Page 3 - Albina_1962_01
P. 3
„...Reprezentanţii gospodăriilor milionare şi j r i n f l B m T P R m >
multi milionare au povestit aici cu îndreptăţită mîn- \
drie despre succesele admirabile pe care le-au ob- )
ţinut în sporirea producţiei agricole, despre creş- i
terea continuă a nivelului de trai al colectiviştilor, j
In acelaşi timp, a apărut cu claritate că avem încă < 90— 100 hectare. Dintre ingră
numeroase gospodării colective în faţa cărora mai | şămintele chimice, mai des fo
stă sarcina de a se consolida economic şi organiza- ţ losite în gospodăria noastră
sîn t: superfosfatul şi azotatul
toric pentru a deveni unităţi socialiste puternice şi j
de amoniu.
înfloritoare...". j In anul acesta ne-am con
(Din cuvîntarea tovarăşului Gheorghe J vins o dată mai mult de rolul
Gheorghiu-Dej la încheierea Consfătuirii > însemnat pe care îl are meca
pe tară a ţăranilor colectivişti) ( nizarea lucrărilor pentru spo
rirea fertilităţii solului. Deşi
au fost condiţii climater'ce
nefavorabile, de secetă înde
DIN REALIZĂRILE NOASTRE lungată, totuşi noi am obţinut
exemplu,
recolte bogate. De
la cultura porumbului pentru
boabe, noi am recoltat în me
n gospodăria noastră colectivă cărţoiul este o
Î
die cu circa 850 kg. porumb
va reprezenta peste 12 la sută din totalul arabil al I ştiuleţi mai mult la hectar de-
cultură de bază. Suprafaţa de teren pe care
o va ocupa această cultură în anul acesta
cît anul trecut, Ia grîu produc
gospodăriei. In urma încercărilor făcute cu dife ţia a fost cu 450 kg. mai mare,
la orz cu 380, iar la ovăz spo
la Staţiunea experimentală I.C.A.R.-Măgureje din N rul producţiei a fost de 800 kg.
rite soiuri, precum şi în urma rezultatelor obţinute
vecinătate, gospodăria a introdus în cultură soiul 64 Dacă în anul 1957 numai
sută
la
arăturile
din
„Mercur", fiind cel mai indicat pentru condiţiile pentru însăminţări erau efec
pedoclimatice locale. Paralel cu acţiunea de asi tuate toamna, restul fiind fă
gurare a întregului necesar de sămînţă din acest cute primăvara, în anul 1960,
potrivite C
soi, conducerea gospodăriei a dat o atenţie deo aproape în totalitatea lor
sebită aplicării metodelor agrotehnice (94 la sută) arăturile pentru
condiţiilor locale, în cultura acestei plante. Ca ur Colectiviştii din comuna Stoicăneşti, regiunea Argeş, discută însămînţare au fost făcute
hectar a crescut an de an şi chiar în acei ani cînd U cu inginerul agronom despre realizarea a 5.000 kg porumb .vara şi toamna.
mare a acestor strădanii, producţia de cartofi la
boabe la hectar.
In vederea sporirii simţitoa
nu au avut condiţii climatice favorabile. Astfel, dacă re şi rapide a producţiei vege
gospodărie a fost de numai 12.696 kg./ha., în anul L tale, în afară de metodele fo
în anul 1957 producţia medie de cartofi obţinută de
1958 s-au obţinut 21.562 kg. cartofi la hectar, în losite pînă acum, noi vom tre
ce la irigarea unei părţi a te
1960 — 22.110 kg./ha., iar în 1961 s-au obţinut de T Asigurăm fertilizarea renului arabil, în prima etapă
pe 100 hectare cîte 23.577 kg. la hectar. 150 hectare, iar în a doua
In cele ce urmează voi arăta care au fost me etapă (după anul 1965), încă
In primul rînd am căutat ca amplasarea cul U 150 ha., în lunca rîului T i
todele folosite de noi în cultura cartofului. solului
turii de cartofi să se facă pe solele cu cele mai In vederea sporirii fertili fiecare an, a fost g învoirea miş. Deocamdată, lucrările sînt
în faza de proiect. O.R.I.F. T i
lamentului ce urmează a fi aplicat în gospodărie, R tăţii solului, consiliul de terenului. In afară de plat mişoara studiază structura
potrivite plante premergătoare, care, conform aso-
este trifoiul. Solele respective au fost ogorite din conducere al gospodăriei a fo formele de bălegar din incinta straturilor de sol, urmînd să
am
mai
fermelor, noi
stabilească sistemul cel
construit
losit măsurile cele mai uşor
imediat ce terenul a permis, am împrăştiat îngră A de aplicat de către orice gos unele platforme de bălegar potrivit de irigare şi să facă
toamnă cu plugul cu scormonitor.
