Page 19 - Albina_1962_01
P. 19
„.R ezu ltatele obţinute în creşterea numărului de
oi cu lînâ fina şi sem ifinâ fac posibila realizarea
sarcinii trasate de conducerea partidului de a eli
mina, începînd din 1962, importul de lină. La 1 oc
tom brie a.cn din totalul de peste 5 m ilioane ovin e
în sectorul agricol socialist, cele cu lînă fină şi
semifinâ reprezentau 3.770.000 capete, adicâ peste
75 la sută...
(Din cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
ia încheierea Consfătuirii pe fără a ţăranilor colecti
vişti).
Ferma de ovine s-a stator a ceas ta, — şi-au zis ei văzând
nicit printre ramurile de pro că argumentele lor nu stau în
ducţie cam la dod ani după picioare. — Gm vedea noi ce-o
înfiinţarea colectivei. Cele 150 ieşi pînă la urmă". Şi în toam
de ţigăi cu care am început na lui 1958, în gospodărie au
aveau să constituie punctul de apărut „musafirii pretenţioşi",
plecare ai puternicului sector cum au numit colectiviştii
zootehnic de azi. Rezultatele, cele 100 mieluţe şi 85 oi mame
mereu mai bune, i-au făcut din rasa Merinos de Palas, n ultimii ani, pe meleagu tru a ilustra mai bine aceasta,
realizările obţinute au spul I
pe colectivişti să privească cu aduse de la Staţiunea zooteh rile Dobrogei, s-a extins vreau să arăt că numai in ul
multă dragoste creşterea oi nică. creşterea Merinosului de tim ii zece ani au fost livrate
lor. Dar sporirea efectivului, Munca dusă cu răbdare şi Palas, creat de către Staţiunea gospodăriilor colective din re
care în mai puţin de trei ani experimentală căreda-i poar rT)lT3 giune, cum ar fi cele din Tă-
depăşise cu mult cifra de 500, berat neîncrederea colectiviş tă numele. Pentru a afla m taru, Şipote, Straja, Toprai-
era mult mai rapidă decît tilor pentru rentabilitatea noi amănunte legate de activi sar etc., peste 3.200 oi şi mie
creşterea producţiei de lină. creşterii oilor merinos. Astăzi, tatea staţiunii şi de sprijinul KJ2I luţe, din care gospodăriile
Aceasta a determinat o pre din cele 2.400 oi ale gospodă pe care îl acordă gospodării şi-au format nucleele de ba
ocupare susţinută pentru găsi riei, mai mult de 1.000 simt lor colective din regiunea Do ză. In aceeaşi perioadă staţiu
rea unor metode de înlăturare din rasa merinos. La această brogea, ne-am adresat tova nea a mai livrat aproape
a rămânerii în urmă. Era ne turmă, producţia de lină a răşului director Savu Timariu, care ne-a re 4.000 berbeci de reproducţie, care au fost fo
cesar să începem procesul de fost de aproape 4 kg pe cap latat următoarele : losiţi la însămînţările artificiale în întreaga
ameliorare a rasei. Aşa oă, de oaie. Am avut od care — Formarea Merinosului de Palas este ro regiune. Dar ajutorarea unităţilor socialiste
prin 1956, în gospodărie au au dat chiar şi peste 7 kg. dul unei îndelungate cercetări ştiinţifice. Nu se face şi prin tehnicienii staţiunii, care se
fost aduşi 10 berbeci din rasa lînă. Făcînd o comparaţie cu cleul de la care s-a pornit a fost Merinosul deplasează permanent pe teren, indrumînd
Merinos de Palas. „Evenimen- aniul 1955, când producţia unguresc, care a fost supus, în decursul anilor, activitatea gospodăriilor colective de care
tul“ — cum l-au numit colec- de lînă nu depăşea 1,50 kg pe unei riguroase selecţii. Astfel, am obţinut un răspund.
tip de oaie rezistentă, cu lînă fină şi omogenă. — Şi acum, In încheiere, aţi putea să ne
Pentru a accentua fineţea linei şi a mări vorbiţi cîte ceva despre proiectele de viitor
procentul de desime şi ondulaţie, am folosit cile staţiunii ?
