Page 16 - Albina_1962_01
P. 16

r '   cariat,  responsabilul  brigăzii  artistu
                 \    ce  de  agitaţie  a  casei  de  cultură  ve-
                 ^    nise  special  de  la  raion  ca  să  se
                documenteze.  Şi  taiă-l  stind  de  vorbă  cu
                preşedintele  gospodăriei  colective.   Din
                discuţia  lor  a  reieşit   întreaga  istorie  a
                gospodăriei  de acu'  şase  am  şi  pînă  azi
                cînd  toată  comuna  e  colectivizată.
                  —   Şi  cîte  1 am ilii  numără  gospodăria ?
                —- întrebă  Scanat.
                  f-  243  —  răspunse  preşedintele.
                  —  Ba  244  —  spuse  State,  brigadierul,
                care  tocmai  intrase  pe  uşă.  Şt  ţâră  să-i
                lase  timp  preşedintelui  să-l  întrebe  de
                ce  l-a  contrazis,  adăugă:
                  —  Vă aşteaptă Mitroi  Tănase în  camera
                de-alătun.  Cică  vrea  să  vă  dea  o  veste.
                  —  Bună r  —  se  interesă  preşedintele.
                  —  D-apăi  cum r
                  Preşedintele  işt  ceru  scuze  şi-l  lăsă  pe
                responsabilul  brigăzii  în  grija  lut  State.
                Acesta  era  vesel  şi  pus  pe  vorbă.
                  —  Şi  zi  aşa...  ţi-a  spus  că  in  colectivă          Hai  uşor,
                sînt  243  de  familii ?
                  Scarlat  dădu  afirm ativ  din  cap.                  nea  Uşurelule!             CUMPĂRĂ
                  —  Mda,  are  dreptate-n  felul  lui,  pre­
                şedintele  -   adăugă  brigadierul.                      Vinzător  cum  ii  e  felu’   lui   Mă-ntîlnii  cu  lelea  Chiva
                  —  Adică  cum ?  —  se  miră  Scarlat,  pre-         Vasile  Uşurelu  (cel  de  la  „Ali­  Din  comuna  Afumaţi :
                gătindu-şi  creionul  ca  să  rectifice   din          mentară1',   de  la  Tutova   din   —  Cum  mai  merge  colectiv
                nou  cifra.  —  Va  să  zică  totuşi  sînt  243?       gară),  n-am  întîlnit.  Dumnealui   —  Bine,  da-s  oameni  ciud
                  —  N u :  Înainte  au  fost  243.                     a  iscodit  noi  metode  de  vînza-   Eu,  mergînd  încet  la  vale
                  — Cînd  inainte ?                                    re  şi...  purtare  :         —  Zici  aşa.  ca  să  glumeş:
                  —  Adineauri,  cînd  ţi-a  spus  preşedin­             —  Ce  vrei,  mă ?  Ce  te  zgîieşti?   —   Da ?  Atunci  nu  ştii  ma
                tele.  Dar  acum  s.a  schimbat  cifra.                 Zi  mai  iute  ce  pofteşti  !  Dar  să
                  —  A  mat  intrat  careva  în  gospodărie ?           ştii  ceva  :   aici,  eu  nu  vînd  cu   Ce-am  păţit  la  Bucureşt:
                  —  Aş !  De  unde  să  intre,  că  doar  toată        măsuri  mici,  cu  gramul  sau  cu   Ii  spun  omului :  „Bărbate,
                comuna-i  colectivizată.  Deh,  este  o  vor­           bucata,  ci  angro,  cu...  ridicata  I  Să  mai  luăm  cîte  ceva,
                bă :  dragostea  face  minuni.                                                       C-am  avut  zile  bogate..."
                           legătură  este  intre  dragoste               De-I  priveşti   nedumerit,   se
                          1       şi  numărul  familiilor  din  gospodărie ?  răsteşte  cătrănit.    „Fă  cum  crezi,  femeia  m etfţţj^
                                   -   Păi,  *ără  dragoste  n-ar  fi  familia.  —  Ce  te  tot  holbezi  la  mine ?   Mă  scol  eu  foarte  devreme
                                    -   Tovarăşe  brigadier,  lămureşte-mă  o   Circulă,  de  nu-ţi  convine  I  Şi  porneşte-o  drum  bătut  —
                                  dată.  Cîte  familii  sînt ?  243  sau  244 ?  Intr-o  zi  un  călător,  devenind   Fiindc-aveam  şi-alte  probleme.
