Page 30 - Albina_1962_01

SUtAIUULSUUUJUn
mîndoi băieţi îşi dau silinţa să-l salute mai
altfel dec|t ceilalţi.. Fac, un soi de temerjea
caraghioasă, deşi plină de respect, şi., îl pri-,
vesc cumva rugători. Pe Ion l-a şi oprit o
dată in faţa cooperativei :
;— Ce mai faci, Ioane ?
Băiatul a-nceput să-i spună ceva despre
praşilă.
— Da' o ţuică bei ?
L frumoasă, incit se gîndea ce bine ar fi parte la şcoli dacă ii-i aminte de învăţătură. Ion s-a gîndit niţel şi l-a refuzat:
ui Ştefan Sincu viaţa i se părea atit de
Nu mai ajungi să plingi în tine şi să zici :
— Mulţumesc, dar eu, nea Ştefane, nu prea
dacă timpul s-ar opri in loc, iar
el,
Sincu, n-ar mai îmbătrîni şi ar rămine în pu­ „L-am adus pe lume şi se chinuieşte". Nu. beau
„Vrea să facă impresie, al naibii*, şi-a
Te uiţi la copil şi spui: „El o să facă mai mult
terea celor patruzeci de ani ai săi. (De fapt, decît mine, o să treacă mai cu folos prin spus Sincu.
avea 43. dar el tot 40 spunea, ca să fie cifra viaţă". Altă dată — era tot la cooperativă — a
rotundă}. Cînd fusese ultima dată la ei în sat Iacă, pe Aurica e vorba s-o trimită la un intrat Sile Dorobanţu Zărindu-1, l-a salutat
brigada ştiinţifică raională, cineva se intere­ curs de crescătoare de păsări. Şi-acum lu­ numaidecît în felul acela, şi i-a strigat ges­
sase despre prelungirea vieţii. Sincu, căruia crează ca la farmacie, nici nu zici că-i la pu- tionarului :
nu-i trecuse prin gînd să pună asemenea în­ ierniţe. Dar mîine, poimîine ? Cine ştie. o să — Pune-mi şi mie un sirop 1
trebări. se pomenise intervenind în discuţie: dea puii pe bandă rulantă. El o s-o întrebe, Apoi a început să discute tare cu cineva
— E şi asta o problemă, prelungirea vieţii, fandosindu-se: „Ce meserie aveţi dumnea­ despre sporurile d<* =■' valoarea
dar eu l-aş ruga pe tovarăşul doctor să ne voastră ?“. Iar ea, la fe l: „Tehniciană avi­
vorbească despre prelungirea tinereţii. Aici colă". Şi o să ridă cu toată faţa.
e-aici f Mda, frumoasă-i viaţa. Binc-ar fi să şadă
Păi nu zău. A i casa burduşită cu de toate. anii în loc. Stai la oglindă şi mai vezi un fir
Grijile, dacă mai sînt şi astea griji, se ivesc de păr alb- Ieri parcă nu era. 11 iei la rost:
cu privire la drămuirea bănişorilor: ce ne „Ce-i cu tine, cine te-a poftit să vii ?".
mai cumpărăm acum? Nevasta vrea' ~ „Dumneata, zice firul alb. N-o mâi fâ
bufet cu vitrină (cum a văzut la To- pe niznaiul. De ce, cînd te rugau şi te
diroaie). Să fie sănătoasă. Şi el a vă­ sfătuiau de bine oamenii, să-ţi pui pă-
zut un motoraş de bicicletă, mic să-l mîntul şi uneltele alături de ale lor, ai
vîri în taşcă şi de culoarea Oului de stat trei ani în cumpănă ? Crezi ca nu
raţă, pe care dacă-1 pui sub ghidon, ştiu cîte nopţi te-ai frămîntat şi cum
baţi drumurile fără să mai învârteşti la animai de pe o zi pe alta să iei o ho- £
pedale. Ce te fad însă cu fata ? Ea tărîre despre care ştiai de fapt că e
vrea rochii, pardesiu, biblioteca „Doi­ singura dreaptă şi sănătoasă ? Vezi, ai
na". Nu că s-ar fi săturat de policioa­ pierdut trei ani. Atunci m-am zămislit
re, dar nu mai încap cărţile. Pe Sincu eu, firul alb".
