Page 23 - Albina_1962_01

• P i Pi T©T GIL©iUl • P i Pi T©T <GL©iUl •

O
{ O. N. U.
i © Cea de-a 16-a sesiune m
Inn!
şi-a reluat lucrările
Recent, au avut loc
■t q ) în capitala Statelor ■ ©
inn] Unite, convorbiri an- m
glo-americane „cu
privire la mijloacele
menite să asigure o
H mai bună funcţio­ HI
nare
O Naţiunilor Unite". O
a Organizaţiei
Dacă aceasta a fost
tema anunţată a dis­
H cuţiilor, apoi, faptele au dovedit că nu H
tot acesta a fost şi ţelul lor. Ce-i drept,
vn activitatea O.N.U. mai există încă des­
© tule lipsuri care fac ca acest important ©
for internaţional să nu-şi poată îndeplini,
în multe cazuri, rolul ce-i revine potrivit
F " Cartei, Nu însă'acest lucru i-a neliniştit Ir3
şi-i nelinişteşte pe guvernanţii de la Londra
şi Washington. Ceea ce-i doare de fapt, ©
este că, în ultim a vreme, puterile occi­ Silvio C. Moraes — B r P T E C A R E LA PESCUIT"
dentale au fost puse la OJl.U. din ce in W
ce mai des în situaţii neplăcute în legă­ inuependente din Asia şi în
primul rînd împotriva Indone­
tură cu o serie de importante probleme de D O C U m i N T A R ziei — stat neutru şi iubitor c
actualitate. Aceasta fiind situaţia, cercu­
rile diriguitoare din S. U. A. şi Marea de pace. c=
Britanie se fac luntre şi punte pentru a IRIHNUL DE VEST w
găsi soluţii în vederea confecţionării unei Din timpuri străvechi Iria­
noi „maşini de vot“. nul de Vest face parte «Kn Re­
Intre timp, la 15 ianuarie, cea de a 16-a publica Indonrri«. Legăturile
sesiune a Adunării Generale a O.N.U. şi-a „Tu înverzeşti acolo, in larguri de argint. culturale şi economice care
redeschis lucrările. Pe ordinea de zi fi­ s-au creat în decursul istoriei
gurează şase puncte, dintre care princi­ Fiu bun al libertăţii, tu, frate irianian — între populaţia de pe acest te­
palele s în t: situaţia din Angola si viitorul Dar te sufocă ştreangul incit te-ai înnegrit ritoriu şi Indonezia, dtau măr­
teritoriului Ruanda-Urundi de sub tutela Din inimă-ţi storc miere de-a dreptul peste-ocean“- turie de neclintit în această
Belgiei. Versurile acestea, scrise de nedreptei stăpîniri coloniale, privinţă. Guvernul indonezian
Discutarea acestor probleme la O.N.U. a încercat în repetate rînduri
va aduce, fără îndoială, noi neplăceri pu­ poetul indonezian S. Setiarini, cerînd plecarea olandezilor şi să rezolve pe calea tratative­
terilor coloniale. Manevrele Londrei Şi exprimă în mod plastic o re­ alipirea Irianuiui de Vest la lor cu Olanda problema eli­ Îm i
alitate crudă existentă pe un
Washingtonului de a-şi îmbunătăţi pozi­ Indonezia. Colonialiştii olan­ berării Irianuiui de Vest. E-
ţiile la O.N.U. nu au sorţi de izbîndâ. teritoriu de peste 400.000 km.p. dezi însă, sprijiniţi de parte­ forturile depuse s-au dovedit
aflat în partea de apus a in­
Intr-adevăr, şi la Organizaţia Naţiunilor nerii lor din S.U.A., Marea a fi însă zadarnice. Colonialiş­
Unite raportul de forţe s-a schimbat şi se sulei Noua Guinee şi cunoscut Britanie, Franţa, R.F.G., se tii olandezi nu vor să plece 'W
opun dorinţei de libertate a
schimbă tot mai mult în favoarea ţărilor sub denumirea de Irianul de poporului. Ei au înecat şi con­ de bună voie din Irian. In a-
Vest. Acest teritoriu bogat în
iubitoare de pace. ceste condiţii preşedintele In­ Inrl
zăcăminte de cărbune, petrol, tinuă să înece în sînge orice doneziei, Sukamo. a cerut po­
