Page 31 - Albina_1962_01
P. 31
REALITĂŢI DIN GUATEMALA
V eşti sosite din Guatemala, ţară ţiile lor- dizolvate, iar oricine reven-
latino-americană care mamără dică pământul sau crîcneşte contra
în temniţă,
circa 3.500.000 de locuitori, — ' regimului este azvîrlit
anunţă intensificarea luptei maselor Represiunile sălbatice împotriva ţă-
ţărăneşti pentru reforma agrară, îm- nanilor se ţin lanţ. Iată numai cî-
potriva samavolniciei latifundiari- teva exemple :
lor autohtoni şi a trustului nord-a- La sfîrşitul anului' 1961, la cererea
merican „United Fruit Company*. moşierului Junio Corillas, autori
La 5 ianuarie, bunăoară, ţăranii tăţile au alungat de la vetrele lor
din departamentul Esquintla au in 60 de fam ilii de la Ferma Concep
trat în grevă generală: După cum ea on Pixcaya, situată în zona San
scrie ziarul „La Hora" din capitala Juan Saoatepeguez, departamentul
ţării.......ţăranii se rfcficâ pretutindeni Guatemala, precum şi 20 de familii
contra autorităţilor, care ■ nesocofeşc din saltul Las Pilos. Aeeste familii
drepturile legale asupra pământului au rămas în cea mai mare mizerie,
moştenit din tată in fiu sau primit fiindu-le distruse locuinţele şi se
în timpul guvernului democratic al mănăturile.
lui Iacobo Arbenz. Nemaiputmd su In septembrie 1961 au fost depose
porta privaţiunile, ţăranii pun la date de parcelele lor 120 de familii
oale acţiuni de revoltă, nesocotind din Arcos Provincia, departamentul
Alături de cauza Cubei libere chiar represaliile ee-i ameninţă ESqumtla ; li s-au incendiat colibele
şi semănăturile. De asemenea, au
pentru asemenea acte*.
Aşa se şi întîmţpiă, deoarece ţără fost alungate 15 fam ilii din San Ri-
Şedinţa plenarS a Conferinţei de la Panta sprijluă aplicarea de sancţiuni împotriva nimii guatemaleze i-a ajuns cuţitul cardo Otacingo, 100 de familii din
del Este a miniştrilor de Externe din ţările Cubei la Conferinţa internaţională de la la os, căci sînt de nedescris barba ţinutul Xuyuta, departamentul Es-
Organizaţiei Statelor Americane (O.S.A.) Punta del Este, pentru a se alinia frontului quintla şi altele
care trebuia să se ţină la 22 ianuarie a opus". din ţinutul Santa
fost amînatâ cu 24 de ore. Isabel şi Las Cha-
Este fără îndoială greu de prevăzut, ou
Faptul in sine ar părea fără importanţă. exactitate, rezultatele actualei Conferinţe bernas.
S-a mai întîmplat doar ca începerea unor de la Punta del Este. Există Insă cîteva cer Aceste samavol
conferinţe internaţionale să fie aminată. In titudini. Deşi guvernanţii de la Washington nicii au provocat
cazul de faţă insă, amînarea aceasta de 24 se fac luntre şi punte să pună Cuba pe. mînia întregului
de ore spune multe. Ea reflectă. In primul banca acuzării, cel care va sta de fapt pe popor guatelamez
rtnd, ceea ce corespondentul agenţiei această bancă va fi tocmai imperialismul faţă de guvernul
„France Presse" numea cu citva timp in american. Glasul Cubei va răsuna aici cu Ydigoras. Ţăranii
urmă „atmosfera de nesiguranţă" de la rigoare. guatelamezi, îm
Punta del- Este. ...„Mergem la Punta del Esie — a de preună eu fraţii
In adevăr, motivul principal pentru care clarat recent Fidel Castro, primul ministru lor de la oraşe —
a fost aminată deschiderea conferinţei este al Cubei, intr-o cuvintaie televizată — muncitorii, ridică
tocmai faptul că diplomaţia nord-americană pentru a menţine o poziţie fermă fn apăra acum tot mai sus
steagul luptei.
n-a reuşit să asigure la Puma oet liste nici rea dreptului la autodeterminare a po
Mişcarea de re
cel puţin atmosfera necesară începerii lu poarelor şi a acuza cu asprime pe impe voltă clocoteşte cu
crărilor acestei conferinţe. Intre partici rialişti, a denunţa politica Statelor Unite atît mai puternic,
panţi există divergenţe serioase. Referin- de amestec fn ţările Americii Latine". deoarece guvernul
pus
a
Fuentes
du-se la acestea, agenţia „France Presse" Se poate spune în acelaşi timp Cu ţara la dispoziţia
arată că de partea punctului de vedere toată tăria că indiferent de rezultatele imperialiştilor a-
american, care preconizează impunerea de conferinţei, de rezoluţiile votate, vremu mericam care or
ganizează aici tru
sancţiuni colective împotriva Cubea, sînt rile cind S.U.A. puteau să-şi impună nes
pe mercenare de
doar cîteva republici din America Centrală, tingherite voinţa Kw ţărilor din America Soldaţii guatemalezi ai dictatorului Ydigorms Fuentes invazie împotriva
Columbia şi Venezuela, în timp ce „miniş Latină, cind bîta şi dolarul erau atotputer încerclnd să alunge pe ţărani de pe pămmturile lor. Cubei revoluţio
trii Afacerilor Externe al Braziliei, Mexicu nice, au apus pentru totdeauna. Cuba nu nare.
