Page 27 - Albina_1962_01
P. 27
însemnări de la cursurile agrozootehnice din raionul Sînnicelaul Mare
D upă ce au cules ştiuleţii repetau o veche zicală despre: 150 de colectivişti, iar cercul
„pasul şi firul", ceeace, ra
zootehnic condus de inginerul
cu boabele aurii,
după
ce au pregătit ogoarele portat la ogor, însemna o dis Arcadie Niculescu, este frec
pentru rodul anului viitor, co tanţă de 80—100 cm. pe rînd, ventat de 50 de îngrijitori de
lectiviştii s-au aşternut din o densitate de circa 16— 17.000 animale. In total deci 200 din
nou pe învăţătură. de fire la hectar, adică apli cei 800 de colectivişti din gos
Oameni oare au lucrat tot carea în cultură a vechei şi podărie sint cuprinşi in învă
anul pe lanurile de grîu şi greşitei zicale, după care „ra ţămint. Cum este legat învă-
porumb, care au purtat grija rul umple carul". ţămîntul de problemele gos
turmelor de oi şi a vacilor cu Organizaţia de partid şi podăriei ? Să spicnim doar câ
lapte, cei care au migălit în conducerea gospodăriei din teva exemple din lecţiile ţi
grădini şi vii, au devenit ia Şandra an avut încă de luptat nute, pe marginea cărora
răşi „elevi". Ii întîlneşti în a- cu mentalitatea veche, în le cursanţii au discutat cu mult
ceste zile de iarnă aşezaţi în gătură cu densitatea la hec folos şi au avut multe de in-
bănci ascultînd lecţii, discu- tar, cînd în primăvara anului văţat. Aşa, bunoară, lecţia
tînd despre nevoile pămîntu- trecut s-a însăminţat porum „Creşterea raţională a tinere
lui şi posibilitatea plantelor de bul. Asigurîndu-se o densi tului animal" a fost folosită
a rodi mai bine, sau „fac tate de circa 35.000 fire pe hec de inginerul Arcadie Nicu
ştiinţă" — cum spun ei — în tar şi executînd întregul com lescu pentru a arăta cum au
casele-laborator ale gospodă plex agrotehnic (4 praşile me reuşit îngrijitorii din brigada
riilor. Mîinile lor grele şi canice, 3 manuale şi altele), I complexă să realizeze un
muncite purtînd izul pămîn- colectiviştii din Şandra au ob spor mai mare de greutate a-
tului sau mirosul dulceag al ţinut o producţie medie de tit la tineretul animal pentru
laptelui ţin acum creionul în 5.297 kg. boabe de porumb la prăsilă proprie cit şi la cel
mină şi fac însemnări despre hectar pe o suprafaţă de 316 destinat pentru îngrăşat. De
azot şi fosfaţi, despre „Marele hectare. Lecţia despre „Cul asemenea, el a dezvăluit „tai
Alb" sau „Roşia de stepă". tura porumbului în gospodăria nele" unor crescători de tine- ■
★ noastră", ţinută cursanţilor de ret taurin care anul trecut au
inginerul agronom Negrea obţinut o creştere în plus de
In raionul Sînnicolaul Mare Martin, a fost in bună măsură 100 grame pe zi la loturile lor
aşezat în extremitatea apu întocmită pe baza valoroasei faţă de ceilalţi crescători. In
seană a Banatului, 7.009 de experienţe dobîndită in anul ginerul n-a explicat cauza a-
colectivişti urmează în acest trecut. Pentru că în pri cestor succese numai prin con
an lecţiile cursurilor agricole. măvara trecută, în rîndu- sideraţii de ordin general, ci a învecinează. Şi totuşi, în pri avat încă posibilitatea să cu
In cele 130 de cercuri agro rile unor colectivişti s-a ma arătat că îngrijitorii amintiţi vinţa desfăşurării învăţămîn- noască şi să se familiarizeze
tehnice şi zootehnice, peste nifestat încă o oarecare re s-au străduit să alimenteze tului agricol e o deosebire cu toate problemele. Dar este,
100 de ingineri agronomi şi zervă faţă de porumbul du tineretul în mod raţional, că mare între ei. La gospodăria de asemenea, foarte adevărat,
zootehnişti susţin acum în blu hibrid, necunoscut de ei şi ei cunosc animalele în mod colectivă „Mureşul" se ţin lec că nici conducerea gospodă
faţa lor lecţii şi demonstraţii, însăminţat pentru prima oară diferenţiat, şi se preocupă de ţii interesante, legate de gos riei nu l-a ajutat în sufi
organizează discuţii. în gospodărie, inginerul a in ele ca atare, că au o grijă podărie, cu o participare bună cientă măsură pentru buna
In multe gospodării din cu clus în planul de învăţămint deosebită pentru a le asigura a cursanţilor. Inginerul Vasile. organizare a învăţămîntului a-,
prinsul raionului învăţămîn- şi o lecţie despre „Porumbul cele mai bune condiţii igienice’ M am ea'are un plan de învă gricol.
