Page 15 - Albina_1962_01

gospodării ţărăneşti, 46.000 se află în pra­
gul ruinei. Terenurile arabile sînt rechiziţio­
nate de trupele S.U.A sme o le folosi în
scopuri militare.

...revendică răspicat masele ţărăneşti din
lumea capitalistă. Ţăranii înţeleg tot mai
limpede că nu pot ieşi din situaţia despe­
rată în care au fost aduşi de politica
antipopulară a monopolurilor, decît prin
luptă dîrză şi unită. Astfel că, steagul luptei
peribru o viaţă mai bună cucereşte mereu
noi aderenţi. Victoria istorică a revoluţiei LUMEA CAPITALULUI
cubane, viaţa nouă, înfloritoare a ţăranilor
din Cuba, unde a fost efectuată o largă re­
formă agrară în folosul maselor, ridică la
vajnice acţiuni zeci de milioane de ţărani
Alungaţi de mizerie, aceşti ţărani pakistanezi şi-au părăsit satul, căutîndu-şj norocul in altă parte.
din toate celelalte ţări latino-americane.
Puternice răscoale ţărăneşti au avut loc în
falsei prosperităţi americane n-a izbutit să-l ultimul an în Peru, Paraguay, Costa Rica,
ascundă : Uruguay, Republica Dominicană. Chile. Ţă­
Satele -morţii datorită imposibilităţii de a face faţă con­ ranii au ocupat pămînturi moşiereşti şi le-au
Familia fermierului
Franc Stone, ruinată
împărţit obştei, au alungat din sate autori­
curenţei marilor fermieri, s-a angajat ou tăţile reacţionare, cozile de topor ale lati­
ziua la munci agricole sezoniere. Ea cîştigâ, fundiarilor. Asemenea acţiuni se petrec pe
„Nu voi spune prea mult dacă denumesc pentru 15 ore de lucru, 70 de cenţi, exact scară naţională în Ecuador — după recen­
satele din lumea capitalistă drept aşezări ale preţul a două pachete de ţigări. In noua lor tele evenimente insurecţionale, cînd masele
DIN
morţii — scria, cutremurat de mînie, gazeta­ viaţă, cei din familia Stone s-au înfrăţit ou populare au alungat de la cîrmă clica dic­
rul italian Fabricio. — Aici, civilizaţia uu muncitorii agricoli. Cum trăiesc ei ? Despre tatorului Ibarra, simbriaş al imperialismului
pătrunde, iar oamenii duc o viaţă de nemăr­ viaţa lor vorbeşte filmul sumbru redat la te­ american. Actualmente, noul preşedinte
ginită mizerie şi durere. In plin secol XX leviziunea americană de Eduard Morow, un ecuadorian, Arosemena, a venit în întâmpi­
satele unor ţări, care se pretind avansate, binecunoscut gazetar. Filmul înfăţişează narea voinţei maselor, Începînd efectuarea
colcăie de înfiorătoare nenorociri. Aci fac copii pe jumătate dezbrăcaţi, vlăguiţi de reformei agrare. „In general — scrie revista DIN
casă bună cele mai cumplite nevoi şi dureri toarne, care scormonesc în gunoaie, mexicană „Siempre" — America Latină este
omeneşti generate de cruda dominaţie a ca­ doar-doar or găsi niscaiva rămăşiţe de acum arena unor nestăvilite mişcări ţărăneşti
pitalului".
