Page 28 - Albina_1962_01

LIli mi!! iiiiiiiir mur
mult şl m-am Înscris in colectiv". La
Ion Ţifrea din Boiu, cererea de În­
scriere e pe masă. Mai aşteaptă o 21 decembrie 1961, a deschis un nou
singură semnătură, pe cea a nevestei. capitol in istoria comunei Vlădeni,
„Ţărani întovărăşiţi" — răsună in raionul Ploeşti. La această dată a avut
Boiu îndemnul in difuzoare, sau — scris loc inaugurarea gospodăriei colective
pe multiple afişe — „gospodăria colec­ „f/iaţă Nouă,". Inaugurarea gospodăriei
tivă asigură posibilitatea permanentei este o încununare a unei stăruitoare
creşteri a producţiei vegetale şi ani­ munci politice şi culturale dusă pentru
male şi ridicarea nivelului de trai". convingerea ţăranilor muncitori din
Vlădeni asupra avantajelor muncii în
★ gospodăria colectivă. Despre această
activitate multilaterală pentru binele
Copiii dintr-a IV-a ascultă o poveste tuturor îşi aduce aminte acum, la inau­
adevărată : „Comoara din Fîntina gurare. Andrei Sinică, preşedintele co­
Mare". Fintina Mare e departe, in mitetului de iniţiativă. Jată-i aşezaţi
în primele rînduri pe Joiţa Iordache,
stepa dobrogeană. Dar cei din Boiu
Vasile Vasilache, Grigore Prigorea,
incep să se înrudească în nâzuinţi cu
M arin Pricopeanu şi alţii. Ei au ţost şi
dobrogenii. prim ii care şi-au depus cererile de în­
„Tînăr fiind, bunicului Begep şi al­ scriere în colectivă.
tora, le-a furat munca un chiabur că­ Printre cei prezenţi, Andrei Sinică îl
zări şi pe fratele său, Constantin.
ruia ii spunea tot satul Şeitan (drac).
Acum un an, cind Andrei şi-a depus
Le-a furat munca, a prefăcut-o in dia­ cererea de înscriere, Constantin i-a
mante şi a îngropat comoara în cariera spus :
de piatră — spune povestea. Buni-' — Ce măi Andrei, în întovărăşire
nu-i bine ?
cui e acum zldar la colectivă şi clă­
— N im ic de zis, în întovărăşire e bine
deşte adăposturi trainice pentru tur­
— i-a răspuns Andrei. — Dar în gospo­
mele de vaci şi oi, cu temelii de piatră dăria colectivă e şi mai bine. De asta
scoasă din carieră. Acum doi ani, sint sigur că te vei convinge şi tu mai
Regep a adus acasă două vagoane de devreme sau mai tîrziu. Numai că n-ar
strica dacă asta s-ar petrece cît mai de
cereale şi 4.000 lei. Un an mai tîrziu
vreme.
le-a cumpărat nepoţilor biciclete. „Bu­ t
După inaugurare, Dumitru Neagu, ales preşedinte al gospodăriei co­ Chiar de a doua zi, Andrei a stat in-
lective din Ungureni, raionul Tîrgovişte, este înconjurat cu bucurie de nicul a descoperit comoara, asta-i“— delung de vorbă cu Constantin. Au în­
tovarăşii săi colectivişti. s-au gindit nepoţii Izmet şi Rasim. ceput prin a citi împreună din broşuri
„Bunicule, spune, ai dat matale peste şi din ziare despre viaţa colectiviştilor
comoară, tot scoţsnd Ia şi despre realizările gospodăriilor co­
lective. O dată, discutînd despre munca
oi, 11 ianuarie, Incâ 40 de întovă-
J răşiţi din Boiu au iâcul cereri de piatră ?“. Bunicul i-a şi viaţa colectiviştilor din Baba Ana,
plimbat a doua zi în
intrare in gospodăria colectivă. toată gospodăria, ară- Andrei l-a întrebat :
Cu aceasta, numărul iamiliilor care au tindu-le avuţii care nu — Ce zici de asta, Constantine ? 50
ales calea muncii în comun, a belşu­ existau înainte. „Asta e lei la zi-muncă. Ia jă socoteala, cît îi
gului şi bunului trai, merge spre 400. revine unui colectivist pe un an ?
comoara şi am făcut-o — Mda. nu e rău. Ba-i chiar bine,
★
cu miinile noastre". răspunse el cu jumătate glas.