tul agricol se desfăşoară bine, dublu hibrid", lecţie pe care şi altele. De asemenea, la lec ţămint bine întocmit, iar lec
cu lecţii ţinute la timp şi cu o consideră de mare impor ţia „Cultura grialul de toam ţiile ţinnte cuprind capitole
o prezenţă bună a cursanţilor. tanţă pentru înţelegerea im nă", la oereul agrotehnic s-au întregi legate de probleme im
Fină la 15 ianuarie a.c. în portanţei seminţei de dubiu dezbătut pe larg cauzele pen portante ale gospodăriei. Iată Şi o îniţiativd
gospodăriile colective din hibrid in obţinerea de recolte tru care griul de soiul „Od- doar un exemplu. Lecţia „Fo
Bulgăraş şi Oomloşu Mic mari de porumb. vos" n-a dat la Lenauheim —■ losirea chibzuită a pămintn-
s-a predat oursanţilor şi lec afară doar de un singur an lui"._ ţinută încă în luna de Desigur, examenul cel mare
ţia a 10-a, iar în comunele (1952) decît producţii medii cembrie are un capitol despre privind felul cum şi-au însu
Variaş, Şandra şi Iecea Mare Taina celor . sub 2.000 kg. Ia hectar, pe cînd punerea în valoare a terenu şit cunoştinţele, cnrsanţii îl
colectiviştii audiaseră lecţia a soiurile „Sanpastore" „Auto rilor necultivate din gospodă vor da pe ogoare şi înferm ele
9-a. 100 de grame nomia" şi „Tew ere" au dat rie, un alt capitol despre valo gospodăriei, iar notele vor fi
Dar ce anume învaţă la a- şi cîteva întrebări încă din primul an, (1961), o rificarea păşunilor slab pro înseşi producţiile (tbţinute. Dar
cesie cursuri colectiviştii din producţie medie, de 2.627. kg. ductive (anul trecut s-au des şi pină atunci, cunoştinţele
pe o suprafaţă de 381 hectare, ţelenit 30 hectare păşune de
cele 41 de gospodării ale raio dobîndite de cursanţi tre
nului ? Cam sînt legate lec La gospodăria din Lenau- înseşi întrebările puse de gradată şi se va cultiva pe ea buiesc verificate. In această
ţiile oe se predau de proble heim funcţionează in această cursanţi, problemele ridicate în acest an, borceag de pri privinţă merită menţionată o
mele de producţie ale gospo iarnă o adevărată şcoală a- de ei, ajută la legarea în vă ţă -. măvară). A lte capitole sint le iniţiativă care1 se răspîndeşte
dăriilor colective respective ? grotehnică. O scoală cu ,4 mîntului de problemele de gate de , valorificarea terenu la cercurile agricole din raion.
Să pornim in sate după răs clase, 2 profesori şi 200 de producţie afe gospodăriei. Ast rilor nisipoase şi a săraturilor Despre ce este vorba ? In
puns. elevi — am putea spune. Aici fel, întrebarea pusă la una din (gospodăria are circa 100 hec unele locuri se organizează
Ca Şandra ca şi in alte sute la lecţiile celor trei cercuri lecţii de colectivistul Eremia tare sărături). Aceiaşi orien concursuri „Cine ştie, cîştigă"
Lazea, de -ee la
Lenauhenta;
din Banat, cînd era vorba de agrotehnice, conduse de ingi aplicîndu-se Ia cultura porum tare de a lega învăţământul. pe marginea lecţiilor expuse.
densitatea porumbului, ţăranii nerul Andrei Sitarn, participă de problemele gospodăriei se Acest lucru nu numai eă. ştir
bului sulfat de amoniu s-a găseşte şi în lecţiile: „Princi mulează învăţătura, dar este
realizat o sporire simţitoare palele îngrăşăminte şi amen şi un bun prilej de răspindire
a producţiei, şi de ce la damente, folosirea lor raţio a cunoştinţelor agricole. Con
G.A.C. Uivar, in urma apli nală", „Cultura griului de cursurile . „Cine ştie. cîştigă"
cării aceluiaşi îngrăşămint, toamnă" şi altele.' La cercul mobilizează un număr maţe
colectiviştii au obţinut o re legumicol se ţin de asemenea de participanţi. .
