Page 26 - Albina_1962_01
P. 26
Aspecte din desfăşurarea Festivalului filmului pentru sate în regiunea laşi
P este 80 de cinematografe săteşti din patru 1.888, cel din Papile 1.770, iar cel din Romîneşti
raioane ale regiunii Iaşi, incluse în prima e-
1.897. Media de spectatori cea mai ridicată a lost
tapă a Festivalului filmului pentru sote, au obţinută în raionul Paşcani: 951, urmat de Hîrluu :
prezentat cele mai noi filme artistice sovietice, ro 866.
mi neşti şi din celelalte ţări socialiste, precum şi fil Aceste cifre demonstrează că acolo unde a existat
me documentare agricole, de ştiinţă popularizată, fil grijă pentru buna organizare a festivalului s-au ob
me de desene animate etc. ţinut rezultate bune. Lipsa de interes pentru această
Aproape .100.000 de spectatori din aceste sate au acţiune importantă, manifestată în unele părţi, s-a
avut prilejul să vizioneze în etapa I a festivalului, reflectat în cifrele scăzute de spectatori.
filme artistice cu un bogat confinat educativ cum In comunele Coarnele Caprei şi Tătăruşi, de pildă,
sirii: „Cer senin", „Două vieţi", „Valurile Dunării", au fost doar 14 spectatori într-o zi.
„Setea" etc. Paralel cu acestea a fost prezentat şi Pe alocuri conducerile întreprinderilor cinemato
filmul documentar: „Vizita tovarăşului Gri. Gheor- grafice şi-au considerat misiunea încheiată o dală
ghiu-Dej şi a altor conducători de partid şi de stat cu programarea şi expedierea filmelor la unilăfi.
în - regiunea Iaşi“ şi filmul „Viata nouă“ care pre Cum se prezintă însă lucrurile în realitate ? Nici
zintă în imagini convingătoare realizările obţinute conducerea întreprinderii cinematografice, nici şefii
de unele gospodării agricole colective fruntaşe din secţiilor raionale de învăfămînt şi cultură nu urmă
această regiune. resc suficient şi, oa urmare, nu cunosc dacă se orga
la multe cămine culturale, la deschiderea festi nizează sau nu acfiuni de masă cu filmul. Deşi în
valului s-au prezentat programe artistice bogate. In fiecare raion există programate cicluri de filme do
unele cinematografe s-au organizat standuri de cumentare agrozootehnice, grupate pe teme. Iov.
cărfi. Expozifii agricole interesante despre realizările Dumitrescu, responsabilul secţiei raionale de cineii-
gospodăriilor agricole colective au fost organizate care-Huşi sau tov. Işoveanu de la raionul laşi, nu
cu prilejul festivalului la Flămîhzi, RomJneşti, Grop- ştiu dacă s-au organizat sau nu spectacole speciale
nifa, Focuri, Bivolari, Bosia, Cozmeşti, Lunca etc. cu aceste filme pentru colectivişti sau pentru mem
Preţuirea de care se bucură filmul în rîndurile ţă brii cercurilor agrozootehnice.
rănimii din regiunea Iaşi este oglindită în numărul La recenta Consfătuire pe fără a ţăranilor colec
de spectatori înregistraţi. Asigurînd o popularizare tivişti, mulţi vorbitori au subliniat contribuţia adusă
de film la procesul de colectivizare a agriculturii,
largă a filmelor, explicînd conţinutul acestora înain
la extinderea metodelor agrotehnice avansate, pen
tea rulării, cinematograful din Trifeşti a înregistrat
tru ridicarea producţiei agricole.
VJDOV1C ERD&LY1 La căminul cultural. în prima etapă 1.957 de spectatori. cel din Lunca Cu atît mai păgubitoare apar ca atare nepăsarea
şi dezinteresul manifestate de unii tovarăşi fa fă de
buna organizare a festivalului filmului, pentru asi
Q. f t Qg6PPQga8QSQaggPf l aPf l OPQPQBgf l PQPQPQOf l OOgggQQgPPCQQQŞf l f l POPgPPOQa
gurarea condiţiilor unei bune vizionări în sălile de
spectacole. (Pe alocuri sălile nu sînt încălzite, iar
Mai multă atenţie ciclurilor de conferinţe altele n-au suficiente scaune şi bănci).
