Page 22 - Albina_1962_01

r-
r ]
s > atul nostru, aşezat la poalele unor
. S dealuri, de unde » se trage ţi nu- I Cîntecele mele
^ ^ mele — Delureni — a fost de curînd
în sărbătoare. 259 de fam ilii, cu 810 hec­ Cioplite din cărbuni şi minereu
tare de pămînt, au inaugurat o gospodă­ ( Sînt cîntecele mele-acum. Iar eu
rie agricolă colectivă căreia i-au dat nu­ f Ca meşter făurar ce mă numesc
mele „8 Martie“ . |Din flori de stil temeiuri le zidesc.
Comuniştii au fost aceia care ne-au ară­
tat drumul belşugului. încă in anul 1960, f Călite sînt, şi-n inima mea caldă
Simon Aron, Aitai Gheza, Ibolja losif, IL e simt copilăria cum şi-o scaldă,
Demeni Andrei şi alţii, care şi-au făcut [ia r aspră, mina mea de muncitor
cereri de înscriere, au desfăşurat o largă j; Viaţă le dă şi drum spre viitor.
muncă politică în rîndurile celorlalţi ţă­
rani întovărăşiţi, ca să-i convingă că in \ La oameni eu mă-nchin ca la eroi.
colectivă li-e fericirea şi belşugul. ( Să le sărut, aş vrea, palma crăpată I
Tim p de 4 ani de zile Cit am muncit fls făurarii vremurilor noi
noi pămîntul în întovărăşire ne-am putut jCum nici nu le visasem altădată.
da seama că munca în comun este bună,
mai spornică decît cea individuală, ha f Şi parcă sînt cireşe date-n pîrg
colectivişti am văzut spornide şi mai l A le lor chipuri strălucind sub soare - i
mare, adevărat belşug. Comitetul de in i­ f Cînd viaţa nouă, făurind cu sîrg
ţiativă ne-a ajutat să ne convingem de f Ei fac din patria iubită, floare.
acest lucru. A m vizitat gospodăriile
agricole colective din Papiu-llarian, din ŞTEFAN TĂNASE
Balda, din Petea de Cîmpie. Ne-am mi­ colectivist
nunat de cîte am văzut aici, dar am ţi
căzut pe gînduri. Cum am putea să în ­
temeiem şi noi asemenea ferme mari de
vaci, de păsări, de oi, crescătorii de porcii
tot ramuri aducătoare de mari venituri ?
Intr-un singur fel. Să facem şi noi co-,
lectivă.
Tăria oamenilor uniţi

Ploua. Terminaseră oamenii şi sosise Ungă Vasiie BidoL
de arat, iar pe unele tarlale Era voinic ciobanul, dar ud
griul şl răsărise. In armanul pînă la piele. Nici o oaie nn
colectivei numai glume şi li­ era afară din saivan. Toate Id
sele. Printre oameni, cum îi adăpost. Dar dacă mai lăsau
este obiceiul, era şi brigadierul oile acolo r- s-au sfătuit ei —<
Tudor Tudor, secretarul orga­ putea să vină Argeşul mal
nizaţiei de partid din colec­ mare şi să le înece. Şi chiar
In perioada cit ne munceau aceste fifin-
duri, la căminul cultural, în cercurile de tivă. De la o vreme, cum nu dacă nu le lua apa, nu aveau
citit am prelucrat din filă-n filă Statutul mal aveau ce face, iar de "ple­ Ce să le dea să mănînce, (A
G.A.C. Despre munca în gospodărie s-a cat acasă nu era chip, Tudor prin viitură nu puteau trecu
vorbit şi prin programele brigăzii artistice Tudor începu să povestească direct. întunericul cobora din
de agitaţie şi prin nenumărate conferinţe. oe-a păţii el odată cu boier ce în ce mai negru. La tirlă nu
Le-am ascultat pe toate, am cumpănit Dovleac, cînd n-a reuşit destul era decît un singur felinar. Cd
bine şi am intrat în colectivă cu bucurie ide repede să se ferească din să facă?...