                                    Tocmai   atunci  intră  şi  preşedintele.   cumpărător,  ii  ceru  un  chil  de
                                  Zîmbind  îi  spuse  lui  Scarlat:     sare.  Uşurelu  iute  sare  :  Să  fiu  prima  aş  fi  vrut
                                    -   Hai  să  te  lămuresc  eu.  M-a  chemat   —  Sare  am,  dar  numai  drob   Pe  la  şapte  jumătate
                                  Mitroi  să-mi  spună  că  fecioru-su  se  în-  şi  n-am  chef  ca  să-l  fac  zob.  Cînd  ajung  la  magazin,
                                  soară  cu  fatfiLJwî                                               Dau  acolo  de  Istrat
                                               lţui  Ene,  un  alt  colectivist
                                  de-al  nostjftT Uhth  este  nunta,
                                    —  V ed gi  că  a$  dreptate ?  —  se   DREPT                    De  Tin’cuţa  Mavrrf^m,
                                  băgă  în             Dragostea   face                              De  Rafira  lu iV glicn g
                                  minuni...  tjprw * £ £ii {  1rul  fam iliilor  din                 Şi  Tudora  Vad  Olmaz
                                  colectivă.                              LATINTĂ
                                                                                                     „Da’  ce  faceţi  bre  aicei
                                    ...Scarlat         extul  pentru  bri-                           „Am  ven^   g ragaa-j
                                  gada  a r tiş tii   ţiă  trecînd  numă-
                                  rul  de  244  de  fa   ar  înainte  de  a   chil  cu  chil  şi  bob  cu  bob.  Ori   Eu  crezujflfrrn~u»ii ~wpu*
                                  prezenta  progrant    ii  vorbit  la  te-   iei  drobu-ntreg  cit  are,  ori  a-   Ca  s-arme  că^M8|ai  bre>
                                  lefon  cu  preşedintă   J ectivei,  ca   să   tuncea...  salutare.  „Bre,  amdASt^mp*
                                  mai   verifice  încă   o   dată  cifra  biî-  (Ptiu,  nu-i  fie  de  deochi  ;  ce   Ga\a,4baric^^jii ju n ga z
                                  clucaşă.  Şi  bine  a  făcut.  Ajunsese  la  246.   răspuns  ca...  sarea-n  ochi).
                                  Pe  scenă  fiind,  Scarlat  a  ţinut  să  m enţio­  Călătorul  pare-mi-se  calm,  cu   Da’  gucvk  bătttJVH^jupa,
                                  neze :  „Pentru  cifra  care  va  fi  de  dumi­  tact,  se-mpotrivise  cum  că  dro­
                                  nică  încolo,  nu  răspund“.          bul  e  prea  mare  şi  nu-l  poate
                                                                        lua-n  spinare.  Că  intr-un  cuvînt,
                                                     A.  CROITORU
                                                                        daraua  e  mai  mare  ca  ocaua.
                                                                        Uşurelu  se  răsteşte :
                                                                          =  Ce ?  Nu-ţi  convine î  Vrei   Păi  venii,
                                                                                                         e-o  qriiă  v reau
                    Doctorul  şi  doftor oaia                           să  mă  reclami ?  Ei  bine,  află   —   Mai  are  —  zic  eu
                                                                        că  mi-au  spus  şi  alţii  c-o  să-mi
                                                                        facă  reclamaţii.   Cum ?   Vrei   Omul  cîte-un  mic  neca!