C^ n e - a a c iu a A m constatat însă că tipul creat avea unele vedere faptul că experienţa înaintată trebuie
— In întreaga noastră
la selecţie berbeci de Bambouillet (Franţa).
activitate avem în
de defecte de exterior (conformaţie prea mică). să fie un bun al tuturor. Tocmai acesta este
şi rolul nostru, subliniat, de altfel, la Consfă
De aceea, am întrebuinţat la infuzie berbeci
precoci şi semiprecoci germani, iar în ulti
mul tim p berbeci de Stavropol care au con tuirea pe ţară a colectiviştilor. Cu mai bine
de patru ani în urmă, în staţiune s-au expe
tribuit la sporirea simţitoare (16 la sută) a rimentat pentru prima dată fălările timpurii.
tiviştii — a fost comentat în cap de oaie, constatăm cu sa cantităţii de lînă. Se poate afirma, fără re Ele s-au dovedit deosebit de economice, de
fel şi chip. Nu prea voiau oa tisfacţie că acum această cifră zerve, că Merinosul de Palas întruneşte toate oarece ajută la sporirea producţiei de lină
menii să se împace cu însă- este depăşită cu mai bine de calităţile predecesorilor săi. Cît despre 're şt lapte. Nu de mult, am introdus şi fătările
mânţările artificiale, lucru cu două ori. Rezultatul este ur zultatele obţinute, pot aminti că, în acest an, dese, constatind că aceasta este o cale prac
totul nou pentru ei. „Nicioda marea firească a preocupării la oile mame am realizat o producţie între tică pentru sporirea rapidă a efectivului de
tă n-o să vedem de aici miei" pentru îmbunătăţirea rasei 7,3 şi 11 kg lînă, iar la berbeci am obţinut ovine. C ît priveşte măsurile de viitor, voi
— ziceau cîte unii. Dar încă de oi. Pe lângă monta ar de la 12 pînă la 24JS00 kg. aminti, scurtarea perioadei de înţărcare lo
de la primele fă ţări rezultatele tificială, din 1960 am in — întru cît multe din gospodăriile de stat cel m ult 70 de zile, pentru a obţine fătări
bune au început să risipească trodus şi selecţia. Am făcut şi oolective dispun acum de oi din rasa Me mai dese. A m început şi experienţele cu
îndoielile. Şi pentru a-i con o riguroasă alegere a anima rinos de Palas, vă rugăm să ne spuneţi care creşterea batalilor. Noul pe care il căutăm
vinge deplin pe colectivişti a- lelor, creîndu-ne un nuoLeu de este sprijinul direct pe care staţiunea îl aici este de a stabili exact perioada pînă la
supra superiorităţii acestei elită. Extinderea însăminţări- acordă acestor unităţi ?
metode, încă din iarna lui lor artificiale, cu berbeci de tundere. Practica ne va răspunde curând şi la
1957, în cadrul învăţămîntu- Palas, ne va da posibilitate ca, — Răspândirea Merinosului de Palas s-a această întrebare.
lui agrozootehnic, am intro pînă la sli îşi tul lui 1962, să făcut pe două căi : formarea de nuclee şi di
dus o serie de lecţii privind avem în gospodărie numai oi fuzarea de berbeci pentru reproducţie. Pen- ION MIHIŢ
însămînţările artificiale. cu lină fină şi semifinâ.
Numai însămînţările artifi Creşterea continuă a efecti
ciale nu ne dădeau însă posi vului de ovine şi paralel cu
bilitate ca, într-un timp scurt, aceasta îmbunătăţirea calita Lucrările Consfă după gradul lor de gestaţie,
să trecem de la rasa ţigaie la tivă a rasei, au dus la obţine Paşte turma Radului tuirii pe ţară a ţă avînd grijă ca lîna din jurul
merinos. Obţinerea unor pro rea unor cantităţi tot mai ranilor colectivişti au ugerului şi cozii să fie tunsă
ducţii tot mai mari de lînă mari de lină. An de an satis In lunca Bîrladului subliniat, printre al pentru a putea asigura mieilor
fină şi semifinâ se putea rea facţiile financiare, cum le mai Paşte turma Hâdului tele, succesele do- un supt cît mai igienic. Fura
liza prin intensificarea pro spune contabilul nostru veni Turma ce-i a tuturor, bîndite de gospodă jele voluminoase, îndeosebi
cesului de merinorizare a oi turilor băneşti, sînt tot mai A colectiviştilor. riile colective în spo- suculentele (siloz, sieclâ), gro
lor. In cadrul unei adunări de mari. Pentru a concretiza afir Paşte turma iarbâ verde rirea efectivelor dei sierele (paie, vreji de mază
partid, comuniştii au ridicat maţia făcută, este suficient să Hadu din ochi nu mi-o pierde. ovine şl creşterea re) se reduc, urmînd ca raţia
problema creşterii merinosu arăt că numai în decurs de Paşte turma iarbă mare productivităţii lor. să se mărească treptat în de
lui pur şi la noi în gospodă şase ani, veniturile pe care Badu-i zice o cintare Pe scurt, este vorba curs de 5—6 zile după tătare,
rie. Propunerea a dat naştere le-a adus ferma de ovine au Dintr-un fluier fermecat de a acorda ţoală cînd oile vor intra în regim
la multe discuţii contradicto crescut de aproape zece ori. Cum nu afli aitu-n sa t; grija creşterii oilor normal de hrănite. In timpul
rii în itîndul colectiviştilor: Faptul că din cei peste Câ-i făcut cu mina lui şi, îndeosebi, a tine alăptării, hrana trebuie să fie
„A m auzit că merinosurile 1.200.000 lei proveniţi anul Din crenguţa codrului. retului ovin. Dar pen- compusă din fînuri de legu
sînt pretenţioase, mănîncă trecut din sectorul zootehnic, a- Oile cind il aud .ru obţinerea unui ti- minoase şi graminee, nutreţuri
mult şi numai furaje din cele proape 700.000 lei sînt reali Mai cu poitâ iarba tund. tineret sănătos, vigu însilozate, concentrate (po«
mai bune şi pe deasupra rru zaţi din lina şi laptele con Şi cind vin ciopor la strungă ros şi cu o cît mai mare pu rumb, orz, şroturi, tărîţe) etc.