In primăvară,
şăminte chimice, după care s-a dat cu netezi- podărie colectivă. Cunoscînd chiar în cîmp, lingă terenuri proiectele necesare. Colectiviş
tii sînt pregătiţi ca o dată cu
toarea. Dozele de îngrăşăminte chimice aplicate importanţa culturilor de le le care urmează să fie gunoi terminarea proiectelor să în
guminoase, atît pentru îm
te. In anii 1960-1961 fiecare
au fo st: 200 kg euperfosfat şi 120 kg sare potasicâ bogăţirea solului în azot, re ceapă lucrările de amenajare
la hectar. Intrucît gospodăria nu are gunoi de facerea structurii solului, cit brigadă complexă a avut, în a terenului pentru irigare.
care tre C
grajd suficient spre a fi încorporat în sol în ară cîmp, cîte 20 platforme de bă Recoltele mari pe care le
tura de toamnă, pentru toate culturile şi pentru asigurarea unor legar cu următoarele dimen vom obţine pe terenurile
furaje de bună calitate, noi
buie gunoite, sintem nevoiţi ca pentru cartofi am mărit continuu supra siuni m edii: 8—10 m. lungime, irigate ne vor permite să
< m. lăţime şi 2 m. înălţime.
cînd se foloseşte gunoiul ce se adună peste iarnă A faţa cu trifoi, lueernă şi Fiecare platformă, după um sporim cantităţile de produse
îngrăşămîntul natural să se aplice primăvara —
livrate pentru aprovizionarea
de la fermele de animale. mazăre furajeră. In ultimii plere se acoperă cu pămînt şi oamenilor muncii de la oraşe,
trei
din totalul tere
ani,
se stropeşte periodic cu
apă
taţi în beciuri, în strat de 0,80— 1,00 m. grosime, au R nului cultivat circa 10 la sută, sau must de grajd. Pentru să îmbunătăţim baza furaje
Cartofii de sămînţă, sortaţi in toamnă şi depozi
fost sortaţi din nou cu mare atenţie în momentul adică 150 hectare, au fost o- strîngerea mustului, toate ră, să sporim veniturile bă
transportării la cîmp pentru plantare. Greutatea cupate cu plante leguminoase grajdurile sînt prevăzute cu neşti, retribuirea zilei-muncă
medie a cartofilor de sămînţă a fost între 60-80 T perene pentru fîn şi masă canalizarea necesară şi bazine
grame, dîndu-se la hectar 2.600—2.700 kg. verde, ceea ce ne-a permis să de colectare. Ingrăşămintele şi nivelul de trai al colecti
înainte de plantare, terenul a fost marcat cu un 0 consolidăm baza furajeră şi naturale sînt folosite îndeosebi viştilor.
marcator special ataşat după tractor la distanţele In acelaşi timp să ridicăm fer pentru culturile de porumb şi
arătate mai sus. Adîncimea de plantare a fost de tilitatea solului. de sfeclă de zahăr, dîndu-se în BORIS POPOVICI
10-12 cm. La aproximativ 12-14 zile de la plan inginer agronom
tare, după răsărirea buruienilor, s-a aplicat o grâ- F O altă metodă care ne-a stat fiecare an cîte trei vagoane la gospodăria agricolă colectivă
pare. La apariţia primelor frunze s-a executat la indemînă şi am aplicat-o în hectar, Ia o suprafaţă de Peciul Nou, regiunea Banat
prima prăşită, la adîncimea de 8-10 cm., urmată
la două sâptâmîni de a doua praşilâ mecanică, U «> OO 3 0 0 0 OOOO 3 0 OOOO OO OO 3 0 0 0 OO OO OO OO O O 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30 >3 3 0 0 0 3 0 30 9 0 0 0 O C COC© 30 UX> 3 0 OGOOOOOOOO 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30 OOOO OOOO OCOOOOOOOCOOOOOO,
după care, la scurt timp, s-au făcut praşila ma 8 8
g
nuală şi plivitul. înainte de înflorit s-a trecut la 8 A şezarea geografică a gospodăriei noas- premergătoare (de obicei cerealele păioase şi jj
muşuroit, cu care ciclul lucrărilor de întreţinere L 8 / -l tre ne oferă condiţii favorabile culti- leguminoase). De ce ? Pentrucă ele părăsesc jj
s-a incheiat. jj vării porumbului- Dar cine nu ştie insă devreme terenul şi astfel am putut să facem 8
Pe baza indicaţiilor date de tovarăşul Gheorghe g că oricît de bun ar fi pămîntui şi oricît de arături adinei de vară, cu scormonitorul, la jj
Gheorghiu-Dej în cuvîntarea ţinută la Consfătuirea U 8 bune ar fi condiţiile climaterice, dacă pă- adîncimea de 29-31 cm.. încă din luna august■ g
pe ţară a ţăranilor colectivişti, vom depune efor | mîntul nu este pregătit, lucrat şi întreţinut Dar nu ne-am mulţumit numai cu atît. Te- 8
turi noi pentru a obţine producţii şi mai mari de 1 % ca la carte, fertilitatea lui, ca şi producţia, vor renul, arat în august, l-am întreţinut prin jj
cartofi. Ne propunem ca prin Îmbunătăţirea meto 8 fi scăzute. grăpări şi discuiri continui, ceea ce a contri- g
delor de cultură a cartofilor. în anii viitori să ob X Anul trecut, de pe întreaga suprafaţă de buit la reţinerea apei în sol. Am făcut apoi 8
ţinem în gospodăria noastră o producţie medie de 8 350 ha. cultivată cu porumb noi am rea- arăturile adinei de toamnă şi o dată cu ele jj
peste 30.000 kg. la hectar.