Chiş Mi hai e bătrîn şi nu prea, hitru Dar Andrei nu se lăsă cu una, cu
şl lipicios foarte. S-au adunat toţi in — Să spuneţi povestea două. Prea multe Şi prea convingă­
jurul lui, in cap cu instructorul de par­ şi celor de-acasă, i-a în­ toare erau exemplele ca să nu le arate
tid, şi-l aţîţă la vorbă. Spune cite una demnat la sfirşit profe­ zi de zi. Din conferinţele şi din discu­
că nu-i cu putinţă să nu rizi, mai ales cel mal bun grîu din comună. Am În­ soara pe copiii dintr-a IV-a. Şi a doua ţiile purtate la punctele de convorbiri,
cind ii vezi ochii de viezure. S-a în­ grăşat locul cu gunoi, am plivit fir cu zi, în 22 de case, a răsunat în tonali­ Constantin şi ceilalţi întovărăşiţi au
scris nu de mult In colectivă. fir. Dar mai mult de 4 măji pe un sfert tăţi cristaline, povestea adevărată a aflat că şi la gospodăriile colective din
de hectar, n-am scos. Dinşii, din Cris­ comorii din Fîntina Mare.
— Cu ce-ai intrat, moşule ? comunele Ghergheasa, Amaru, Ariceşti
tian, — şi arată spire afiş — au cu Viorica Diac, profesoară de fizică la
— Cu tri hectare, plugul şi baba. 1000 kg. mai mult la hectar. D’apâi ei şcoala din Boiu, şi fiică de colectivist şi în multe altele, colectiviştii duc o
Nu-i bogăt ? lucră cu tractoarele, au inginer, aşa din Şoard, a sprijinit o Întreagă lecţie viaţă îmbelşugată. Şi... Iată-l acum pe
Constantin alături de ceilalţi, înscris în
De la glumă se trece la serios cind mai inţeleg. de fizică cu exemple din munca gos­
tot el dezvăluie amănuntul că „baba" Goţa Nicolae din Cristian, cu trei podăriei colective. Titlul lecţiei: „Mo­ colectivă.
liind bolnavă a iost trimisă imediat la braţe de muncă a luat 3072 kg. griu, toare cu combustie internă". Prilej mi­ Elena Mocanu se află în m ijlocul
tratament la Sighişoara cu cheltuieli 4000 kg. caTtofi, miere, zahăr şi 12.888 nunat pentru a se demarca distanţa unui grup de femei. „Bună agitatoare"
minime. E primul drept pe care şi-l lei. istorică intre animalul de muncă şi
exercită in calitate de proaspătă co­ calul putere, intre aratul cu tractorul şi
lectivistă. Pe gardul lui Cosma e de cîtâva aratul cu vaca, pusă la plug aici după
vreme un afiş referitor la gospodăria
— Te mai ţin puterile, moş Chlş ? un obicei mai vechi şi care mulsă,
colectivă „Tractorul Hoşu“ din Cristian.
— Şterge-ţi caşul, tu pruncule — Nu-i mult de cind Cosma Zamfir s-a in. după o zi de caznă, dădea un litru de
spune, iu!gerîndu-i pe unul cu mustăţi. scris in gospodăria colectivă. Şi pe lapte. LECŢIE L
„Păi, sint eu mărunţel, da-s muncitor. baza celei mai simple asocieri, se gîn- La ora de curs şi in sat mai apoi, in
E cile unul „hăldărău" cit uşa, da’ deşte că in toamna ăstui crai va putea activitatea obştească, cadrele didac­ 3
moale ca asfaltul. Unde-1 pui acolo avea parte de traiul lui Goţa din Cris­ tice din Boiu sprijină activ munca de
şede". tian. colectivizare. Arunca-ţi ochii spre cămin Toţi scriu în
Altă cascadă de ris. Ultima învăţă­ La urma urmei de ce nu ? —Vara mea, Carastina, fata unchiu­ O leaca : Cu miinile 1
tură dobindită de la Chlş este că, in­ lui Teofil Diac din Şoard, s-a măritat Vezi, grupuri-grupuri vin,
dividual fiind, n-a scos de pe un hectar La numărul 399, panoul pune in com­ — incepe Viorica vorba cu gazda. — A Şi nu mai pleaca I „Atît azot...
mai mult de 5 măji, iar porumb 50 de paraţie veniturile a doi oameni din avut o nuntă ca-n poveşti. A fost de „Atit superft
faţă tot satul şi s-a bucurat de atita
felderi (750 kg.). Hărman. Unul munceşte in colectivă, Ce este-n sala,
iar celalalt în întovărăşire. înainte ca belşug colectivist. Cine poat' să spue ? „Iar lanul la
Moş Chiş e lămurit de-acum, iar azi deosebirea asta să existe, aveau a-
ii lămureşte el pe alţii. Bătrînul are un — Acolo ii pămintul mai bun — i-au E parca şcoala, „De multe O)
tiz al lui pe caxe-I dăscăleşte, pe Ion mindoi aceeaşi forţă economică (su­ spus Raţiu şi Dachin. Totuşi şcoala nu e,
prafaţa de teren şi numărul de braţe).
