Page 21 - Albina_1962_01
P. 21
’ 3 'I U I 1'^ : î î»^ iA • ,
■ !P & ,'î£ ; 'A '2 'î r i - l - i ; - * : •
imagine veche, de care se a- Imaginea veche se îndepărtează,
0 gaţă memoria, ea de-un spin, . cucerită de un adevărat caleidoscop
mă urmăreşte. O măsuţă ro al noilor înfăţişări pe care le ia po
tundă, joasă, cu scindară înnegrită, rumbul. în noua lui istorie. Intr-una
mâncată de timp. In jurul ei, pe din lecţiile agrotehnice s-a arătat ce
scăunele, copiii şi gazda casei. In resurse inepuizabile au stat ascun
mijloc, pe un fund de lemn, mămă se în bobul auriu sau maşcat, resur
liga aurie, abia răsturnată, fumegă. se care-i conferă dreptul de-a se
O aţă de cînepă răsucită o împarte chema o comoară valorificată de a-
în părţi egale. Femeia toarnă apă gricuitura socialistă. (Eram într-o
in ceaun ca să nu capete crustă mă comună de lingă Dunăre. Oamenii
măliga ce n-a putut fi rasă de pe abia se înapoiaseră de la îndiguiri).
margini. Intr-un blid de pămînt aş Glucoza, amidon, dextrină, pectină,
teaptă brînza, alături e ceapa. Un material plastic, acid lactic şi ace
fir de brînză pentru un gălătuş de tic, coloranţi, acetonă, medicamen
mămăligă. Copiiilor li se spunea te, cauciuc sintetic, mediu ambiant
ades : arătaţi-i-o numai ! Cu un cu- pentru ciuperci în fabricile de Pe
vint : amăgiţi-vă ! nicilină, carton, hârtie şi... lista ră-
Sub această formă ne-a însoţit mîne deschisă. Intrat in zona indus
porumbul amar de timp. Ritualul trială a chimici, porumbul devine
îndătinat al mestecatului mămăligii, personaj principal şi-i solicitat la
fundul de lemn, prevăzut cu aţa as Bucureşti, Cluj, Iaşi, Bacău şi altele,
pră de cînepă, peste tot intîlnit : in ca materie primă. Dacă e vorba de
căsuţele de Pe cimpie, sus la stînă, chimie trebuie să nu uităm că, în
„Constructori de mîine“ în baraca tăietorilor de lemne, pe acest domeniu, porumbul nu era cu
pluta ce cobora la vale, se repeta, noscut decît ea o sursă pentru ru
□G
necerind decît un ceaun, un pumn dimentara sa prefacere in rachiul
de sare, apă, o aţă şi bun înţeles, de bucate, puturos de te scotea din
1 Cele două s-au despărţit prietene. mălai. Ei bine, cel mai greu de do- casă.
Mai tîrziu, cînd auzea radioul bîndit s-a dovedit a fi mălaiul. Nu Dar relaţia — şi nicidecum de im
cintînd, bâtrîna nu se mai desprin prea erau favorabile împrejurările portanţă secundară — căreia cu
dea de lîngâ el, ba chiar începuse n'ici pentru cei din jurul măsuţei greu i-ai fi reuşit contura întinde
sâ ştie şi cîntâreţii, dar fiindcă de rotunde care înşelau cu un fir de rea, căreia abia agricultura socia
la început fusese împotriva apara brînză dumicatul de mămăligă, nici listă i-a dat impuls şi perspective
tului, nu voia să dea nici un semn pentru planta ce a intrat cu sfială nebănuite, este aceea dintre porumb
că-i place. Cîteva luni, pînă s-du în ogorul săracului. Zece măji la Şi zootehnie.
consumat bateriile, n-a mai fost su hectar se putea numi o recoltă bu Vita rodea cocenii uscaţi, aduşi
părată de loc. Cînd fiică-sa a vrut nă. Nu pentru că ţăranul n-ar fi do de pe cîmp şi legaţi de copaci, ori
să cumpere altele, ea n-a zis nici bândit o experienţă practică în cul aşezaţi in piramide in fundul gră
că da, nici că nu, dar la cooperati tivarea lui, de loc neglijabilă, ci dinii. Şi după o asemenea „furajare"
vă nu erau baterii, aşa că aparatul pentru că nu avea minună era cu ne
a rămas mut. la îndemînă timp, , putinţă să-i ceri
Şi-acum, de cîteva zile, căzuse nu avea la înde văcuţii sure, coste
din nou în supărarea aceea de la mînă unelte. Şi live, degenerate,
început, de după moartea bâtrî- mai ales nu i se să lase în şiştar
nului. deschisese dinain *'*- mai mult de-o cu
Alisândrina îşi pusese nişte lu te ştiinţa. Nn a- pă, două, de lap
cruri într-o paporniţâ, se îmbrăcase vea timp, pentru te, o asemenea v i
cu o rochiţă nouă, cu pantofi buni că şi-l irosea pe tă nu putea să se
şi trecu lîngâ masă sâ mai contro pămînt străin, opintească în jug
leze o dată lista cu ce trebuie sâ pentru că abia şi să scurme braz
ia de la Sâveni. Bâtrîna se sculă reuşea să axe şi dă mai adîncă de
din colţul ei, de pe pat, se învirti să samene, abia 19—12 centimetri.
