Page 14 - Albina_1962_01
P. 14

Meulafî


                                                                                                     am  agricultura


                                                                                                                               se  pune  In   maşina  de  sădit
                                                                                                          Combină              care  este  înzestrată  cu  „mîinl
                                                                                                                               metalice".  Acestea  scot  plan­
                                                                                                      care  înlocuieşte        tele  din  tambur,  le  transmit
                                                                                                       28  de  maşini          unui  transportor   care  le  În­
                                                                                                                               dreaptă   spre  şănţuleţele  In
                                                                                                                               care  urmează  să  fie  sădite.  La
                                                                                                    Un  grup  de  ingineri  din  Le­  încercarea   de  probă,  maşina
                                                                                                   ningrad  a  construit  o combină   automată  a  dat  rezultate  ex­
                                                                                                   pentru  exploatarea  zăcăminte­  celente.
                                                                                                   lor  de  turbă,  care  înlocuieşte                £  !
                                                                                                   28  de  maşini.
                                                                                                    Combina  smulge  buturugile    Noi  preparate
                                                                                                   de  pe   teren,   încărcîndu-le
                                                                                                                                     veterinare
                                                                                                   pentru  a  ti  transportate.   Ea
                                                                                                   poate  ti  folosită,  de  asemenea,
                                                                                                   pentru  curăţirea   terenurilor
                                                                                                                                La  Institutul  de  boii  infec-
                                                                                                  mocirloase  acoperite  de  stuf  şi
                                                                                                                               ţioase  şi  zooigienă  din  Sofia,
                                                                                                   lăstăriş.
                                                                                                                               au  fost  elaborate  o  serie  de
                                                                                                                               noi   preparate.   Preparatul
                           C  ei  vîrstnici  îşi  mai  amintesc  de  vecbile  tăbă-   Pe  urmele     Maşină  automată          „Rumemotomicum“, pentru  tra­
                               cării  unde  pieile  zăceau  luni  de  zile  in  gropi
                                                                                                                               tarea  afecţiunilor  părţii  supe­
                ■T        te  ţinea  departe  de  locul  unde  argăsirea  pieilor   unei  inscripţii        pentru             rioare  a  stomacului  la  rume­
                               ca  să  se  argăsească.  Un  miros  de  nesuportat
                          se  făcea  cu  scoarţă  de  copac  şi  sodă  caustică.  Care   de  mult  atît  de  des  pe  porţile   legumicultură  gătoare,  este  eficient  şi  pentru
                                                                                              nu
                                                                         Tăbliţele  întilnite  pinâ
                                                                                                                               chetonemie  şi  face  să  crească
                          era  „procesul"  de  ar găsire  sau  tăbăcire  a pieilor ?
                  A       Zile  şi  nopţi  in  şir,  apa  amestecată  cu  diferite  chi­  unor  case,  cu  inscripţia  „dine   In  Uniunea  Sovietică,  a  fost   pofta  de  hrană  a vacilor.
                          micale scotea  din  coaja copacului  substanţa  numită
                                                                                              de
                                                                       rău",  sînt  astăzi  pe  cale
                                                                                                                                Pentru  tratarea  diareei  Ia
                          „tanin"  care pătrundea  în porii pieilor  transformîn-   dispariţie.  In   peisajul  nou  al   creată  o maşină automată care   viţei  şi  purcei  a  fost  elaborat
                          du-le  din  stare  crudă în piei  sau talpă  bune  de pre­  aşezărilor  noastre,  ele  au  de­
                          lucrat.  Dar,  in  anii  noştri,  chimia  modernă  a  revo­  venit  anacronice.  Totuşi,   nu   reduce  de  zeci  de  ori  cheltuia­  preparatul   -„Streptopectină",
                          luţionat şi  acest sector;  au  apărut  tananţii  naturali   este  lipsit de  interes  să  arătăm   la  de  muncă  la  selecţionarea   care conţine  pectină şi  strepto-
                          şi  sintetici.                               că  aceste  inscripţii  au  o   ve­  răsadului  de  legume  din  ră­  micină.