j*. aur, cupru, marmoră, păduri mişcare de eliberare a poporu­ porului indonezian şi armatei
(în ultimii ani aici s-a desco­
lui. Colonialiştii se fac luntre
încercări nesăbuite perit şi uraniu — n.n.) conti­ şi punte pentru a-şi menţine să fie gata pentru a elibera
nuă să fie ocupat de către co­ eît mai mult timp domina­ Irianul de Vest de sub domi­
Dacă ar fi să-i cre­ lonialiştii olandezi, deşi el a- ţia asupra Irianuiui. Ceea naţia colonialiştilor olandezi.
dem pe cnvînt pe gu­ parţine de drept Indoneziei. ce atrage pe colonialişti în Popoarele iubitoare de pace
vernanţii de la W a­ Cu toate bogăţiile enume­ Irianul de Vest nu sînt numai din lumea întreagă sînt ală­
shington, atunci ar rate mai sus, care ar putea să bogăţiile acestui vast teritoriu, turi de cauza dreaptă a po­ H
reieşi că apropiata stea la temelia unei economii ci şi importanţa lui strategică
conferinţă de la Punta înfloritoare, totuşi — aşa cum în planurile blocurilor agresi­ porului indonezian şi sprijină
del Este din Uruguay, arată istoricul sovietic G. B. ve N.A.T.O. şi S.E.A.T.O. A- măsurile ce se iau de'Indonezia
ar urma să discute Kesselbrenner — „în Irianul cest lucru l-a arătat încă cu pentru realizarea năzuinţelor ©
problema „Despre a- de Vest aproape că nu există şapte ani în urmă comentatorul sale naţionale de eliberare a
mestecul din afara o economie în înţelesul obiş­ american în probleme militare IF=
continentului în treburile interne ale ţări­ nuit al cuvîntului". H. Baldwin care scria : «O ri­ Irianuiui de Ve6t
lor Americii Latine". Numai că între ceea Colonialiştii olandezi trăn­ ce hotărîre politică care ar ur­
ce se spune şi între ceea ce se urmăreşte cănesc vrute şi nevrute des­ ma să pună partea de vest a S. LAZÂR
cu adevărat la această conferinţă, este o pre „grija" lor pentru irianieni. Noii Guinee (e
mare deosebire. Ce înseamnă însă această gri­ vorba de Iriarmil
O zicală din bătrîni glăsuieşte : „Mîţă-n jă ne-o arată faptele- In întreg de Vest — n. ţ>.)
sac nu poţi ascunde, că i se văd ghearele". Irianul de Vest, care este de sub hegemonia In ­
Tot aşa şi monopoliştii din S.U.A. nu pot 12 ori mai mare ca Olanda, nu doneziei, ar slăbi
ascunde, sub fraze mieroase, adevărul des­ există decît 15' spitale şi punc­ poziţiile militare
pre ţelul pe care-1 urmăresc ei la amintita te sanitare, care şi ele sînt ale Statelor Unite
conferinţă. Acest ţel este, fără doar şi puse numai la dispoziţia albi­ in Oceanul Paci­
poate, să transforme conferinţa de la Punta lor. 97 la sută din cei aproape fic şi... ar fi o ne­
del Este într-un proces înscenat împotriva două milioane de băştinaşi nu bunie sub raport
Cubei revoluţionare, în vederea organiză­ ştiu carte, iar din rîndurile lor strategic". Impe­
rii unei noi agresiuni împotriva ei. nu există nici un absolvent al rialiştii au nevoie
Poftele nesăbuite ale imperialiştilor yan­ vreunei facultăţi sau institut de Irianul de Vest
kei sînt mari. Ei ar vrea să sugrume Cuba superior de învăţămînt. spre a-1 folosi ca
liberă. Din fericire însă Cuba nu este sin­ Poporul irianian s-a ridicat un cap de pod îm ­
gură. în repetate rînduri împotriva potriva statelor
InfO FrQ
DIN ŞAPTE IN ŞAPTE ZILE | ^
Gini ! im f

H
© ©
H =s

B =

T O T o i o r i i i IBP T O T (SLOI
I