Page 18 - Albina_1962_01

întrebări şi...
întinderile albe, sub raza lunii, par catrbaţe cusute cu Rr de
argint sclipitor. S-ar putea crede că în satul încotoşmănal răspunsuri
cu nămeţi nu se Intîmplă nimic. Aparenţele sînt însă înşelătoare. a Babşa nu există ofi­
Colectivista Elena Manea şterge sticla lămpii. E ultima iarnă L ciu poştal. In vară
cînd citeşte cărţile îndrăgite sub lumina înceţoşată. Stîlpii pen­ însă au apărut în sat
cutii care semănau cu cele
tru electrificare sînt la gară. la Belinţ, gropile în care se vor
poştale. Destinatarul scri­
planta, sînt săpate, prin muncă voluntară. La Babşa, în raionul
sorilor din cutia poştală ?
Lugoj, zilele de primăvară se vor prelungi cu ajutorul becului Ştiinţa agricolă.
electric. Pînă atunci însă, neaua dă o mină de ajutor lunii, să A fost secetă în vară.
lumineze potecile spre cămin. Merg oamenii la cursurile agro­ Era abia al treilea an de
muncă în gospodăria co­
zootehnice, la conferinţe, sau să asiste la un concurs.
lectivă, iar experienţa în
Gerul e parcă şi mai aprig, de ciudă că nu-i poate ţintui în combaterea efectelor se­
casă... cetei era încă puţină.
Atunci s-a gîndit consiliul
de conducere al căminu­
lui cultural să organizeze
o seară de întrebări şi
Protejaţii artiştilor răspunsuri pe tema com­
baterii secetei.
Broşurile cîte au fost
la bibliotecă pe această
ricît s-ar părea de ciudat, co­
porumb boabe la hectar în culturi
O lectivul artistic a „înfiat” neirigate ?“ întrebarea aceasta şi-o temă, toate s-au împru­
ziua
mutat.
In
sorocită
grădina legumicolă. Colecti­ pun toţi colectiviştii din Babşa. Ea s-au deschis cutiile şi
vul susţine că grădina are... un răsună şi de pe scenă. O pune tot
Biblioteca comunală din Manasia, raionul s-au aflat în ele multe în­
Răs­
Urziceni, este frecventată zilnic de numeroşi talent deosebit. In decursul a trei brigada artistică de agitaţie. partea trebări interesante. „Am
punsul vine din sală, din
colectivişti. Numai în primele zece zile ale ani, veniturile aduse de gTădină au citit cîndva în ziar că fo­
acestui an s-au completat iişe pentru 84 crescut de la 40.000 lei la 232.000 unui interpret plasat acolo (care losind raţional solul, poţi
cititori noi. nu e altul decît preşedintele gos- Înlătura efectele secetei.
lei în 1961. Acest „talent” al gră­
padăriei). Brigada arată că porum­ Cum vine treaba aceas­
dinii este lăudat în programul ta ?“ a întrebat un colec­
bului îi foloseşte, pe lingă praşile tivist. Cîţiva au vrut să ştie
brigăzii artistice de agitaţie. Gră­
Panou de onoare dina este reprezentată în program şi... studiul. Spectatorii sînt îndem­ ce foloase dau seminţele
prin două exemplare de ardei, naţi să frecventeze cursurile învă- selecţionate, alţii s-au in­
ţămîntului agrotehnic, sînt popu­ teresat de distanţa optimă
„ăsta-i mare, frumos, c-a fost bine dintre plante şi altele. în­
Preşedintele G.A.C., tovarăşul Ion larizaţi cei ce participă cu regula­
Radu, este un entuziast activist cul­ îngrijit, prăşit de trei ori, şi-n loc ritate la cursuri şi dezaprobaţi cei trebările au fost desluşite
tural : dirijează taraful, este interpret îngrăşat semănat. Ăsta-i mic, pri­ rînd pe rînd, cu temei.
în brigada artistică de agitaţie, ţine căjit, numai o dată prăşit” . Astfel ce „se sprijină pe coada sapei” . Cînd a venit toamna însă,
conferinţe etc. pledează brigada pentru lucrări Numeroasele diplome, acordate băbşenii au mai primit un
formaţiilor artistice pentru reuşitele rînd de răspunsuri. Le-au
de calitate. fost date de recoltele ob­
Ca preşedinte-i dirijor. la festivaluri şi concursuri, împo­
Ca dirijor — talent cultivă, Una din echipele de teatru s-a dobesc pereţii căminului cultural. ţinute. Concluzia pe care
au tras-o ? învăţătura tre­
El seamănă deopotrivă gîndit că ar fi bine să vină şi ea buie continuată. Pentru fe­
In sol bogat şi sol... major. în ajutorul „protejatei lor” . Artiştii Băbşenii se mîndresc cu ele. Mai
sînt însă destule locuri libere. Să bruarie. s-a programat,
amatori au ales piesa de teatru „In printre altele, un concurs
Brigadierul Ştefan Laichici de la peţit” de Radu Teodora din care vedem ce o să le aducă concursu­ „Cine ştie, cîştigă”. Con­
ferma zootehnică şi directorul căminu­ rile şi festivalurile anului 1962. curenţii au de răspuns la
lui cultural Ştefan Laichici, se ajută cei ce lucrează în legumicultura întrebări din domeniul a-
reciproc. „Cei doi“ , precum bănuiţi, au de învăţat. griculturii şi zootehniei.
sînt... una şi aceeaşi persoană. Recent şi cei din echipa de dans Bibliografia pentru con­
şi-au zis : adică de ce să stăm de o curs este de pe acum
Se ajută-n muncă cu mult drag parte P Dansatorii s-au gîndit că ar popularizată. Participanţii
Ca între prieteni, cum se ştie. au de studiat un material
Nu-s pricini între ei, de arţag fi tare frumos să prezinte un dans bogat : Directivele celui de
,.Cei doi” trăiesc în armonie. cu tema : „In grădină”. Se studiază al III-lea Congres al
acum posibilitatea de a o realiza, P.M.R. privind agricultura,
Moş Vasile Săvescu şi ginerele său se învaţă dansuri neaoş băbşene recomandările Consfătuirii
Avram Rădneanţu îi învaţă pe tineri pentru a compune cu ajutorul lor pe ţară a ţăranilor colec­
vechile dansuri din Babşa : „Măzări­ tivişti, broşuri şi articole
chea", „închinata" şi altele. „tema”. de specialitate.