                            Marca  fabricii  „Argeşul"  din  Piteşti  este  astăzi   chime  milenară.   Astfel,   cu   sadniţe  şi  repicarea  lui.  Preparatul  „Glucocalcin  C"
                          cunoscută în întreaga ţară.  In uriaşe instalaţii, lem­  prilejul  dezgropării   oraşului
                          nul  de  stejar  şi  molid  este  fărîmitat,  tocat,  ames­  Pompei   distrus  în   anul   79   Această  maşină,  „RVA-14",   are  o  acţiune  antitoxică,  toni­
                          tecat cu chimicale,  trecut  prin cazane şi  distilate are   î.e.n.   de  erupţia   vulcanului   care  se  remorchează  la  un  şa-   că  şi  hemostatică.  El  este  folo­
                          pînă  cind  din  fibra  ini  se  scurge  şi  ultima  pică­  Vezuviu,  a fost  găsită  pe  poar.   siu  autopropulsat,  scoate  ră­  sit  in  tratamentul  otrăvirilor
                          tură  de  tanant,  un  corp  chimie  compus,  ce  conţine   ta  unei  case  o  tăbliţă  intactă   sadul  din  răsadniţe  simultan   cu  nutreţuri  şi  la  hipocalce-
                          însemnate  cantităţi  de  tanin.             cu  inscripţia  „Cave  canem"  ->   de  pe  14  brazde  şi  II  aşează   mie,   chetonemie,   congestie
                            Chimiştii  insă  nu  s-au  oprit  aied.  Fabrica  de  t&-   ceea  ce  înseamnă   ,,fereşte-te
                          nanţi  naturali  reclamă  cantităţi   mari  de  lemn.   de  dine".       într-un  tambur-casetă.  Caseta  pulmonară  şi  la  alte  boli,
                          Acestea  ar  putea  fi  utilizate  in  alte  sectoare.  După
                          Îndelungate  cercetări,  ei  au  reuşit  să  obţină  reţete
                          noi  de  fabricare.  Petrochimia,  oare  se  dezvoltă  tot   DEGERATURILE             Degeraturile  de  gradul  III  se  caracterizează  prin
                          mai  mult.  oferă  un  izvor  nesecat  de  materii  de                               distrugerea  ţesuturilor  pielei,  iar  cele  de  gradul
                         bază  pentru  înflorirea  a  nenumărate  industrii:                                    IV  prin  distrugerea  (necroza)  tuturor  ţesuturilor
                          mase  plastice,  fire  şi  fibre  sintetice,  îngrăşăminte                            moi  şi  ale  oaselor,  în  locul  vătămat.
                          chimice,  detergenţi.                          F iindcă  iarna  îşi  arată  tăria,  e  bine  să   Profilaxia,  prevenirea  degeraturilor  constă  in
                           De  la  marile  combinate  chimice  din  Făgăraş  şi   ştim  ce  sînt  degeraturile,  cum  să  le  pre­  primul  rînd  în  mărirea  rezistenţei  organismului,
                          Oraşul  Victoria,  sosesc  la  fabrica  de  produse  orga­  venim  şi,  dacă  apar  totuşi,  oe  avem  de   adică  obişnuinţa  de  a  umbla  fără  haine  prea
                          nice  de  sinteză  „S IN "  din  Bucureşti :  fenol,  uree,   făcut  în  cadrul  primului  ajutor.  călduroase,  neîncotoşmănaţi  cum  se  spune.
                          formol  şi  betanaftol  —   produse  pe  baze  petrochi­  Degeraturile  sînt  provocate  de  acţiunea  tem­  Primul  ajutor  constă  în  fricţionarea  regiunilor
                          mice,  din  care se  vor fabrica tananţi  sintetici.  peraturii  joase  asupra  unor  părţi  ale  corpului.   palide,  pinâ  la  restabilirea  circulaţiei  sirtgelui.
                                                                       Totuşi  degeraturile  pot  să  apară  chiar  dacă   Masajul  nu  se  va  face  ou  zăpadă,  aşa  cum  obiş­
                           Romatan  B.C.F.;  Romatan  C .F.;  Romatan  supra
                          D ;  Romatan  B.F.U.  şi  Romatan  D.D.B.,  iată  ta-   temperatura  este  cu  foarte  puţin  sub  0  grade.   nuiesc  unii,  oi  cu  miinile  în  prealabil  spălate  şi
                          nanţii  sintetici  care  se  produc  Ia  fabrica  „SIN".  In  astfel  de  cazuri  degeraturile  sînt  provocate   unse  au  pudră  de  talc  sau  vaselină  sterilizată.
                                                                                                                            Masajul  va  fi  la  început  uşor,
                           Să  ne  oprim  la  ultimul,  Romatan  D.D.B.  Pentru   de  frigul  umed  însoţit  de  vînt.
