ.
de linii de experimentare, labora Mama cită bătaie a luat pe chele şi nu
toare şi analize îi determină cali s-a despărţit 1 Ea de ce să se despartă ?
tăţile... Aşa a surprins-o fata la amiază, cind a
V-aduceţi aminte, nu ? Venea iar venit să-şi ia ghiozdanul şi să plece la
na şi ogorul nu era încă pregătit. şcoală. In grabă, a pregătit o pâpâraie
Primăvara, într-o arătură „pe piele", cu şuncă, murătură şi pîine. Fetiţa nu
se arunca sămînţa, apoi se da o cuteza să-şi privească mama în faţă ca-n
prăşită cel mult două, pinâ ce bu alte dâţi.
ruiana era depăşită de înălţimea — Mamă... iartă-mâ I Te-am supărat..,
lujerului ; se muşuroia şi se aştepta aseară...
toamna. Atît i se dădea porumbului. — Nu, draga mamii... Mănîncâ 1
Inginerul mi-a amintit că pentru
porumb are la dispoziţie pe lingă O urmărea cu privirile cum taie mură
tractoare şi maşini de semănat, gra tura cu cuţitul, cum ridică furculiţa, cum
pe, discuitoare, cultivatoare-prăşi- îşi taie plinea, toate gesturile, doar ii era
toare, maşini de tocat siloz, com aşa de dragă. Cravata roşie de pionieră
bin* de recoltat, că se vor da po parcâ-i îmbujora mai mult faţa de cu
rumbului pro şi le de cîte ori are ne loarea măceşului copt. La plecare, a
voie, iar în ceea ce priveşte ogorul, oprit-o în pragul uşii, s-a uitat lung in
ej va fi arat şi îngrăşat încă din ochii ei şi i-a spus :
toamnă... — Tu Maricică, ai avut dreplate. Bucu-
Un cer cenuşiu, de iarnă, fuioare ră-te, fetiţa mea Intrăm şi noi în gospo
subţiri de ceaţă lunecînd deasupra dărie...
riului, însoţesc goana trenului. Mă
duc să mai asist la o lecţie agro Copila a sărit în sus ca un fulg, a îm
tehnică, într-o sală ou tablă şi brăţişat-o pe mama ei ca o furtună şi a
bănci. Pe masă sîrrt planşe, sticluţe, plecat la şcoală fericită ca niciodată în
săculeţe cu boabe, oiucolăi. Să as viaţa ei de şcolăriţă.
cultăm tema enunţată de inginer.
Se va vorbi despre porumb.
ION CAZAN
:u) r ŞTEFAN LUCA corespondent