îl cuprindea uneori neliniştea: cînd o Ăsta-i tot necazul lui Sincu că n-a
să citesc eu atîtea ? Ori pe care ai intrat în colectivă de la început, sau
lua-o In mină, nu te înduri s-o laşi ne­ măcar in anul al doilea. Şi astăzi se
isprăvită. O dată, fără să-l vază nimeni, mai căinează. Din cind în cînd, il în­
a adunat toate sumele de pe dosul co- cearcă părerea de rău (el nu spune ni­
perţilor. Se făcea că le aranjează- Cărţi mănui). Atufici munceşte cu îndîrjire.
de 972 de lei bătuţi pe muchie ! Să le Se cearta singur : „Am venit la de-a-
fi cumpărat acum douăzeci de ani, ar gata. Am de plătit aici o poliţa*. Şi lu­
fi zis lumea ca-i nebun. Nici ' învaţă to­ crează pe rupte. Asta îl răcoreşte. Aşa
rul na avea atîtea. I_ a muncit încă de a doua zi de cînd s-a
Asta-i viaţa e frumoasă. Vii acasa, mî- înscris. Cînd i s-a propus să ia maga­
• nînci, te odihneşti, citeşti ceva- Te mai cerţi zia în primire, nici n-a vrut să audă. „Nu,
cb nevasta care vrea bufet, în vreme ce tu tovarăşe, lăsaţi-mă la cîmp, să trag. Voi nu
vrei motoraş pentru bicicletă. Trece şi asta. ştiţi. Simt nevoia. Ce mai, puneţi-1 acolo pe
Tină la urmă; ştii c-o să le cumperi pe amîn- unul mai bătrîn. Mie nu-mi place să stau".
două- Mai sînt şi alte griji: „Rico, pune cea­ „Crezi că e de stat, tovarăşe ? La maga­
sul să sune la trei. Mîine vin căruţele după zie avem nevoie de om priceput, spirt Au
sacii cu sămînţă*. Te scoli cu noaptea-n cap să-ţi treacă toate prin mină- O să trebuiască
— asta cînd încep însămînţările. Mai e zor şi să ştii şi drobul de sare pe care l-a lins vaca. El, Sincu, nu s-a putut abţine să nu intre
la vremea treierişulni, sau ca acum, la împăr­ Eşti ca la centrala telefonică: o mie de le­ în vorbă şi a întrebat direct :
gături şi fără greşuri. Ştim noi la ce te gin-
ţirea veniturilor. Auzi gn zbîrnîit şi sari din — Dar despre rentabilitatea ferm ei de pă­
deşti. Daca vrei sa munceşti, ia magazia şi sări, ce părere aveţi ?
pat buimac: „Ce mai . fuse şi asta ? Aha, cea­ fii chelar de nădejde”.
sul. A sunat de trei, sau de cinci. La muncă 1 Sile s-a fisticii.
— Aud. a mai spus Sincu. că o să ne re­
Ce-am azi de făcut ?** Şi. încerci o grijă ne­ î luat şi magazia, munceşti cum trebuie, vină ou l d e raţă la vreo 40 de bani, Cică fo­
lămurită. ,. . A cumperi dulap cu vitrină ca să scapi losirea scoicilor aduce econom ii serioase. C e
Te trezeşti de-a binelea. Ţi se limpezeşte de gura nevestii. iei şi bibliotecă zici. Sile ? Sau tot (rai bună e codina de
„Doina”, amîni povestea cu motoraşul pentru griu , , ______ ,
mintea. Te şi vezi peste zi. Pleci la colectivă.
bicicletă, cauţi să-i împaci pe toţi, dar de
griji tot nu scapi. Se vede treaba că ăsta-i e împărţeau ven.turile. Ştefan, Şip cu
rostul omului: să aibă totdeauna cîte ceva
descuia m agazia dim ineaţa,ia 6. şi, pu­
de rezolvat. S nea lacătul seara tîrziu. l-a venit rîn-
Ce, măritişul fetei nu-i grijă ? Bine, îi dai dul şi brigăzii a patra. ,
de toate, e bamică, e frumoasă, nimic de zis. — T reci colea, tovarăşe Neagu şi ajută-mă,
Pe cine ia insă ? Aici e aici- Fata zburdă, l-a rugat Sincu pe brigadier.
rîde, se duce să danseze la reuniuni, ea poato — M ăi nea Ştefane, eu am treabă. Dai am.
că nici nu se gîndeşte la măritiş. Are şapte­ aici un băiat bun o să te ajute el.
sprezece ani, nu i-o fi venit timpul. Anii însă — Care băiat ?
trec. Vine şi sorocul — ala. Neagu îl luă de-o parte.