| Uzat mai mult de 6.000 kg. ştiuleţi la hectar. am încorporat sub brazdă importante conţi- g
tăţi de îngrăşăminte naturale, lucim pe care, 8
FRANCISC ARMEANCA X Este rezultatul unui complex întreg de măsuri după cum am arătat, nu l-a făcut decît o bri- 8
inginer agronom 8 pe care l-am luat în decursul anului. Ce-am gadă, cea a lui Văduva, deşi, să recunoaştem, g
G.A.C. „Drum nou" Cristian, — Braşov jj făcut bine pînă acum şi ce ne-am pus de gind
8 să facem în viitor ca să asigurăm o recoltă aveam posibilităţi. Pentru înlăturarea acestor 8
8 bogată la porumb, iată ce intenţionez să îm - deficienţe noi am îngrăşat pîrtă acum mai jj
jj părtăşesc în materialul de faţă. Una din bri. mult de jumătate din suprafaţa ce va fi cui- 8
X găzile noastre de cîmp şi anume brigada con- tivată cu porumb. Restul se va ingrăşa în jj
8 dusă de Paul Văduva primăvară, o dată cu g
g a izbutit să scoată 8.250 gruparea terenului. 8
8 kg. ştiuleţi la hectar pe Practica anului trecut jj
8 întreaga suprafaţă de 56 Agrotehnica ne-a arătat cît este de jj
jj hectare cît avea în pri- necesară, pentru reţine- 8
8 mire. Cum a procedat rea apei în sol. gr&pa- jj
plus demonstrează
8 această brigadă şi ce a- rea terenului în cel g
8
nurne a făcut în mult patru zile după lu- 8
8 faţă de celelalte brigăzi crarea sa cu cultivata- §
jj ca să obţină o astfel de rul. Proiectul detaliilor 8
g producţie record ? lată întrebarea firească pe tehnice de însămînţare, cum ar fi distanţa în- jj
8 care ne-am pus-o, iar analizarea ei ne-a oferit ţre rînduri, pe rînd, adîncimea de însămîn- g
jj multe soluţii bune pentru viitor. Lotul brigăzii ţâre şi soiul folosit, vor fi tot cele din anul 8
8 lui Văduva a fost îngrăşat în toamnă cu 20 trecut. Ceea ce va diferi. însă. va fi densi- jj
8 tone gunoi de grajd. Ce-a mai făcut deosebit tatea. Ingrăşarea în întregime a terenului cu g
§ această brigadă ? A asigurat cîte 35.000 plan- gunoi de grajd şi folosirea azotatului de amo- 8
8 te la hectar. Dacă şi terenul celor alte brigăzi niu (150 kg. la hectar), ca îngrăşămînt arti- |
8 ar fi fost îngrăşat şi s-ar fi lăsat cîte 35.000 ficial. ne vor permite să mărim densitatea cu g
jj plante la hectar în loc de 28—30.000, desigur aproape 10.000 fire la hectar. Noi ne-am pro- 8
8 că am fi opţinut o medie de recoltă record. pus să facem şi în acest an tot patru praşile, jj
8 Este vorba ds un spor de producţie care s-ar iar dacă va fi nevoie vom spori numărul lor. g
g fi ridicat la zeci de vagoane de ştiuleţi. Se Respectînd cu stricteţe întregul complex de 8
8 înţelege că nu ne-a fost greu să tragem con- lucrări propus, avem garanţii sigure că an- jj
8 cluz'.a cea mai bună. Şi noi am tras-o. gajamentnl nostru de a, realiza o producţie 8
8 Şi acum iată ce am făcut şi ce vom face de cel puţin 5.000 kg. porumb boabe la hec- 8
8 pentru a obţine de pe întreaga suprafaţă cîte tar pe întreaga suprafaţă, se va transforma jj
g 5.000 kg boabe la hectar. Se ştie că porum- fără doar şi poate in fapte. 8
8 bul, ca oricare plantă, cere cultivatorului să 8
8 respecte cu stricteţe toate lucrările pe care ION TUDORICĂ §
8 Ie cere agrotehnica lui. Un spor de recoltă preşedintele gospodăriei colective jj
8 se poate cîştiga alegind bine terenul. Aşadar, „I. C. Frimu", comuna Seaca jj
La casa-laborator a gospodăriei colective „1907“ din comuna
Corbii de Jos, regiunea Dobrogea, un grup de colectivişti de g am însămînţat porumbul după cele mai bune de Cîmp, regiunea Oltenia 8
8
termină la microscop calitatea unor boabe de porumb. OO 3 0 OO OOOO OO OG OOOO OO OC OO OO OOOO OOOO OCOOOOOOOOOOOOOOOO OOOO OOOO OOOO OOOO OOOO 3 0 OOOOOC OO OOOOOOOOOQOO OOOO OO OOOO OOOO OC 0 0 OOOO o o o o o e o o o o o t ?