                         cei  care au  studiat  chimia organică, arătăm şi ce în­  Desigur   că   încălţămintea             uimind  a  fi  intensificat   după
                          seamnă  aceste  iniţiale :  dioxidifenllsulfonă  cu  beta­  strimtă  sau  umedă  purtată  un      ce  s-a  restabilit  circulaţia  nor­
                                                                                                                            mală.  Cel  mai  indicat  este  ma­
                          naftol  sulfonat  Sînt  tocmai  produsele  de  bază  din   timp   îndelungat  ne  face  un        sajul  cu  un  tampon  de  vată
                          care  se  obţine  acest  tanant  sintetic.   prost  serviciu.  Oboseala   exa­  m  e ă ic u £ u < s
                                                                       gerată,  stările  de  anemie,  sta­                  muiat  in  alcool,  iar  apoi  cu  un
                           Instalaţiile  secţiei  de  fabricare  sînt  rînduite  pe   rea  de  ebrietate,  înlesnesc  şi
                          trei 'paliere.  In  fiecare  hală,  se  înfăţişează  tabloul                                      tampon  uscat.  încălzirea  mem­
                                                                       ele  degeraturile.                                   brelor  degerate  se  va  face  mai
                          creiat  de  tehnica  modernă  care  işi  spune  azi  tot   Deosebim  patru  grade  de degeraturi.  Gradul   bine  în  baie,  ridicînd treptat  temperatura  apei
                          mai  mult  cuvîntul  în  industria  chimică.  Puternice   I  se  caracterizează  prin  paliditatea  pielii  şi  prin   de  la  18  pinâ  la  35  grade.   Concomitent,
                          substanţe  circulă  nevăzute  de  ochiul  omului  prin   pierderea  sensibilităţii  la  nivelul  locului  dege­  membrele  vor  fi  spălate  cu  săpun  pentru  a  le
                          conductele  multicolore,  se  opresc In  cazane  ermetic   rat.  După  încălzire,  pielea  degerată  capătă  o   curaţi  de  murdărie.  Urmează  masajul  executat
                          închise,  se  întrepătrund,  se  atacă.  In  inima  de  me­  culoare  roşie-vînătă,  devine  dureroasă,  se  um­  cu  prudenţă  şi  însoţit  de  mişcări  active  şi  de
                          tal  a  reactoarelor,  se  petrec  reacţiile  chimice,  din   flă.  După  cîteva  zile,  toate  aceste   fenomene   badijonare  ou  alcool.
                         substanţele  introdnse  Inînd  naştere  altele  noi.  Chi­  dispar,  rămînînd  numai  o  sensibilitate  exage­  In  toate  cazurile  de  degeraturi,  după  oe  am
                          mistul  se  plimbă  liniştit  de-a  lungul  halelor.  Con­  rată  la  frig  a  porţiunii  degerate  şi,  uneori  o   aplicat  măsurile  de  prim  ajutor  arătate  moi  sus,
                          trolează  aparatele,  mai  învîrte  de  o  rotiţă,  întoarce   coloraţie  vînătă  a  pielei.  trebuie  să  ne  prezentăm  la  medic,  singurul  care
                          un  comutator  Munca  lui  este  uşoară  şi  elegantă.  In  cazul  degeraturilor  de  gradul  al  ll-lea,   poate  stabili  gradul  degerâturii  şi  prescrie  tra­
                           Ultimul  produs  al  secţiei,  Romatan  D.D.B.,  călă­  după  încălzirea  porţiunii  palide  a   corpului,   tamentul  corespunzător.
                          toreşte  azi  în  cantităţi  tot  mai  mari  spre  fabricile   apar  băşici,  deseori  cu  un  conţinut  tulbure.  Pie­
                          de  pielărie  şi  încălţăminte.  Privim   lichidul  brun   lea  în  jurul  lor  este  de  o  coloraţie  roşie-vinătă.  Dr.  M.  GHEORGHIEŞ
                          roşcat,  uşor  fluid,  cu  caracter  acid,  care  conţine
                          in  jur  de  30  ia  sută  tanin  pur.  Produs  al  iscusinţei
                         chimiştilor  noştri.  Romatan  D.D.B.  se  intîlneşte  azi                 •   Pentru  spălarea  pu­  •   Nu  trebuiesc  vop­
                          in  fabricile  de  pielărie  cu  alţi  4—5  tananţi  vege­               loverelor,  sînt  indicate   site   decît   materialele   C
                          tali  sau  sintetici.                                                    produsele  speciale  ca   perfect  curate  şi spălate
                           Cit  de  departe  par  tăbăcăriile  insalubre  ale  tre­                Alba - lux.   Alba - super   pentru  a  li  se  duce   O
                          cutului,  faţă  de  modernele  fabrici  de  pielărie  şi  în­            sau  fulgi  de  săpun,  ce   apretul.
