Page 29 - Albina_1962_01
P. 29
„Băieţii veseli",
— îşi zise Andrei Sinică. După ce a luat aşa le spun colec
cunoştinţă de viaţa colectiviştilor din tiviştii membrilor
diferite comune, si-a manifestat dorinţa brigăzii artistice
să viziteze măcar una sau două gospo de agitaţie din
dării colective. Şi cum această dorinţă comuna Manasia,
coincidea cu a mai m ultor întovărăşiţi, raibnul Urziceni.
s-au organizat o serie de vizite la gos In cîntece şi ve
podăriile colective din raion. Mai intii selie tinerii artişti
au ţinut să meargă la gospodăria co amatori vorbesc
lectivă din comuna Ologeni, la a cărei de realizările din
inaugurare participaseră acum un an.
Vroiau să afle cam ce au realizat co comună, de munca
lectiviştii intr-un an de zile. La întoar fruntaşilor. Tot
cere, cei care au fost la Ologeni au po odată, brigada nu-i'
vestit întovărăşiţilor tot ce au văzut în uită nici pe cei
această gospodărie colectivă. care se lasă pe
— In numai un an, colectiviştii şi-au tînjeală, pe cei
cumpărat animale de producţie, şi-au care nu îngrijesc
construit grajduri de toată frumuseţea de avutul obştesc.
— le-a spus Elena Mocanu. — Şi în pri Actualul program
vinţa recoltelor ne-au lăsat cu mult in al brigăzii este in
urmă. La grîu au obţinut cîte 2.000 kg. spirat din străda
la hectar, iar la porumb peste 2.500 kg. nia şi preocuparea
Ziceau colectiviştii că valoarea zilei- permanentă a co
muncă se va ridica la .38 lei. lectiviştilor de a
A lte grupuri de întovărăşiţi au fost dezvolta toate sec
oaspeţii gospodăriilor colective din Băr- toarele de activi
căneşti, Tîrgşorul Vechi şi Rîfov. După tate ale gospo
fiecare vizită la căminul cultural s-au dăriei.
organizat discuţii asupra celor văzute
la colectivişti şi asupra posibilităţilor
din comuna lor.
M ulţi din cei prezenţi acum în sală, de neîndurat ale mamei silite să Mă întorc din nou la lanul întins de
— îşi aminteşte Andrei Sinică. — au ajungă la un asemenea mijloc... porumb, căruia i se spune acum ori
participat la seara de calcul „Cine e Ţin minte că un cunoscut de-al meu „H D 302", ori „H D 408", „H D 409",
mai cîştigat". Aici, s-au făcut compa dintr-un sat, avea o grijă deosebită ori „M D 58—3“, la liniile de experi
raţii asupra veniturilor realizate pe faţă de vitele lui. Se zbătea nespus să mentare din Fundulea.
anul 1960 de întovărăşitui Vasile Bivo- împlinească numărul prescris de tra
laru din comuna lor şi colectivistul diţia transmisă oral, de patru care de însemnările mele-s departe de a fi
Alexandru Voicu din comuna Ariceşti. furaj pentru fiecare vacă, sau un car însemnări de specialist. Dar i-am văzut
Amândoi aveau acelaşi număr de braţe la un picior de vită. Se zbătea însă fără pe oameni în halate albe, urmărind po
de muncă. Concluzia ? Vasile Bivolaru folos. In toiul iernii, tot tulei uscaţi de rumbul, notînd minuţios, căutînd me
a avut un venit total de 9.461 lei în -am ascultat pe Isaia Negruţ din cucuruz le arunca în iesle. Cît era de reu, în laboratoare şi afară, în cîmp.