Comisia regională a festivalului trebuie să anali
zeze grabnic lipsurile semnalate în această primă
etapă şi să ia neîntîrziat măsuri pentru înlăturarea
Şi mai expeditivi, tn sensul
P arte integrantă B revo rlnd temele alese. S-a dat O rău al cuvîntului, au fost ac lor. Să se pună în centrul atenfiei filmele documen
atenţie sporită mobilizării oa
se
luţiei culturale ee
desfăşoară pe întinsul menilor, folosindu-se cele mai tiviştii culturali din Ostrov — tare, care prezintă realizările gospodăriilor agricole
patriei noastre, răspîndirea diferite metode, de la af şe şi Adamclisi şi Topalu — Hîr colective fruntaşe, cum sîn t: „Viata nouă“ (regiunea
cunoştinţelor agrotehnice şi pînă la discuţiile de la om la şova, care nici măcar nu şi-au Iaşi), „Intr-un sat din Argeş", „Puterea plinii", „Dru
ştiinţifice în rindul maselor om. ales din cele 25 de titluri de murile Crişanei" etc.
largi de oameni ai muncii de Popularizînd avantajele gos conferinţe — elaborate de M i Cu aceste filme se pot organiza manifestări diver
la sate este o sarcină perma podăriei agricole colective, nisterul Invăţămîntului şi
nentă a căminelor culturale. ciclul de conferinţe a contri Culturii şi Ministerul Agricul se, ca : spectacole speciale pentru colectivişti, pentru
Printre metodele cele mai efi buit şi la convingerea a 26 turii — pe cele 12—14 mai membrii cercurilor agrozootehnice, prezentări şi con
ciente care servesc îndeplini de familii de ţărani muncitori legate de sarcinile economice vorbiri, concursuri „Cine ştie, răspunde" şi altele.
rii acestei sarcini s-a dovedit care au făcut recent cereri de şi de specificul comunei lor, Este nevoie, de asemenea. să se organizeze cu regu
a fi propaganda prin confe intrare în gospodărie. care vor forma ciclul de con
rinţe. Pentru îmbunătăţirea Ciclur le de conferinţe nu ferinţe agricole. laritate şi pe scară largă spectacole în deplasare în
şi intensificarea propagandei se desfăşoară tot atît de bine Ne aflăm la jumătatea pe localităţile vecine necineficate.
prin conferinţe în perioada în unele comune din raioa rioadei în care trebuia să se Desfăşurînd larg munca de masă cu filmul, numă
de iarnă, în lumina sarcinilor nele dobrogene. E adevărat încadreze aceste cicluri de rul prietenilor filmului va creşte. Festivalul Ulmului
trasate de Congresul al III-lea că la regiune şi apoi la cen conferinţe. Iată de ce se im
al partidului şi de Plenara trele raionale s-au luat ini pune de urgenţă ca secţiile va aduce astfel o contribuţie însemnată la lărgirea
C.C. al P.M.R. din 30 iunie— 1 ţial măsuri bune. S-a pornit de învăţămînt şi cultură ale şi întărirea sectorului socialist din agricultură.
iulie 1961, s-au organizat la ia instruirea lectorilor, dar sfaturilor populare raionale
căminele culturale cicluri de mai apoi nimeni n-a urmărit respective să remedieze aces Ni. METZLER
conferinţe agricole şi ştiinţi cum aplică în practică activiş te deficienţe în organizarea
fice, precum şi un ciclu de tii culturali cele expuse la propagandei prin conferinţe.
lecţii destinate femeilor. De asemenea, desfăşurarea în
instructaj. Datorită slabei
In comuna Bascov, regiunea preocupări pentru urmărirea bune condiţiuni a celor trei
Argeş, datorită preocupării pe teren a eficienţei instruc cicluri de conferinţe trebuie
serioase a activiştilor cultu tajelor făcute la raion, ca şi să preocupe toate comitetele
rali localnici, ciclul de confe a lipsei de răspundere a acti executive ale sfaturilor popu
rinţe agricole a fost deschis viştilor culturali locali, s-a lare din comunele unde mal
încă pe la mijlocul lunii de ajuns ca în unele comune ca sînt încă deficienţe. Ele tre
cembrie 1961. Pentru a-i im Basarabi — Medgidia şi Cru buie să îndrume şi să contro
prima un caracter cît mai or cea — Hîrşova, din ciclurile leze mai temeinic munca ac
ganizat (în comună mai există de conferinţe agricole să fie tiviştilor culturali care răs
încă ţărani muncitori cu gos expuse pînă astăzi doar cîte pund de această problemă.
podărie individuală) s-a sta una sau două teme, iar din Numai astfel, în răstimpul
bilit dintru început ca profe cele ştiinţifice maximum trei. care a mai rămas pînă la în
sorul de ştiinţe naturale, Ilin- Cît priveşte lecţiile trimise ceperea muncilor agricole, ci
ca Grigore, şi tehnicianul a- de Consiliul Naţional al Fe
gricol al gospodăriei colective, meilor, ele s-au bucurat de clurile de conferinţe îşi vor
Ion Menghert, să expună pe şi mai puţină atenţie. putea atinge pe deplin scopul.