                          călţăminte  de  a z i!  Purtăm  pantofi  comozi  şi  ele­                se  găsesc  la  orice  uni­                   L
                          ganţi,  bocanci  rezistenţi.  Noul  produs romînesc  Ro­  ...în  anul  1960,   agricultura   tate  comercială.  E  bine   Materialul,  o  dată  us­
                                                                                                                               trebuie
                                                                                                                         cat,
                                                                                                                                        cîntărit
                          matan  D.D.B.  a  trecut  cu  succes  examenul.                          să  se  ştie  că  folosirea   pentru  a  se  şti  exact  T
                                                                       V.RS.S. a folosit  1.898.000 trac­
                                                                       toare,   4.091.000  combine   fi  unei  cantităţi  prea  mari   cită  cantitate  de  vop­
                                                    S.  SIGARTĂU       729.000  autocamioane  ?   de   praf   Alba   poate   sea  e  necesară.  Baia  de   U
                                                                                                  duce  ia  imblcsirea  pu­  vopsea   se  pregăteşte
                                                                        ...magistrala   Moscova-Ir-   loverelor.  Deci,  atenţie 1               L
                                                                      kuţk,  care,  fiind  electrificată   De  asemenea,  e  bine  să   într-un  vas  încăpător,
                                                                      şi  traversînd  două  continente,   se  ştie  că  puloverul  nu   curat,  neruginit.  După
                                                                      are  ea  singură  o  lungime  de   trebuie  frecat,  ci  numai   introducerea  materialu­  G
                                                                       5.357  km.,  în  timp  ce  lungimea   bine  agitat  In  apa  cu   lui  în  baie,  el  va  tre­
                                                                      totală  a   căilor  ferate  electri­  prai  sau  săpun.  Apa  să   bui  amestecat  pe  toată   O
                                                                      ficate  din  S.V.A.  este  de  nu­  fio  călduţă.  După  spă­  durata  operaţiei,  necon­
                                                                      mai  3.943  km ?                                   tenit,  deoarece  numai   S
                                                                                                  lare,  puloverul  să  fie   în  felul  acesta  culoarea
                                                                        ...şi  şerpii  pot  fi  folosiţi  ca   clătit  In  mai  multe  ape,   îl  va  pătrunde  bine  şi   P
                                                                      „donatori"  in  slujba  vindecă­  care  să  aibă  neapărat   uniform.
                                                                      rii  oamenilor ?  La  baza  zoolo­  aceeaşi  temperatură  ca   Materialul  va  trebui   0
                                                                      gică  republicană  din  Kirghi-   şi  apa  folosită  la  spă­  scos  numai  după  ce  s-a
                                                                      zia,  cercetătorii  folosesc  2.000   lat.         răcit  vopseaua.  Se  clă­  D
                                                                      de  şerpi  veninoşi  pentru  obţi­  Uscarea  nu  se  face   teşte  apoi  bine  în  apă.
                                                                      nerea  unui  medicament  foarte   niciodată   prin   stoar­                1
                                                                                                                           Fireşte
                                                                      eficace  în  tratamentul  unor  a-   cere.  căci  s-ar  putea   vopsitului,   că   înaintea
                                                                                                                                    e
                                                                                                                                       absolut
                                                                      fecţiunu                    rupe  lirele.  Puloverul  se   necesar  să  descoaseţi  N
                                                                                                  rulează  intti  Intr-un  pro­
                                                                        ...specialiştii  gruzini  au  pro­               tivurile,  să  scoateţi  fer­
                                                                      iectat   un  depozit  de   vinuri   sop  Se  Întinde  apoi  ia   moarele  şi  eventual  du­ E
                                                                      subacvatic ?  Construcţia  depo­  uscat,  intr-o  odaie  cu   blura   obiectului   de
                                                                      zitului  propriu  zis  se  află  la  o   temperatură  constantă,  vopsit.  I
                                                                      adincime  de  un  etaj  sub  pă-
                                                                      mint.  Deasupra,  a  fost  amena­
                                                                      jat  un  lac  de  acumulare,  care  COLŢUL  GOSPODINEI
                                                                      face  ca  depozitul  să  aibă   in
              A.  SCULY  (R.P.R.)  Istria  (De  la  al  3-lea  Salon  internaţional
                                                                      permanenţă   o   temperatură
                            de  artă  fotografică  al  R.P.R.)        constantă.
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19