Chiş zis şi Grozavu pentru puterea Iul Acum situaţia e alta. La sfirşitul anu­ — Ba. Că-i tot ca cel de-aici, dar H Da, li se pur
de urs. „Mă, tu ştii că trăieşti in pa­ lucrează cu tractoarele şi după ştiinţă. Deşi, cît ştiu. De chimie,
lui trecut colectivistul Gh. Tohăneanu Aicea vin şi-nvaţa
din Hărman cumula un venit total de Emanuil Dachin, Dumitru Raţiu, Ion Şcolari cu par suriu Dar, nu te te
42.000 lei, iar întovărăşitul Ion Apati Dafin şi Radu Traian întovărăşiţi din Fiecare ştie..
14.000 lei. Boiu, au făcut cererile sub ochii ei. Şi cu mustaţa.
Cind povesteşte despre asta. Viorica
Stăpînii casei de la numărul 399 din Diac e tot atit de mîndră pe cit de Priveşte : în caiet Porumbul, dc
Boiu, Maria şi Alexandru Pop, s-au în­ fericită. .Sau carneţele, Sa crească b
scris în gospodăria colectivă în ajunul
Anului Nou. Au început bine anul. V. TOSO
Şoard e sat vecin cu Boiu. Şoardenii
sint toţi colectivişti. Ion Constantin din
Şoard, venit in Boiu cu treburi, s-a
oprit în poarta Iul Ion Ţifrea. Nu-1 cu­
noaşte dar pe gardul lui Ţifrea e un
panou comparativ şi omul işi astîm-
pâră curiozitatea. Mihai Lienart, co.
lectivist din Caţa. — scrie aici — a în­
casat intr-un an 40.000 lei, iar venitu­
rile Iui Traian Carbas, care are 8 hec­
tare de teren, se ridică la numai 13.900
gubă ? Ai putea, cit eşti de voinic, să lei. Ion Ţifrea din Boiu are 4 hectare.
faci 1000 de zile-munca. Şi doar ţi-o
vorbit aici Aron de la Laslea, ce în­ A semănat pe un hectar grîu după Atelierul de tâm-
seamnă 1000 de zile-muncă la colec­ grîu şi pămîntul neiertîndu-1 pentru plărie al G.A.C. „t
tivă"... această abatere de la agrotehnică, i-a
★ dat 740 kg. boabe. Fiind el şi cultiva­ M artie" din Stoi-
tor de sfeclă, a primit pentru sfeclă căneşti, regiune<
Comuniştii din comună ajutaţi de
activiştii căminului cultural au lipit pe predată bani şi 4 kg. de zahăr. Aşa Argeş. In fottogra
garduri panouri comparative. Te chea­ începe discuţia despre zahăr. Drume­
mă de departe cu coloritul lor viu, prin ţul din Şoard spune că la ei oamenii fie : Colectivista
titlul „Faptele grăiesc", prin ceea ce cară zahărul acasă cu sacii. „O data. Florea Grosu cali­
vor şi izbutesc să demonstreze. Aşe­
zatul afişelor s-a făcut chibzuit, nu la — începu el — pe cind nu eram încă fică tineri colec­
nimereală. Au fost puse cam pe-acoio colectivist, i-am adus lui Cadar Laioş tivişti la locu
unde gazdele mai stau incă în cum­ un car cu lemne. Pe lingă plată i-am
de muncă.
pănă. Afişul atrage privirea spre cifre cerut şi un pumn de zahăr. M-a în­
şi fapte. Cind se duce şi vine de la trebat : „Dar zahărul in ce-1 lei ?“
magazinul universal, cind aduce apă — „Păi, într-o hîrtie să mi-1 dai“ —
de la iîntînă, cind se întîlneşte cu ve­ „Dar straiţă n-ai ? Adă straiţa — zice".
cinul in uliţă, gospodarul poposeşte în Mi-a turnat in ea dintr-un sac şi a um­
faţa panoului şi aici, spontan aproape, plut-o ochi. „La un colectivist nu se
încep comentariile. De obicei şi de loc cunoaşte" — a zis el.
intîmplător, ia parte Ia sfat cite un în­ „Cind am plecat, legănam straiţa cu
văţător sau directorul de cămin. zahăr şi mă gîndeam : — Adică de ce
i— Noi, spune Cosma Zamfir, am avut n-aşi fi şi eu la fel ? N-a mai trecut