şi nădejde. Calea lui. Ceilalţi colectivişti au sosit
....„Toată munca mea din şl ei. Tudor strigă :
La adunarea de constituire, unii dintre vara aceea s-a risipit în de­
bătrînii noştri şi-au adus aminte de tre­ şert. Şi n-a fost destul atît. A — Dejugaţi boii. Luaţi oa­
cut Baciu Gheorghe Suciu a povestit adu­ început să cad.ă o ploaie re­ rele şl impingeţi-ie prin apă,
nării cum a muncit el şi alţi m ulţi delu­ pede şi deasă, ca asta de-acum, unul după altul, apropUndu-I«
reni pe nimica toată pe moşia grofului de credeam că vine potopul
Gali losif şi a cîtorva chiaburi. nu altceva. Din grîu n-am mai în aşa fel ca să facem un pod
Despre viaţa noastră de acuma nu a ales aproape nimic. Şi-acasă din dricurile lor.
mai fost nevoie să povestească baci Gheor­ m-aşteptau cinci guri..." Ciad podul de oare a fost Creatoare de artă populară.
ghe, că doară o ştim. A m văzut cu ochit Tudor vru să mai zică ceva, gata, Tudor a luat o oaie la (P ic tu ri în ulei de M IR E A D U M IT R U «
noştri cum au dispărut unul cîte unul bor­ dar nu mai avu timp că Gheor- spinare şi cu băgare de seamă maistru constructor)
deiele acoperite cu paie şi cu stuf şi s-au ghiţă, feciorul cel mare al lui a trecut cu ea de
Vasiie Bidoi, ciobanul colecti­
construit case noi, mai bune. în m ijlocnI partea cealaltă.
vei, venea în fuga mare spre Ceilalţi colectivişti
satului a fost construit un cămin cultural* ei şi striga cit putea ; att luat şi ei cîte o O
un local pentru cooperativă, o nouă sală — Argeşul... apele... au ve­ oale şi le-aru tre­ su rsa însemngilă
de clasă. nit apele mari şi ne ian oile... cut dincolo, pe
Săriţi !.„
Cit despre viitor, ne-a vorbit pre­ uscat. Intre timp
— La Argeş, la saivan 1 — se aiu sosit şt utemiş- de re n ifu ri
şedintele pe care l-am ales in adu­
auzi vocea groasă şi aspră a tii. S-au urcat şi
narea de inaugurare a colectivei, Si­ Ini Tudor. improvizat. Fetele ir n an 8-a încheiat, un (din care 13 vaci cu lapte),
podul
ei sus pe
mon A ro n : „ i a noi terenurile poate că Pînă la saivan erau oam altul a început. Prilej 43 porci, 85 oi şi 1.087 la
nu smt chiar aşa de bune ca în unele trei kilometri. Distanţă bună şi femeile au ve­ de bilanţ şi o bazâ păsări, realizîndu-se şi de-
de alergat, nu glumă. Lumea de plecare spre noi suc­ pâşindu-se planul la toate
părţi ale raionului, dar oamenii noştri sânt nit ou felinare, cu
Se Îmbulzea Ia fugă. Deodată cese. speciile.
foarte harnici şi avem posibilitate s i *" lanterne (Şl le-au In domeniul zootehniei,
Tudor Tudor se opri în loc. Se Nu este de conceput
jungem in rîndurile gospodăriilor colec­ întoarse cu faţa spre oameni luminat drumul. colectiviştii din Techirghiol Insă dezvoltarea puternică
tive fruntaşe. Vom întemeia o fermă de şi strigă : Ploaia cădea ou au obţinut succese de sea- a sectorului zootehnic fără
mă.