„Rico, cum o mai duci tu la puierniţe ?“ — Să ştii că viu duminică Să-ţi ifac o v i­
„O duc bine, tată- Ieri mi-a adus Ion o că­ zită. M-a rugat să pun o vorbă bună pentru
ruţă cu codină de griu de la arie*. el. Ce mai, e topit dună Aurica matale. Pri­
„Care Ion ?" meşti peţitori ?
„Ce, nu-1 ştii ? Al lui Gherasim de lingă — Stai, frate, de <vrre oăiat e vorba ? C o­ e
moară*. dină sau Scoică ?
n ro o
„Şi ce, Ion ăsta face cărăuşie pentru ferma — Habar n-am cine s ăştia. Eu de Sile Do­
de păsări ? Eu ştiam că-i şef de echipă in­ robanţii vorbesc. Ce, mai sipt şi alţii?
tr-a patra*. — M ăi Neagule, brigadier eşti, d a r . tine­
„Este. dar vine şi pe la noL Trece din cind retul nu ţi-1 cunoşti. Dacă le ruga si Ion Ghe­
în cînd, ne mai ajută*... rasim. pentru care din ei veneai ?
„Bine, bine“-_ — Nu ştiu, de, ce să zic. Grea alegere-
— Păi vezi ? N ici eu nu ştiu "ce-o să alea­
scultă Rico •. cum e cu scoicile-alea ?“ gă fie-m ea Dar de venit, vino. Un păhărel
„Care scoici, tată ?“ tot bem. că e de unde...
„Ei, pentru Ţaţe. Mi te-a lăudat pre­ Sear^, după ce stinse lumina şi se urcă în
şedintele c-ai introdus, zice, în hrana raţelor, pat nevastă-sa îi spuse •
carne de scoici tocate. De unde iei tu scoici?* — A u zi tu, Ştefane ? A venit azi M ana lui
„De la ghiol- Mi le-aduce Sile*. G heorghe Gheras'm.
„Care Sile?” — Hai lascVmâ '
„Ce, nu-i ştii pe Sile Dorobanţu ? Care — Zău, da' ştii de ce ?
joa.că-n echipa de fotbal, tată, de-a băgat — îmi închipui
Mergi pe uliţa. Nu mai auzi ca alta dată
două goluri, atunci cînd cu...“ — Pentru fiu-său, Ion. A r vrea să ne-n-
„Mişca la o parte, bolocane, facu-ţi şi dre- „Lasă meciul. Sile ăsta nu-i şi el şef de cuscrim
gu-Ji, nu vezi ca trece trăsură boierului ?“ echipă in brigada lui llie Neagu?* — Mda...
— Ce zici ? E b îiat bun, şef de echipă. Vor
Sau: „Ia du-te mai ala, sa iei nişte ţigări „Ba da* să ne facă o vizită... duminică. Ai, ce zici?
pentru domnu I* „Şi şefii ăştia dintr-a patra îs mobilizaţi
pentru puierniţe ? Văd că şi-au împărţit bine N-auzi. Ştefane?
Nu mai sînt domni, nici cocoane. Numai munca : unul vine cu gozuri, altul cu scoicL Ştefan amuţise.
oamenL Te simţi slobod, eşti tu, n-ai de ce să Să fi îndrăgit ei păsările chiar aşa ?“ „A adormit, săracul — murmură femeia
„Treaba lor. Nu i-am întrebat*. după cîteva clipe — Munceşte mult, are
te umileşti, nu trebuie să te prefaci-
Nu, pe el nu-1 poate duce. A fost şi el griji- Cînd să se mai gîndească şi la măriti­
Nu ţi-i ruşine nici de copii. Ii creşti in în­ flăcău, a trecut prin de-astea. Cu Ion şi cu şul fetii ?'
destulare, îi îmbraci omeneşte, îi dai mai de­ Sile se întilneşte adesea. Vede el bine: a- N. CULCEA
j i m v r â • a m n i T i i n a s m r n m r n v r r m v m m T m m m n m n m n r r î n r m m î n n r m i n r m i r m m m î n n i m m Y T r i n r i ^