timp ce venitul lui Voicu s-a ridicat L Şandra, vorbind de la tribuna singur acel cunoscut al meu, azi colec Aplicau capişoane de hîrtie fiecărei
plante, cîntăreau ca-n farmacie şi mă
la 26.809 lei. XJn asemenea calcul s-a Consfătuirii pe ţară, despre va tivist ! Cît era de singur fiecare ţăran
făcut şi pe un panou aşezat în m ijlocul cile ve care le are dînsul în grijă. Am muncitor, care se zbătea să-şi menţină surau ca la vizitele medicale : greuta
comunei. De data aceasta s-a comparat preţuit intervenţia lui ca pe-o înaltă vita în bună stare pentru primăvară. I] tea şi talia. I-am văzut pe specialişti
venitul întovărăşitului Vasile Stanciu calificare şi fierbi„te pasiune, fiind aştepta doar aratul de primăvară. şi-am cunoscut ingineri agronomi pa
cu cel al colectivistului Ion Rotam din legat sufleteşte de munca lui. Porumbul, în Scorniceşti-Argeş, se sionaţi, devotaţi muncii lor. Şi-mi pare
comuna Bilciureşti. Comparaţia demon M-am gîndit, în timp ce-mi închi încăpăţâna să nu treacă de o tonă la că am citit undeva că între 1930—39 în
stra că Ion Rotam a cîştigat cu 15.000 puiam cum arată grajdul, ieslea, jghia- ţara noastră existau doar doi specia
lei mai m ult decît Vasile Stanciu... bul şi masivele Pupi şi Ruja, la ce în lişti în ameliorări — la Cluj şi Bucu
...Se propune ca gospodăria colectivă semnează 20 litri de lapte muls zilnic, reşti. Munca lor era neluată în seamă
să poarte numele de „Viaţă Nouă“. de la o vacă. Mi-am rememorat con sau se pierdea între coperţile unor pu
Propunerea capătă aprobarea unanimă vorbirea avută mai de mult cu colec blicaţii de care nimeni nu se sinchi
a tuturor prin puternice aplauze. Oa tivişti din Hoghilag, care au, printre sea. Iar porumbul da din ce în ce mai
menii au hotărît să meargă cu încre altele, trei vaci, îngrijite de Tudora puţin. Se sleia, obosit, degenerat. Şi nu
dere pe drumul arătat de partid, pen exau soiuri proaste. „M D 58—3“ e du
Constantin în stare să dea cite 25 litri blu hibrid din linii de consangvinitate
tru binele şi fericirea lor. lapte zilnic. Dar iată că nu mă pot opri autohtone şi a scos 6.630 kg. pe hecta-,
MARIA CHIRCULESCU să rru amintesc aici de Grabăţ şi de un rul neirigat. E o creaţie nouă. In tre
record în materie înscris de „Carpatia", cut nu era modru.
cu peste 10.000 litri lapte pe an.
Acum există. Porumbul înscrie re
Se poate, mi-am spus, dacă Aurel corduri care uimesc.
Cioc din Miloşeşti, a cules pe 24 de Cît de departe sîntem, bade Ioane, de
hectare cîte 9.200 kg. porumb boabe. A naiva socoteală transmisă oral, cu
E CHIMIE semănat „H D 408". E un dublu hibrid, m i-ar fi la îndemînă s-o satur în felul
piciorul de vită şi carul cu fîn. Nu
un soi tînăr şi ca orice tînăr, dornic de
a-şi manifesta puterea. Se poate 25 litri
pe zi. Nici bălţata romînească nu-şi dă hectar, iar Gheorghe Maftei, Erou al acesta pe Viola sau Ruja, n-aş îndrăzni
să m-apropii cu şiştarul de „Carpatia"
în petic, dacă se află mijloacele tre Muncii Socialiste, accentua că nu s-a
E musai azi s<vi dai buitoare unei furajări ştiinţifice, dife după un astfel de tratament. Cît de
grele: Şi vitamine ! renţiate, dacă i se dă porumbului pen pomenit nici la ei în Ţibucani, să se fi departe sîntem de muşuroiul dimpre-
jurul tulpinii cucuruzului, pe care îl în
scos peste 1.500 kg. la hectar.