hrană, iie ele chiar putrede. Filmul înfăţi­ pentru pămînt, pentru drepturi. Aceasta este
Acolo unde cîrmuiesc adepţii sacului cu şează apoi magaziile de soînduri şi cortu­ în primul rînd o luptă antiimperialistă şi ea
bani, in capitalism, viaţa ţărănimii munci­ rile găurite unde se adăpostesc, înghesuite, creşte tumultuos, ca an torent uriaş. Steagul •
toare e neînchipuit de grea. Iată, de pildă, familiile muncitorilor agricoli. Despre aceşti luptei flutură acum pe întregul nostru conti­
un caz zguduitor petrecut în insula italiană nenorociţi ai America, Eduard Morow spu­ nent unde zorii libertăţii şi dreptăţii au apă­
LUMEA
Sardinia. Este vorba de satul Rocca Doria, nea : „Am văzut şi una din taberele „bune" rut, în sfîrşit. Pilda noastră luminoasă este
ai cărui locuitori, aduşi la desperare de mi­ ale lor — pe aceea din statul New Jersey, la Cuba eroică"
zerie, au hotărît să-l vîndă sperînd să iasă cîteva mile de Princetown. Alcătuirea moho- Vaste mişcări ţărăneşti au cutremurat, în
astfel din sărăcie. Despre acest caz, care rîtă de bărăci şi corturi seamănă cu un la­ anul care a trecut, edificiul capitalist în
aruncă o pată ruşinoasă pe firmamentul găr de concentrare. Aici este şi sîrmâ ghim­ Vietnamul de Sud, Japonia, Franţa. Italia,
împopoţonat al lumii capitaliste, săptămâna­ pată, şi mizerie, şi boală. In apropiere au Peru. In aceste ţări, peste 20.000.000 de ţărani
lul american „News W eek" scria următoa­ fost însă înălţate clădiri luminoase : noi au luat parte la acţiuni de masă, pe scară
rele, în cuvinte ironice, care încercau să as­ grajduri pentru cai de curse; construcţia naţională, împotriva dominaţiei monopoluri­
cundă conţinutul tragic al faptului în sine : acestora a costat jumătate milion de dolari". lor în agricultură, pentru o reformă agrară
„Cu părere de rău bătrînii satului au hotărît democratică. Pilde de bărbăţie dau neconte­
ca cei 300 de locuitori să-şi părăsească că­ nit ţăranii japonezi din insula Okinawa,
minele. După mai multe săptămîni de discuţii Foame cronică de pămint care luptă fără preget împotriva ocupării
ei s-au hotărît să vîndă întregul sat, inclusiv pămînturilor lor de către trupele americane.
biserica cu valoare • istorică, primăria şi In 1961, în Okinawa au avut loc 47 de mar­
şcoala. Un anunţ apărat intr-un ziar din şuri ale ţăranilor împotriva bazelor militare
Sardinia nu menţiona că salul na are servi­ Din moşi-strâmoşi, în rîndurile maselor americane. Focul luptei a pătruns pînă şi în LUMEA CAPITALULUI
ciu poştal, linie de autobuze şi canalizare. ţărăneşti din lumea capitalistă domneşte o „liniştita" Elveţie — cum scria ziarul fran­
Anunţul spunea doar atît : „Vremea este foame cronică de pâmînt. Exemplele de mai cez „Liberation". In noiembrie 1961, peste
excelentă şi peisajul fantastic ; orice oferte jos glăsuiesc singure. Comentariile sînt de 30.000 de ţărani din toate colţurile Elveţiei
rezonabile sînt luate în consideraţie"... Este prisos. a u sosit la Berna, cu trenuri speciale, cu
un caz care a provocat senzaţie şi comen­ ITALIA — La baza crizei din agricultura autovehicule şi cu căruţe. Ei s-au adunat la
tarii amare pînă şi în coloanele presei bur­ 17 noiembrie în piaţa centrală a capitalei
gheze, care s-a văzut nevoită să recunoască acestei ţări stă, în special, repartizarea cu elveţiene pentru a protesta împotriva poli­
totul nejustâ a pământului. In timp ce cîteva
starea nespus de grea a ţărănimii din lumea ticii agricole antipopulare a guvernului.