dau nici atâta lapte". Pînă la tractat, ilustrează în mod cît Ne dau lapte să ne-ajungâ tere productivă, se cer luate In primele zile, mieii se
urmă i-am convins că o oaie se poate de convingător ren Şi de urdă şi de caş de pe acum o serie de mă alăptează de 4—5 ori pe
merinos dă de trei ori mai tabilitatea creşterii oilor cu Şi să dăm şi ia oraş suri. De modul cum sînt în zi, apoi pînă la virsta de
multă lînă decît una ţigaie. lînă fină şi semifinâ în gospo La Urlaţii din uzini grijite oile mame, mai ales 10 zile alăptarea se ră
Contabilul gospodăriei le-a făj dăria noastră. Care ne trimit maşini flcum în preajma fătărilor, şi reşte treptat, ajungînd la
cut şi un calcul care arată că Rodul mai bogat să fie cum ne preocupăm de creş tS ori pe zi. Oricare ar fi sis
deşi la oile merinos cheltuie In mindra gospodărie. terea mieilor în perioada de temul de alăptare al mieilor,
lile sînt mai mari. totuşi ve lONUS CAlALi alăptare, depinde în primul în primele 6—7 zile de la naş
nitul net obţinut depăşeşte d'e preşedintele G.A.C. Auzit în comuna Sîrbi, rînd succesul dorit. tere, ei trebuie să fie hrăniţi
peste trei ori pe cel de la oile „înfrăţirea" din Topraisar, regiunea laşi de PETRE Una din cele mai de seamă cu lapte colosiral bogat îg
ţigăi. „Să facem şi încercarea regiunea Dobrogea POPA măsuri in această privinţă este proteină, avînd o mare în
amenajarea din timp a adă semnătate în arătarea orga
posturilor. nismului împotriva diferiteloc
boli digestive.
Un adăpost bun pentru fă
In scopul reţinerii
tări se cere să fie încăpător, pentru piăsilă a ce
călduros, luminos, curat şi lor mai bune exem
fără curenţi de aer. Stratul de plare, mieii obţinuţi
paie folosit ca aşternut trebuie din rasele de oi cu
menţinut curat şi cît mai uscat lînă fină şi semi-
pentru a feri oile în ultima
Producţia de lînă fază de gestaţie şi pe mieii iină, se boniteazâ la
a acestor berbeci nou născuţi de eventualele virsta de 3— 4 săp
tămâni. De la virsta
Merinos trece pe îmbolnăviri. Compartimentul de 2—3 săptămîni,
de fătare trebuie să fie pre
ste 20 de kg. este necesar ca mieii
văzut cu plafon pentru a
Recordmanul sta- păstra o temperatură de 10— să primească la dis
! ţiunii este însă 12 grade Celsius. Aici se creţie un surplus de
porumb (30 la sută)
berbecul cu nu vor amenaja boxe pentru tă şi ovăz (70 la sută)
tare prevăzute cu portiţe, sau
mărul matricol uruite, precum şi fi
la nevoie un anumit număr de
917, care a dat padocuri (loc anume pentru broase de foarte bu
singur 24,600 kg tătare) de 4*4 m. nă calitate. După
virsta de 30 zile can
de lînă. înainte şi în' perioada tătă-
rii, îndeosebi, trebuie dată titatea de concen
multă aten’ ie modului de hră trate se măreşte pro
nite a oilor. Furajarea lor cu gresiv la 80— 100 gr.,
nutreţuri alterate, adăparea ajungînd la 200—300
gr. pînă la virsta în
cu apă prea rece poate pro
duce avorturi. Cu cîteva zile ţărcării (aproxima
înainte de fătare, oile trebuie tiv 3 luni).
separate în cîrduri mai mici, Ing. V. TAFTA