coltă de numai 2.800 kg. ştiu- lecţii interesante legate de La gospodăria colectivă . din
leţi la hectar, — a fost un munca legumicultorilor. O lec Comloşu Mare s-a ţinut un
bun prilej de a arăta că la ţie deosebit de utilă a fost asemenea concurs pe marginea
aplicarea diferitelor îngrăşă aceea despre cultura usturo primelor patru leeţii predate.
minte trebuie ţinut cont de iului (gospodăria e renumită La el, au concurat 10 dele
felul solului. O altă între cultivatoare de usturoi, soi de gaţi din cele trei brigăzi de
bare : de ce Nistor Simion, a- „Cenad"). In anul 1962 gospo cîmp, iar gospodăria Ie-a ofe
vînd in îngrijire aceiaşi rasă dăria va extinde cultivarea us rit cîştigătorilor premii fru
de vaci şi dispunînd de ace turoiului pe o suprafaţă de 50 moase (un ceas de mină şi
leaşi condiţii pentru efectua de hectare faţă de 25 hectare truse de stilouri). In ziua de
rea furajării ca şi îngrijitorul in 1961, iar colectiviştii vor 2 ianuarie şi în comuna Va
Uie Dobrai, obţine în medie să obţină o recoltă de circa riaş a avut Ioc un concurs
pe cap de vacă 2.900 litri de 7.000 kg. la hectar. La această „Cine ştie, cîştigă". .întrebările
lapte pe cînd acesta din urmă lecţie, inginerul a vorbit mai erau întocmite din materialul
numai 2.400 litri, a dat oca ales despre lipsurile observate predat în 7 lecţii. Sute de
zie lectorului ca referindu-se in cultura usturoiului, anul
la munca celor doi îngrijitori trecut. participanţi au aplaudat răs
să arate importanţa punctua Cu totul altfel se prezintă punsurile date de Petrov Boj-
lităţii ia respectarea progra situaţia în gospodăria „Ştefan dar, Copil Florea şi alţii caro
mului de grajd şi a cunoaşte -
rR individuale a fiecărei vaci Plavăţ". Pînă la data de 15 ia răspundeau la întrebările le
nuarie aici s-au ţinut doar 5
în parte. gate de obţinerea unei produc
lecţii şi nici acestea n-au fost
Sînt mărite întrebări notate ţii de 5.000 kg. boabe de po
în caietele de note ale lecto în suficientă măsură legate de rumb la hectar, despre carac
rilor care au prilejuit dezba problemele gospodăriei. Pla teristicile solului din Comlo
teri serioase. Mult au discutat nurile celor două lecţii care şu Mare, despre Îngrăşăminte
onrsanţii problema ridicată de existau la dosar despre „Cul
colectivistul Constantin San naturale şi chimioe etc. Şi
du în legătură cu loturile de tura porumbului" şi „Princi aici, gospodăria a oferit pre
monstrative ale gospodăriei palele îngrăşăminte şi aplica mii oursanţilor cîştigători.
unde pe o parcelă de 2 hec rea lor* an avnt un caracter La cursurile agrotehnice din
tare s-a obţinut o producţie prea teoretic şi greu acoesi-
medie de 4.100 kg. de grîu. raionul Sînnicolaul Mare cei
bil cursanţilor, oglindind in 7.000 de cursanţi învaţă multe
tr-o foarte mică măsură pro din tainele recoltelor bogate
Vecinul bleme din gospodărie. Datorită şi obţinerii de producţii
acestor cauze, şi participarea mari de la animale. Rezulta
care nu ţine pasul
cursanţilor la lecţii este ex tele muncii depuse de lectori
trem de slabă. Sînt lecţii la şi de cursanţi se vor arăta cu
In comuna Cenad sînt două care aida de participă 20 la certitudine în producţiile mari
gospodării colective. Sediul sută dintre cursanţii înscrişi. pe care le vor dobîndi In a-
lor e pe aceiaşi uliţă, doar la Este adevărat eă inginerul eesi an.
eiţiva paşi, iar pământurile Aurel Băcălete e de abia de
Stan M. Gheorghe, şeful iermei de oi a G.A.C. Manasia, regiunea & IARAI
Bucureşti, este bucuros că primii miei din acest an sint viguroşi. yi sectoarele lor zoolehnioc se două luni in gospodărie şi
: v .*,.4 ' îl
: • ■ f ' i ' l ai » ,”«*>. j J . i t .. * i