tru boabe şi siloz ceea ce el cere ca să grămădeai cu sapa. Pe atunci, agro
De-aceea-n carneţele rodească pe suprafeţe tot mai mari, Şi-atunci „în ce chip" ? Cum să ai şi tehnica o învăţai după auzite, bade
Şi caiete, cum sună un aliniat din Recomandările de mămăligă, şi la galiţe, şi să îngraşi
tt — porcul, şi să mai dai vitei ? Nu era Ioane, acu-m, în seri de iarnă, se face
Cu deşte grele comisiei respective, comunicate la Con modru... cu cretă şi caiet de note, citind şi expe
Şi mişcări încete sfătuirea pe ţară a colectiviştilor. rimentând, cu cântar fin şi lot semin-
11 ascult pe Isaia Negruţ, vorbind de
apat".^ Un gînd îl cheamă pe altul. Urcînd, hectolitrii de lapte mulşi în plus de la cer. Era, îmi pare, tare de mult pe cîhd
Scriu scurt, ca-n telegrame, aşadar, pe scara aceasta minunată a Ruja şi de la Pupi, îi aud pe cei din te zbăteai de unul singur. Nu era
robleme Şi-n chenar: recordurilor în materie de porumb şi de Hoghilag vorbind de Viola şi de Asţra modru.
consecinţa lui directă, laptele şi carnea, şi-mi spun : iată, este modrv ! Este Să-l ascultăm pe Isaia Negruţ, să-l
am căutat, firesc, termeni de compa
chip !
Dar numai în aceşt fel, numai
5.000 de kilograme raţie. Intr-un zguduitor reportaj des în marea gospodărie socialistă. Cum ar ascultăm pe Aurel Cioc. Nu-i aşa că o
La hectar ! pre Dobrogea de lut de odinioară, Geo fi avut modru Estera Vekoni din Pău- dată intraţi în marea familie, au mo
Bogza pomeneşte despre copiii cu burţi dru ? Ştii, bun înţeles, că numai astfel
i vrai umflate, hrăniţi cu lapte subţiat în leşti, să-şi ridice casă nouă dacă nu
STELIAN F1LIP care, mamele, ca să nu se lăcomească lucrînd într-una din echipele gospodă are modru şi porumbul să uimească
riei lor colective ? . Este chip să ne prin recorduri...
flămânzii, amestecau ceva iute. M-am hrănim copiii cu lapte, cu unt şi smîn-
cutremurat închipuindu-mi suferinţele tînă din belşug. ŞTEFAN LUCA
- Gheorghe Bobea I Faptele s-au petrecut cu. citeva sâp- munca harnică a colectiviştilor noştri, in mărit simţitor producţiile acestora. La sfîr-
In aplauzele mulţimii, cel strigat se tâmini in urmă, la gospodăria colectivă frunte cu comuniştii, am obţinut rezul şitul anului trecut, de la unele vaci cu
îndreaptă spre magazia gospodăriei co „Mie Pintilie" din comuna Smeeni, raionul tate bune în creşterea producţiei agri lapte s-au realizat cite 4.800 litri, iar de
lective, pentru a-şi ridica roadele muncii Buzău. Se împârţeau veniturile pe anul cole şi in dezvoltarea proprietăţii ob la oi s-au obţinut cîte 2,500 kg. lină.
sale pe un an. 1961. După ce s-au alocat cotele pentru şteşti". Dezvoltarea proprietăţii obşteşti şj
In cei trei ani de muncă in cadrul gos fondul de bază, atit din venitul bănesc Gospodăria colectivă „llie Pintilie" şi-a creşterea fondului de bază in cei trei
podăriei colective, Gheorghe Bobea a cit şi 3 la sută din cantitatea totală de dovedit superioritatea chiar din primul ani a dus la sporirea valorii zilei-muncâ
simţit din plin răsplata muncii sale. Din grîu şi porumb şi după reţinerea cantită an de existenţă. Producţiile obţinute de de la 41 lei în 1960, la 48 lei în 1961.