puţin prin spatele fiicâ-si, trase cu reuşea să tragă o L-aţi ascultat la
coada ochiului la listă, luă o cîrpâ dată cu sapa. Iar Consfătuire pe I-
şi trecu cu ea pe ptichiciul sobei, pămîntul, muncit saia Negruţ, din
pe-un geam, şi-apoi şterse şi apa cum spune poe Şandra, în ce ter
ratul de praf. tul, cu duşmănie, meni, ou cită plas
refuza să-i dea mai mult decît să ticitate explica. Randamentul vaci
— Bagă de seamă sâ nu uiţi
ceva. Ghete pentru copchii ai pus ? nu piară de foame. lor de lapte date in grija lui e de
— Am pus, mamă. Apoi începu A r fi greu de scris ce Înseamnă peste 6500 litri lapte pentru fiecare
sâ-i citească lista : ghete pentru co saltul uriaş pe care l-am înregistrat, dintre ele. Vacile sînt urmărite în
pii, şoşoni pentru mata şi pentru cu bucurie, in anii noştri. L-am au deaproape, au individualitate pro
mine, tuburi pentru cablu, becuri, zit cu toţii pe brigadierul Aurel prie, comportare diferenţiată. Baza
rochii pentru fată şi pentru noi, cos- Cioc, din Miloşeşti-SIobozia, de furajării acestor recorduri în mate
tumaş pentru Ion el; restul, fleacuri scriind, cu competenţă şi precizie, rie e porumbul, obligat să-şi înde
pentru casă. ca pe un lucru de la sine înţeles, plinească rolul în două feluri : _ ca
— N-al uitat nimic ? că au obţinut, in urma aplicării n- porumb siloz sau boabe. Iar vitele
— Parcă... astea-s toate ? 1 uui impresionant ansamblu de mă dau din ce în ce mai mult lapte.
— ...Aceea ziceam... să nu uiţi suri tehnico-ştiinţifice, pe S15 hec Toate acestea, intrate In circuitul
ceva... tare ctte 5.227 kg. boabe. Ba, mal valorificării se convertesc în veni
Fata voia sâ-i spună şi de bate mult, pe 120 hectare cântarul a in turi. pe care orice socotitor este dis
caaă, că ea ştie cunof rii, dar se gîndi să n-o supere. dicat 9.000 kg., iar soiul H.D. 408 pus” să ti le înşire concret, în bani.
se imblă la dînsu’. — Dacă mi-oi aduce aminte ceva, Se ştie exact cit venit a adus fie
iau eu... Mai este jumătate de ceas a dat pe 24 de hectare câte 9200 kg care vacă, se ştie cit randament dă
Maria a plecat cam
supărată. Se gindea în sinea ei şi trebuie sâ sosească cursa. la hectar. In cultură neirigată ! Vor. ingrăşarea porcilor, se ştie ce în
semnează 10.000 de păsări crescute
că nici bine nu şi-a cumpărat ma îşi luă paporniţa în mînă şi ieşi. bitorul a rostit cifrele calm, fără în gospodăria colectivă şi cită lină
şinăria asta şi s-o şi iudulit. „Da- Bâtrîna o conduse pînă la poartă, o emoţie chiar. A fost ascultat cu ma
câ-i aşa, n-am să-ţi mai calc pra lăsă sâ facă vreo cîţiva paşi, apoi re luare-aminte, iar in carnetele de se poate tunde de pe un batal Me-
gul casei. Şi ailâ că am să-mi ieu o strigă. rinos. Iar baza acestor calcule e po
I nn şi eu unul", a zis ea în gînd şi a — Alisândrina 1 notiţe ale ascultătorilor au apărut rumbul.