Ei dispun acum de
vaci, vom face ferme de porci şi turme — Scoateţi carele cu boi şi duşmănie. Argeşul 587 capete taurine faţă de o bazâ furajeră corespun­
veniţi in grabă ou ele la sai­ spumega neputin­ zătoare. Aşa se face că în
de oi. Avem o coastă minunată pentru «*» 500 planificate, din care anul 1961 au iost stabilite,
van... cios faţă de tăria
şi pomi fructiferi. Toate acestea ne vor Apoi îşi continuă alergătura. 243 vaci cu lapte. Planul în acest scop, 778 hectare
de lapte pe cap de vacâ
aduce mari venituri". Cînd a ajuns la marginea sa­ oamenilor uniţi. era de 2.000 litri. Pînă la din cate 185 hectare pen­
tului , dinspre Argeş, a văzut Cele cinci sute de sfîrşitul anului s-au reali­ tru porumb siloz şi sfeclă,
AVRAM ARIEŞAN tirla înconjurată de ape. Şi-a oi au fost salvate. zat 2.100 litri pe cap de s-au însilozat 3.827 tone
porumb, peste 8 tone p »
colectivist scos hainele şi a intrat în apă. vacă. Bunăoară, Vasiie cap de vacă.
Nici na se vedeau Ia marginea I. CRUCEANĂ Neagoe a obţinut de la
satului ceilalţi tovarăşi, cînd el funcţionar S-au asigurat, de ase­
grupa sa de vaci cu 5.000 menea, şi construcţiile ne­
litri, iar Vasilica Stancu cu cesare. Două grajduri de
3.000 litri mai mult decît a cîte 100 capete au fost
iost planificat. date în folosinţă în toamna
Gospodăria mai dispune fcecută. Există acum toate
de un număr de 1650 ovine condiţiile necesare pentru
(de la care a obţinut o cazarea animalelor.
producţie cu 0,320 kg de Datorită muncii pline de
lînă mai mult faţă de hărnicie, venitul din sec­
plan, pe fiecare cap de torul zootehnic a ajuns la
oaie) si de 500 porcine din 1.100.000 lei.
ocsre ctu fost livraţi 127 Baza de plecare este
porci graşi. promiţătoare. Chemarea
O dezvoltare mare a Consfătuirii pe ţară a ţăra­
luat în cadrul acestei gos­ nilor colectivişti a însuile-
podării şi sectorul avicol, tit şi pe cei din Techir­
ajungind ca în cursul ghioi. Colectiviştii care lu­
anului 1961 să se crească crează în sectorul zooteh­
un număr de 12.400 găini, nic s-au angajat să reali­
în afara celor 14.000 pui zeze producţii sporite. Pe
de o zi, livraţi gospodă­ anul 1962 se prevede mă­
riilor colective vecine. rirea numărului de taurine
Prin înfiinţarea punctu­ la 748, din care 355 vaci
lui de însămînţări artifi­ cu lapte. A fost planifi­
ciale se practică acum, în cată o producţie globa­
lă de 484.000 litri lapte,
proporţie de sută la sută,
revenind pe fiecare vacă
această metodă privită la furajată cîte 2.200 litri.
început cu neîncredere. Sectorul avicol va ajunge
Folosindu-se reproducători la 5.000 găini matcă, şi se
vor valorifica 5.000 pui
valoroşi de la centrul re­
mari şi 26.000 pui de o
gional s-a asigurat un pro­ zi. Venitul sectorului zoo­
cent de fecunditate de tehnic se prevede pentru
anul 1962 a fi de 1.573.280
94,5 la sută la vaci.
le>.
Prin realizarea efective­
lor de animale, Încărcă­ C. MOCANU
Corul căminului cultural din comuna Putna, raionul Rădăuţi. tura la 100 hectare a cres­ organizator cultural,
(Foto I. MICHITOVICI) cut In 1961 la 30,5 la vaci Techirghiol-Dobrogea