ciştigul a numai doi ani de muncă in ţii de cereale pentru fondul de seminţe şi colectivişti au fost cu mult mai mari Datorită obţinerii unor producţii spo
colectiv şi-a construit casă nouă, în care furaje, au revenit pentru fiecare zi- decît ale întovărăşiţilor şi individualilor. rite la hectar, colectiviştii au vîndut sta
şi-a tras şi lumină electrică. Iar din cişti muncâ cite 6 kg. grîu, şi 16 kg. porumb Apoi ele au crescut de la un an la altul. tului pe bază de contract 450 tone de
gul celui de al treilea an vrea să-şi ştiuleţi. In plus s-au mai dat cite 30 Anul trecut bunăoară, s-au obţinut cîte cereale şi întreaga cantitate de sfeclă
cumpere mobilă nouă. „Că de, zice el, de zahăr şi floarea soarelui, de unde au
casă nouă şi mobilă veche rvu mai realizat un venit însemnat. Sectorul
merge". Şi posibilităţi pentru îndeplinirea
zootehnic a adus şi el un venit de 400.000
acestei dorinţi are. Pentru cele 489 zile- lei. Veniturile obţinute în anul trecut stau
muncă efectuate anul trecut împreună cu la baza creşterii valorii zilei-muncâ.
soţia sa, a primit 2.980 kg. grîu, 7.824 kg. Aceasta a constituit un exemplu convin
porumb, 49 kg. fasole, 36 kg. zahăr,
gător pentru ceilalţi ţărani din comună.
19 kg. brinză şi 7.824 lei. De la începutul anului trecut şi pînă la
- Mogoş Pompiliu — citeşte mai grame brinză, 100 grame fasole, 75 grame 2.080 kg. griu, 3.880 kg. porumb boabe, sfîrşit au intrat în gospodăria colectivă
departe, din registru, contabilul gospo zahăr şi cite 16 lei. Socotind totul în 22.000 kg. sfeclă şi aproape 1.700 kg. încă 200 de familii. Cu acestea numărul
dăriei. Pentru cele 277 zile-muncâ pri bani, valoarea zilei-muncâ se ridică la floarea soarelui la hectar. familiilor gos.podariei a ajuns la 325.
meşte 1.662 kg. grîu, 4.434 kg. porumb, 48 lei. Această cifră capătă o semnifica Dar colectiviştii nu s-au mulţumit
28 kg. fasole, 20 kg. zahăr plus 4.432 lei. ţie şi mai mare dacă amintim că gos numai cu rezultatele bune din sectorul Colectiviştii sînt hotăriţi să muncească
- Andrei Mantu I... Constantin Scor podăria colectivă „llie Pintilie" se află cerealier. După exemplul altor gospodării neobosiţi pentru dezvoltarea şi continua
ia! I... Lazâr Manta !... în primii ani de existenţă. Despre sursele colective, colectiviştii din Smeeni, au cum intârire a gospodăriei, pentru a face ca
Rind pe rind colectiviştii îşi primesc de creştere a valorii zilei-muncâ a vorbit părat animale şi au ridicat construcţii intr-un timp scurt ea să se numere prin
roadele muncii lor. Chiar şi cei care din tovarăşul Ion Bănică, preşedintele gos necesare adăpostirii lor. In prezent gos tre gospodăriile colective fruntaşe din
pricina bâtrîneţii şi incapacităţii de podăriei colective, la Consfătuirea pe podăria dispune de 233 bovine, din care
muncă, n-au efectuat nici o zi-muncâ în ţară a ţăranilor colectivişti. „Cu toate că 60 vaci cu lapte, 900 oi, 290 porci din care regiune.
cadrul gospodăriei colective, au primit gospodăria noastră colectivă împlineşte 150 au fost contractaţi şi 800 păsări. Prin C. MARIAN
produse în natură şi bani. numai trei ani de la constituire, prin buna îngrijire şi furajare a animalelor s-au
