Page 25 - Albina_1962_01
P. 25
| w„,Pe uliţele satelor de colectivişti întllneştl j
| seara} deseori) oameni—tineri şi bătrtni) fete |
| şi femei— venind de la bibliotecă cu o carte j
| in mină) că nu-i sat fără bibliotecă şi nu-5 |
| bibliotecă fără sute de cititori".» |
REVISTA SAPTAMiNALÂ A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
§j (Din Chemarea Consfătuirii pe ţară a ţăranilor =
H colectivişti). Ş
Anul M • Seria II • Ni. 7SS • Miercuri 24 Ianuarie 1942 • 9 pagini — IS bani
A cesta e îndemnul sub care
se desfăşoară acum „Luna
cărţii la sate". Nici nu se
poate, în numai cîteva cuvinte, o
mai perfectă sintetizare a preocu
pării continue a partidului pentru
ca fiecare ţăran muncitor să soar
bă din lumina cărţilor. .
A rămas doar o amintire a tre
cutului întunecat vremea cînd
burghezia şi moşierimea puneau
oprelişti grele în faţa setei de
cultură a ţăranului- Crunta exploa
tare întinsese bezna apăsătoare a
neştiinţei deasupra satelor.
Cartea, mijloc eficace de răs-
pîndire a culturii, şi-a căpătat
astăzi, în epoca înnoirilor, un loc
de cinste pe masa ţăranului mun
citor. Milioanelor de ţărani —>
pentru care vizita la bibliotecă,
participarea la serile literare ale
căminului cultural sau la cercu
rile de citit, a devenit o obişnuin
ţă — cartea le este prieten şi sfă-
tuitoT apropiat.
Corespunzător cerinţelor în ne
contenită creştere, reţeaua pen
tru difuzarea cărţii la sate a sporit
cu 120 de noi unităţi. Acum există
700 de librării şi chioşcuri de
librărie, peste 6.000 de raioane de
carte în magazinele săteşti, 13
auto-librării care ajung cu cele
mai noi cărţi pînă în cătunele
cele mai îndepărtate. De curînd
au fost deschise în 17 comune
primele librării cu autoservire.
Despre interesul mereu mai
mare cu care locuitorii satelor vi
zitează toate aceste unităţi vor
beşte şi faptul că în anul de cu
rînd încheiat s-au difuzat cu mai
bine de 50 la sută mai multe vo
lume în comparaţie cu anul 1960. concursului „Iubiţi cartea", ca şi biective ale „Lunii cărţii la sate" I'
Şi încă puţină aritmetică conclu pe concursul bienal „Biblioteca un rol de seamă îl au activiştii
dentă : în 1938 în întreaga ţară, în slujba construcţiei socialiste". culturali din satele patriei noas Luna căr(ii Ia sate! Stand de cârti
la oraşe şi la sate, existau 2.000 Totodată se v-or iniţia acţiuni spe tre- La căminele culturale, la col cu vînzare in holul căminului cul
de biblioteci cu 565.000 de vo ciale ca „Zilele cărţi politice", ţurile roşii şi la biblioteci se ini
lume. In 1960 s-au difuzat, prin „Zilele cărţii agrotehnice", „Zilele ţiază manifestări interesante, cu tural din comuna Lipăneşli, regiunea
unităţile cooperaţiei, numai în sa cărţii beletristice", „Zilele cărţii un puternic conţinut educativ, — Ploieşti.
tele regiunii Ploieşti, peste 500.000 de popularizarea ştiinţei” . conferinţe, „serbări ale cărţii", şe
de cărţi, iar un număr de peste Editurile au pregătit şi difuzat zători literare, discuţii pe margi
6-000 de cititori, în majoritate co în vederea acestui eveniment un nea unor cărţi sau mult gustatele
lectivişti, şi-au format biblioteci număr sporit de cărţi. Numai în concursuri „Cine citeşte, folo
personale. luna decembrie, în Editura agro seşte".