lui, Statului Chile şi Ecuadorului, au de este singură. Alături de ea se află întreaga riile pe care dictatorul Ydyşoras Chiar la 3 ianuarie, ţăranii şi mun
clarat la sosirea la Punta del Este că poli opinie progresistă din ţările Americid La Fuentes le săvârşeşte zi de zi îm citorii agricoli din Alta Verapez au
incendiat lagărul contrarevoluţiona
tica lor va fi inspirată de principiul nein tine şi de pretutindeni. „Pentru noi __ se potriva poporului. Este suficient să rilor cubani oare se instruiau aici
tervenţiei şi autodeterminării popoarelor". spune în declaraţia dată recent publicităţii spunem că toţi ţăranii care au bene sub supravegherea militarilor veniţi
ficiat de reforma agrară a guvernu din S.U.A. Lupta populară creşte
Aceasta înseamnă că cele mai mari şi pu de Comitetul muncitorilor din industria e-
„Ţărănimea
amploare.
mereu în
ternice state din America Latină se opun lectrică din Venezuela — Cuba înseamnă lui democrat al lui Arbenz (înlătu guatemaleză acumulează mereu for
aplicării de sancţiuni colective împotriva pilda unei reforme agrare radicale, lichi rat acum 8 ani în urma intervenţiei ţe noi. In ţară domneşte o atmosfe
Cubei şi oricăror încercări de amestec în dării analfabetismului, îmbunătăţirii situa militare a S.U.A. — n.r.) an fost ră combativă, o ' puternică dorinţă
alungaţi de pe parcelele lor de pă de luptă activă_ Foarte curfed vor
treburile interne ale acestei ţări. ţiei economice, înfăptuirii reformei socia
începe noi acţiuni hntărite împo-
Divergenţele de poziţii dintre delegaţii le, participării poporului la repartizarea bo mânt ; principalii conducători ai ţă riva asupritorilor străini şi autoh
participanţi la conferinţă au reieşit şi în găţiilor naţionale". Exemplul Cubei libere rănimii au fost asasinaţi, organiza- toni" a declarat activistul sindical
ceea ce priveşte începerea imediată a dis însufleţeşte astăzi la luptă mase tot mai guatemalez Claudio ©corales, care
cutării problemei de pe ordinea de zi. Pe largi din ţările Americii Latine, care se a vizitat de curSnd R.P. Română.
cind delegaţia americană susţinea să se pronunţă cu hotărîre împotriva oricărui PTĂTARI)
treacă imediat după rostirea discursurilor amestec in treburile interne ale poporului EPIGRAME
inaugurale la dezbaterea ordinei de zi, de cuban. Indiferent de numărul voturilor
legaţia Braziliei a cerut, şi cele mai multe servile pe care SALA. va reuşi să le adune Oliva- din conducătorii
Încurajaţi de îngăduinţe cercuri tor
delegaţii. au fost .de acord cu aceasta, ca la Panta del Este împotriva Cubei, popoare recentei lovituri de stat, diriguitoare franceze, teroriştii din
dezbaterile să fie aninate, iar zilele de le hunii iubitoare de pace şi. de libertate nereuşite, din Liban, au fu Q.A.S. comit zilnic numeroase aten
marţi, miercuri şi'ţoi' să fie rezervate pentru vor arăta că ele' stau cu fermitate alături git pe bordul unui torpilor tate în Fian[a fi Algeria.
englez.
consultări. de cauza Cubei libere şi nici o forţă din
Aşadar,. începutul pu este prea promiţă lume nu va putea abate Cuba de pe dru Văzînd că nu le reuşeşte,
tor pentrii înfăptuirea ^planurilor puse la mul pe care a pornit, drumul progresului Fugtt-au la patronul lor
cale de Inspiratorii'şr organizatorii Confe Ce-i aştepta pe torpilor —
şi libertăţii- A dică-au şters-o... englezeşte.
rinţei de la Punta del Este. Ce e drept, di Referindu-se la eventualele hotăriri ale
plomaţia nord-americană desfăşoară in a- Conferinţei de la Punta del Este, Fidel Autorităţile de la Bonn
ceste zile o febrilă activitate la Punta del Castro a declarat : „Nu vom accepta sanc construiesc distrugătoare al
Este pentru a determina cit mal multe de ţiuni, nu vum accepta nici o condamnare căror cost apasă greii ia
buget.
legaţii să se alăture politicii agresive pre a revoluţiei Cabane. Dacă guvernul S.U.A.
conizate împotriva Cubei de guvernanţii de va reuşi să întrunească o „majoritate me N ici a-au ieşit fa apa mării
Ia Washington. In acest scop se recurge la canică" împotriva Cubei şi va încerca o Şi-aceste vase militare T E R O R IS T U L : — Put, pui, p u i!
tot felul de mijloace, de la aranjamentele nouă invazie, aceasta va fi „sclateia care Probează fn bugetul ţării
de culise pină la presiunile directe şi şan va provoca revoluţia în rtndurile a nume Că ele slut... distrugătoare. (Desen de V. VAS1UU)
taj. Astfel, Departamentul de Stat a anunţat roase popoare".
că guvernele care nu se vor alătura poli
ticii S.U.A. împotriva Cubei vor fi şterse
de pe Moto celor ce urmează să primească
ajutor în cadrul planului aşa-numit „Alian
ţa pentru progres"
După cum anunţă însă agenţiile de presă,
manevrele diplomatice întreprinse de S.U. A.
nu şi-au atins scopul. Statele Unite nu nu
mai că au au reuşit să atragă de partea lor
alte delegaţii, dar — aşa cum îelatează
agenţia France Presse — reprezentantul
haitian a declarat că : „Republica Haiti a
hotărît să abandoneze blocul ţărilor care PUNTA DEL ESTE 11 (Desen de V. VASIT.W)