fată plecat. Fata se întoarse. rezumate toate lucrările la care a Colectiviştii din Hărman au cal
;a... In serile următoare, Alisândrina, — ...Vezi să nu uiţi ceva... fost supus pământul pentru a i se culat că peste 30 la sută din venitul
aeu. să n-o supere pe mamă-sa, da dru — N-ai grijă, mamă. lor provine din sectorul zootehnic,
B-ar mul la radio şi asculta cu copiii nu — Şi adâ, mai spuse bâtrîna în smulge de zece ori mai mult decît cei din Mădăras au socotit 40 la
uiie mai după ce pleca bâtrîna în ca cet de parcă vorbea ceva de ruşi în vechile condiţii. Nu erau unice sută, în afara producţiei de cereale-
mera ei să se culce. Cînd erau insă ne, şi nişte baterii pentru radio, că aceste cifre. G.A.C. Sin ta na, G.A.C- marfă contractată şi livrată statu
de copiii acasă, bunică-sa nu le spu dacâ-i mort, de ce sâ-1 ţii degeaba Siminoc, au atins şi ele producţii de lui. Aproape fiecare vorbitor de 1*
să nea nimic dacă îl puneau să cînte. la casă ?1
Atî- Ba, la cile o romanţă se aşeza pe Dar fiicâ-sa n-o auzi, se îndepăr peste 5000 kg, la hectar. tribuna Consfătuirii pe ţară, apre-
ştii pat şi o asculta oftînd, ca imediat tase mult. it-fi-B-iULOQgQ flfl QPOPQQOOOOO P Q Oftţb ciind că in medie valoarea zilei-
voi să se înveselească la cîte-o sîrbâ. muncă este în jurul a 30 de lei, nu
O enervau însă dracii de copii, merarul se urcă la cel puţin jumă
oua cînd îi dădeau drumul prea tare.
ca- — Mă-ta munceşte de se speteş tate. Şi fără îndoială porumbul e un
-CTU- te, să vă facă vouă bucurie, şi voi izvor principal de venituri.
înui gîndiţi să-l stricaţi, aşa-1 puneţi de Inginerul agronom, care înşira
. O tare. multiplele ramificaţii spre care duc
pro- încetul a învăţat sâ-i dea drumul,
ei. şi într-o zi, cînd Maria, vecină-sa, T E L E V I Z O R întrebuinţările bobului de porumb,
S-sa şi-a călcat pe inimă şi a venit din a arătat că rădăcina acestei grami-
s-a nou să asculte radioul, de astâ-datâ La televizorul nostru este nee e în stare să răzbată pînă la
ată. şi cu un sfert de rachiu, bâtrîna a Fiece secundă, o poveste. 5 m. adine in pămînt, iar intr-un
eas, trecut şi a deschis aparatul, prin Fiecare ceas ia piept ne~ar sta panicul mijlociu se pot număra pî
it o zând butoanele în mînă ca un fa Ca o floare de „Nu mă uitai".
i-au chir. In casă a năvălit o sîrbă în Personal, eu am uitat să sufăr. nă la 10 milioane grăuncioare de
rată drăcită şi feţele muncite ale celor polen.
:ică. două s-au luminat. Au început să Ziua mea e ca un punct de nufăr, înţeleg bine acum. Rădăcina lui
ilta, se cinstească. In pauză se auzea Anul meu, în marea omenirii, e puternică, răzbătătoare, iar grăun-
apoi cum sfîriie untura pe aragaz. Îşi aduce, proaspăt, trandafirii.:
— Tare-i bun unu' de-aista, spuse Sînt un om pornit spre viitor. cioarele-mi adne aminte că multe
imu’ Maria. Am în casa un televizor. din gospodăriile noastre colective
zice — Drept să-ţi spun. Mărie, un Mai sînt mulţi asemenea cu mine. sînt multimilionare.
radiu e bucurie la casă. Mai auzi Ne-ntîinim în viitor — şi-i bine! E de prisos să ne mai întrebăm.
un cîntec, mai auzi ce se petrece
piat prin lume... E limpede ca lamina zilei că este o
toa- AL. ANDRIŢ01U
— Noroc, ţaţă, şi sughiţ bun şi la nesecată comoară, al cărei lacăt l-a
Alisândrina. Harnică fată. Barbat, deschis epoca noastră, socialistă.
laca nu alta.
ă-mi — Ee... Ai să te văd sănătoasă. ŞTEFAN LUGA |
i in- Să mai luăm şi fundu’ ista de pa
că-i har, şi... Trebuie sâ vină fata şi
a a- copehiii şi... nu-i gata mîncarea... iStSJUUULSJUUUUUUUtJUUULJUUUUlJUUC'