s V în n m m m m m îT m n n m r în n r ir ţ n n r r im n m n ^ ^
Aspect de la cercul
zootehnic organizat cu
lucrătorii fermei zoo
POVESTITOR şia, regiunea Bucu
tehnice la G.A.S. Ro
„Lectorul povestitor" e o noţiune de două ori pe lună la cîmp in pe reşti.
de circulaţie recentă in limbajul m u i rioadele de vîrf sau la grajduri, unde
cii cultura l-educativ*. „Lectorul po discută cu oamenii chiar la faţa locu
vestitor" explică destul de bine, prin lui problemele ccre-i frămîntă. Iotă ce Intîlnirea cu grăjdarii a avut succes. respunzător ?“ Cel din Costeşti ou
Însăşi de numirea sa, semnificaţia şi s-a îatîmpiat la Ghergheasa, raionul „Cînd mai veniţi pe aici ?“ — l-au În avut grijă d e asta. Lectorul, Gheorghe
scopul pe carie îl are In cadrul activi Rm. Sărat, de pildă. Un colectivist de trebat la plecare pe lector. Androne, e profesor de ştiinţele natu
tăţii culturale. Metoda ««te folosită la ferma de vaci a sesizat faptul că Lectorul povestitor nu munceşte la rii. Ciad e cazul, se mai consultă şi cu
de ia începutul anului trecut în re unii îngrijitori fac risipă de furaje. intimplore. El are un pian al său, păr inginerul gospodăriei sau cu brigadie
giunea Ploieşti. Despre ce ar fi putut vorbi lectorul în ticică din planul cel mare ol activită rii. La g.a.c. din Costeşti, brigadierul
Cîţiva tovarăşi de la secţia de învăţă- cazul de faţă, dacă nu despre econo ţii culturale. La Costeşii, raionul zootehnic are de altfel şi rol de orga
mmt şi cultură a sfatului popular re mia de furaje î Asta a fost şi tema Buzău, lectorul poartă un plan la el, nizator ol întîlniritor cu lectorul poves
gional, «utreierind prin comunele re aleasă : „Economia de furaje şi res iar o copie o afişează de obicei In titor. El mobilizează oamenii şi-l du
giunii. au făcut un mic sondaj printre pectarea raţiilor regulamentare in grajdurile gospodăriei, alături de ta blează pe lector, fâcind completări
colectiviştii cate lucrează in sectoa furajarea animalelor". N-a intrat de-a belele de raţii şi d e grafice. Astfel izvorîte din propria experienţă de
rele îndepărtate d e gospodărie. dreptul In subiect. A făcut, drept in ştiu toţi data şi ora intilnirii viitoare, fiecare zi.
— Oe cite ori vizitaţi căminul cultu troducere, o informare asupra eveni
subiectul expunerii şi, ca atare, vin lectorul povestitor o susţinut din
ral în decurs de o lună ? mentelor interne şi internaţionale dm pregătiţi. Spicuim din plan citeva prima zi un examen reuşit. La începu
— Destul de nor — a fost îndeobşte ultimele două săptomîni. Oamenii l-au teme : „Creşterea animalelor — sursă tul anului trecut această formă a mun
răspunsul — Treburii* nu ne Îngăduie ascultat cu mult interes. A urmat apoi însemnată de venituri" ; „înmulţirea cii culturale a fost organizată, în mod
tntotdeoana să ne depărtăm d e atei. expunerea subiectului propriu-zis. după şi ameliorarea raselor" ; „Clasificarea experimentai, în trei comune din re
Şi lectorul povestitor a intrat din care a citit, ca pe o completare bine
nutreţurilor şi valoarea lor nutritivă". giune. După 11 tuni numărul „lectori
d ip o oceea in arsenalul de metod e venită, un articol din ziar : „ f e Natura subiectelor de strictă spe lor'' ajunsese la 50. Anul acesta, soco
«I. muncii cultura I -educative. mina cui daţi comoara gospodăriei", in cialitate, după cum se vede, ne impune tind bunele rezultate obţinute, vor fi
„Lectorat", în persoana unui cadru care era vorba de animalele gospo 200.
didactic sau activist cultural. înarmat dăriei colective, ca şi de priceperea o întrebare : „Are lectorul priceperea
c v cunoştinţe trainice, se deplasează şi dragostea cu care sînt îngrijite. necesară să le susţină la un nivel co V, TUDOR