Grădina nu este însă singura
goooooooooooooooooooooooooooooooootj
Cînd se află prinşi în joc protejată a formaţiilor artistice. In
Poate bat pasul pe loc, ultimul timp şi porumbul are jj Cifre l
Dar în cuget şi în fapte multă trecere. B
„Pasul” li-e de poşte... şapte. * şi fapte |
„Cum se pot obţine 5.000 kg.
§ 8
// S • Satul Babşa are 220 8
8 de familii. Numărul citi-jj
Discuţie cuMBINIŢH 8 torilor este de 375. 8
• Şcolarii au strâns în jj
8
8 jurul a 350 kg. deşeuri §
— Asta e l Şi o dată cu noua ei născut de curînd 14 purcei. Şi toţi | textile. Din banii obţi- 8
calitate a devenit şi colectivistă sînt sănătoşi şi vioi. Să nu uitaţi 8 nuţi se va cumpăra lino- °
lruntaşă. nici de îngrijitorii Ion Mircu şi Ion 8 leum pentru coridorul 8
— Bine Albiniţo, dar poţi să-mi Laichici. Âu vegheat-o pe Băla toată 8 ?coIii- l
— Bzz, bzz. spui ce citesc băbşenii ? noaptea. Purceluşij tremurau sărăcu­
— Ce-i cu tine — Pot. Le place mult literatura, ţii de frig, dar ei au făcut un foc 8 • Dintre conferinţele 8
Albiniţo, de ce bî- dar în acelaşi timp sînt dornici să zdravăn, i-au spălat şi i-au pus la § ţinute cităm câteva ti- 8
zli ? Eşti cumva înveţe cum se lucrează ştiinţific pă- scroafă. După cum vezi, au făcut to­ 8 tluri : „Să cultivăm cît |
necăjită ? mîntul, cum se îngrijesc raţional ani­ tul după cum recomandă cărţile de 8 mai multă sfeclă de 8
— De unde ! Asta-i bîzîit de bucu­ malele. In alegerea lecturii sînt aju­ la bibliotecă. § zahăr şi floarea soarelui”, 8 m
rie. Vin de la Babşa. Dacă-a(i şti taţi de listele de recomandări afişate 8 „Creşterea animalelor — jj
ce s-a întîm plat! Dai mai bine să la toate locurile de muncă. La cele 8 izvor nesecat de sporirea 8
vă spun eu. Pe harta satului, afişată mai importante unităţi sînt şi biblio­ jj averii obşteşti şi a ve- 8
la cămin, numărul 101, reprezentînd teci mobile. Aşa bunăoară toată vara „Interior ţărănesc” pic­ 8 niturilor colectiviştilor”, jj
poarta colectivistului Livius Săvescu a funcţionat o bibliotecă mobilă la tură în ulei de TUCU- 8 „Fondul de bază td gos- 8
a fost încercuit cu roşu. înţelegeţi ? grădina de legume. O asemenea LESCU ION § podăriei colective”. 8
Cu roşu... bibliotecă există şi la ferma zooteh­ voooeoooooooocâoooocooooocooooooooob §
8
— Nu înţelegem nimic, Albinito, nică. Bibliotecarul este grăjdarul Ion
vorbeşte mai lămurit Pătraşcu. Toţi cei din sectorul zoo­
— Uite cum a fost. Colectivistul tehnic pot găsi broşurile de care au
Livius Săvescu a avut un mare ne­ nevoie, pe specialităţi şi învaţă din
caz. El, cititor fruntaş. Soţia şi aproa­ ele cum se îngrijesc vacile, cum se
pe toţi ai casei erau cititori. Numai hrănesc ele raţional, cum se îngri­
mama lui, Livia, era greu de îndu­ jesc porcii, ovinele etc.
plecat. Zicea că nu vrea să-şi piardă — Te pomeneşti, Albiniţo, că al o
vremea cu cititul. Din cauza asta
numărul 101 pe hartă rămînea mereu citit şi tu broşurile ?
neîncercuit Acum o să mă întrebaţi, — Ba. Toate au fost împrumutate.
ce mare scofală este să ai numărul — Da' Ia urma urmei, de unde ştii
casei încercuit cu roşu, pe harta de că aceste broşuri au fost citite ?
la cămin Aici e aici. Cercul roşu e — De unde ? Am văzut calea lap­
o distincţie. O dobîndesc numai acele telui...
case unde toii sînt cititori. — Asfa-i bună ! Te-ai făcut citi­
— lntelen Si Livia a devenii citi­
toare.. toare in stele
— Nu e vorba de „Calea Lapteluf
de pe cer ci de cea din Babşa. 2.000
Panină redactata de litri de lapte pe cap de vacă fura­
jată au obţinui băbşenii. Pe ce cale t
E ABRAHAM
Îngrijind vacile ca la „carte". Ei, dar
şi V CICĂ acum e tîrziu, trebuie să plec. Vă
corespondent sfătuiesc să o felicitaţi pe Băla. A