                    Intr-o  zi  şi  mic  şi  mare                       condica  urgent ?  la  te  uită  ce   Da’  ce-ai  cumpărat
                    A u   aflat  o  veste  bu n a:                      client,   răbdător  şi   insistent !   Iar  ea :  —  Tot  un  a
                    Apâruse-un  doctor  care                            Staţi   aşa,  staţi  uşurel.   Cred
                    Necesar  era-n  comună !                            e-oţi  observat  probabil,  că  sînt   VALERIU
                                      Baba  Lina,  să  nu  tacâ,        foarte  ocupat.  Vă  servesc  ime­
                                      Spuse-aşa  printre  suspine!      diat.  Sînteţi  un  client   drăguţ.   M am a:  —  Ionele,  este  ruşinos  să  minţi
                                      Cit  o  fi  de  doctor  —   iacă,  Vă  dau  un  kilogrămuţ  din  să-   la  virsta  ta.
                                      Tot  ajunge  el  Ia  m in ei      ruca  cea  finuţă,  ambalată-n  cu­  G  Ionel :  —  Şi  la  ce  virstă  pot  să  încep,   G
                    Şi  avu  dreptate  b a b a ;                        tiuţă,  că  n-aş  vrea  in  condicuţă   mămico  ?
                                                                          Dar  clientul  cam  poznaş,  i-a  L
                    Nu  de  mult,  în  plina  ploaie,                   ca  să  am  vreo  reclămuţă.                          ★                    L
                    Doctorul  cel  nou,  în  grabă                                                           —  Măi,  şi  cum  iţi  spuneam,  solista  care  a
                    Se  iv i  la...  d o fto ro a ie!                                                      cântat  aseară  avea  o  voce  de  umplea  toată
                                                                        răspuns  tot...  drăgălaş,  c-o  să   sala  căminului  cultural.
                                      Vorba  care  o  spunea            aibă-n  dosăruţ  un  proces  ver­    —  Aha,  şi  de-aia  plecau  spectatorii,  că  nu
                                      Iatâ-acum  se-adeverise.                                        U                                            U
                                                                        bal  drăguţ   şi  chiar  el  o  să-l   mai  aveau  loc.
                                      Doctorul  ven i  la  e a :                                                             ★
                                      Baba  se  îm bolnăvise.           semneze,  c-a  venit  să-l...   con­  Profesorul  le  dă  elevilor  carnetele  cu  note.
                                                                        troleze  I                   M     Radu  se  uită  în  carnet  şi  vede  în  majoritate  M
                                             TITI  GHEORGHI0                                               numai  .scăunele".  Atunci,  întristat,  i  se  adre­
                                                                               PETRE  POPA                 sează  profesorului :
                                                 corespondent                                         E                                            E
                                                                           (După  sesizarea  corespon­       —  O  să-i  faceţi  necazuri  mamei,  tocmai
                                                                             dentului  ION  FLOREA)        acum  de  sărbători.





                 Cu-acest  ac  cu  vîrful  gros
                 Gîndurile  mi  Ie  cos
                 Şi  cosind  necontenit,
                 Vârful  tare-i  s-a  tocit.
                               (inuoţaao)
                 Stă  pe  jumătate-n  soare,
                 E  rotund,  deşi  nu  pare,
                 Crezi  că  stă,  dar  merge  Iute
                 Tras  de  forte  nevăzute !       . V .
                                                    *
                               ([nţuungd)
                 Cine  rochia  şi-a  ţesut    :
                 Cu  argint  de  împrumut
                 Şi  s-a  tot  plimbat  azi-noapte   ti*:
                 Tuturor  ea  s-o  arate ?                  Asta-s  fiyf                    EU  mi-s  ăla !!               ■ Ăsta-s  eu ??!1
                                  (BunT)                                                                                       (Desen  de  ŞT.  MUNTEANU)

                     REDACŢIA :  Buoureşti  Piaţa  „Sclnleli",  Tel.  17.60.10  Interior  1882.  ABONAMENTE:  7,60  lei  anual.  Taxa  poştală  plătită  In  numerar  conf.  aprobării  Dlr  Generale
                M
                        P.T.T.R,  Nf,  17*933/942.  Abona meni lele  şe  fac  la  ollolile  poştale,  prin  factorii  poştali  şl  diluzoril  voluntari.  TIPARUL:  Combinatul  Poligrafic  Casa  Sclntefi
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21