CAPITALULUI
capitalului, ajunsă la şapă de lemn. mii de latifundiari stăpânesc 60 la sută din
suprafaţa arabilă a ţării, aproape două mili­ „Criza în care se zbate capitalismul sub
In Coreea de Sud şi Vietnamul de Sud sînt oane de ţărani nu posedă nici un petic de toate aspectele este puternic reliefată ac­
21 de milioane de ţărani care duc un trai pămînt, iar 1.500.000 de dijmaşi muncesc tualmente şi de valul de frămintări ţărăneşti
•
chinuit, mereu în pragul morţii. Ei n-au pă- în arendă mici loturi de pâmînt, fiind obli­ fără precedent ca amploare şi combativitate
mînt, n-au case ; locuiesc în bordeie, trăiesc gaţi, pe deasupra, să plătească moşierilor — a declarat la 15 decembrie, la un miting
din cerşit sau din munca pe moşiile bogă­ multe alte dări sub formă de plocoane. la Havana, Fidel Castro. Este o dovadă
tanilor. Durata medie a vieţii, în Coreea de în plus că frontul de luptă al forţelor pro­
VENEZUELA — 700.000 de ţărani stăpînesc
Sud, nu depăşeşte 33 de ani. Este înfiorător 1 gresului este uriaş, că lui nu 1 se pot îm­
3.000.000 ha. de pămînt bun de cultură, în potrivi la nesfîrşit monopolurile capitaliste
La această vîrstă cînd omul ar trebui să se
timp ce 7.000 de moşieri deţin 22.000.000 ha. care sînt condamnate de istorie, de po­
bucure de o situaţie stabilă, cînd viaţa ar terenuri fertile. poare, tară drept de apel".
DIN
trebui de-abia să-i stea în faţă, în Coreea FRANŢA — „Recentele mişcări ţărăneşti ...Faptele stau mărturie de netăgăduit DIN
de Sud el piere, vlăguit de lipsuri, stors de din Franţa au iost prilejuite de marea neno­ acestui adevăr.
exploatarea nemiloasă. rocire în care se zbat micii producători" — P. TĂTARII
scria ziarul „Libăration". Intr-adevăr, numai
Intr-o situaţie nespus de grea se găsesc
în ultimii ani s-au ruinat peste 600.000 de fa­
masele de ţărani muncitori din satele Spa­ milii ţărăneşti. Ţărani japonezi din Okina-
niei încăpută sub dictatura lui Franco. Iată wa, manilestind împotriva
PORTUGALIA — Populaţia rurală este de coniiscăril pămînturilor lor.
doar un singur exemplu. Este vorba despre
94 la sută, scrie revista mexicană „Siem-
cele întîmplate în decembrie 1961 în cătunul pre". 6.000 de latifundiari posedă jumătate
Artajo. In timp ce străbateau o pădurice, 11 din terenurile arabile, iar 1.300.000 ţărani
n-au nici un petic de pămînt. Familia vicon­
copii, care se întorceau de la şcoală din
telui Armiro Y Mulinosa stăpâneşte, de pil­
LUMEA
satul învecinat, au fost atacaţi de lupi. Toţi
dă, 32.000 ha., ceea ce înseamnă, în fapt,
copiii au pierit. Cătunului Artajo i-a fost pro­ 60 de sate cu oameni cu tot, căci ţăranii
misă de opt ani o şcoală. Din cauza lipsei acestor aşezări rurale robesc de fapt pe
de interes a organelor locale din sat con­ moşiile vicontelui Mulinosa.
strucţia şcolii nu s-a făcut nici azi Actualmente, într-o serie de ţări capita­
liste foamea de pământ a devenit şi mai
acută, deoarece maselor ţărăneşti le sînt
răpite — pentru scopuri militare — şi bruma
de ţarină ce le-a mai rămas.
In R. F. Germană, începînd din anul 1957,
Şi îs Statele U i i « cea b b i dezvoltată sute de mir de ţărani şi-cru pierdut proprie­
ţară capitalistă, ţărănimii muncitoare i-a tăţile Numai în cursul anului trecut au fost
ajuns cuţitul la o*. Pînza cu case păianjenii lichidate peste 100.600 gospodării ţărăneşti,
propagandei americane încearcă să as­ datorită concurenţei moşierilor şi chiaburi­
cundă de ochii lumii starea dezolantă ce dăi­ lor.
nuie în multe sate din S.U.A„ este tot mai Humeroase stări de lucruri asemănătoare
des sflşkrtă, la iveală teşind aspecte cutre­ se petrec şi în agricultura Japonie». Numai
murătoare. Iată un fapt, pe care propaganda In regiunea agricolă Hokkaido, din 195.000
DIN LUMEA CAPITALULUI
CAPITALULUI
»