Răspunzînd interesului crescînd silvică au apărut 87 de noi titluri Un rol însemnat le revine bi
al ţărănimii muncitoare, tradiţio într-un tiraj total de peste bliotecarilor. Ei pot fi şi buni di-
nala „Lună a cărţii la sate”, ma 1-800.000 de exemplare. Cu cele fuzori de cărţi. Astfel, la manifes DE VEGHE
nifestare culturală de masă orga mai noi cărţi se organizează ba tările menite să-i apropie pe citi
nizată de Ministerul Invăţămîntu- zare. In Dobrogea, de pildă, cu tori de carte, de înţelegerea me
lui şi Culturii în colaborare cu ocazia deschiderii Lunii cărţii, au sajului ei, se pot amenaja expozi Tovărăşie pînă-n zori îmi ţine
Centrocoop, are drept scop cît început să funcţioneze bazare la ţii de cărţi noi cu vînzare. „Fes Al apei zbucium de la stăvilar.
mai larga răspîndire a cărţii po Babadag, Casimcea, Isaccea, Ne tivalul filmului pentru sate", care E lună sub fereastră şi afară
litice, literare, agrozootehnice şi gru Vodă şi altele. se desfăşoară în prezent, trebuie De parcă totul a fost dat cu var
de popularizare a ştiinţei. Acţiune Cu un deosebit interes solicită împletit cu acţiunea de difuzare Şi undele se sparg învolburate
menită să contribuie la ridicarea sătenii broşurile care cuprind Cu- a cărţii- Se vor face standuri de
nivelului cultural-politic al ţără vîntarea tovarăşului Gh. Gheor- cărţi şi scurte recenzii prin sta în ziduri de beton. Pe cimp foşnesc
nimii muncitoare şi la mobiliza ghiu-Dej la Consfătuirea pe ţară ţiile de amplificare ale carava Livada tînără de pomi şi via.
rea acesteia în realizarea impor a ţăranilor colectivişti, Chemarea nelor cinematografice. Doar acareturile, mute, străjuiesc,
tantelor sarcini ale construcţiei şi recomandările comisiilor de Sprijinind acţiunile de populari învolburare... Cloeoteşte apa,
socialismului la sate, Luna cărţii lucru. Un ajutor substanţial pen zare a cărţii, căminele culturale Pămînt şi cer - o mare fără fund.
nu este limitată numai la vînza- tru ca învăţămintele preţioase ale şi bibliotecile trebuie să fie, de E lună sub fereastră şi afară...
rea respectivelor volume. Ea pri Consfătuirii să devină bine cu asemenea, preocupate şi de difu Şuvoaie mii şuvoaielor răspund.
lejuieşte totodată o gamă largă noscute tuturor oamenilor muncii zarea cărţii, de răspîndirea cît mai Şi solitar, in zbuciumul de ape
de manifestări culturale (seri lite din agricultură trebuie să-l aducă largă a bibliotecilor personale în La stăvilarul ţărmurit de brazi,
rare, recenzii, simpozioane, lec în fiecare comună căminele cul casele ţărăneşti.
turi în grup etc.) ţintind la gene turale şi bibliotecile. Expunerea Ghicesc potenţe noi. descătuşate
„Luna cărţii la sate" pune
în
ralizarea metodelor bune folosite broşurilor la loc vizibil, prezenta faţa activiştilor culturali din sa In peisajul satului de azi.
în organizarea acţiunilor cu car rea lucrărilor Consfătuirii în ca tele noastre sarcini de răspundere. Şi mi-i uşor: tot oe în noaptea-a-
tea, care să sporească interesul drul conferinţelor şi serilor de
pentru citit al ţărănimii munci întrebări şi răspunsuri, organiza Prilejuind răspîndirea şi mai largă ceeasla
toare- rea unor întîlniri ale colectiviş a slovei tipărite în mijlocul celor Ţinu de veghe versu-mi ne-nceput
La manifestările ce au loc în tilor cu participanţii la Consfătui ce muncesc pe ogoare, ea este o Se-aseamănă cu susurul de ape...
cadrul „Lunii cărţii la sate" un re sînt numai cîteva din acţiunile nouă contribuţie la opera de de- Eu pe hîrtie doar l-am aşternut I
accent deosebit se pune pe popu oe pot fi organizate în aceste zile. săvîrşire a revoluţiei. culturale în
larizarea volumelor din cadrul Şi în îndeplinirea celorlalte o patria noastră. ION SAFIR
::
