Page 32 - Albina_1962_01
P. 32
De d i» sns de Orăştie
scris-am slovă, să se ştie
că la Geoagiu In comună
• o colectivă bună,
cu ortaci caro la muncă
n îndeamnă ţi pe luncă
unde-s ţarini roditoare,
şl pe dealuri cu ponoare
unde, cit cu ochii vezi,
se intind mindre livezi.
Şl-apoi frunză de alună, în comuna Geoagiu, raionul Orăştie
o ii colectiva bună,
dar de-am cerceta niţel
am vedea că nu-i model
cum ar ii putut să fia
pe raionul Orâştie
încă de "acum un an. Tovarăşe preşedinte. te 40 km dovedind astfel tu
Ştifi ce-a (ost .trecut in plan ?
Doar un s(ert de ouâtoare '. v -4 turor că am vederi largi,
pentru sută de hectare > Subsemnatul Sabin Dan, mai largi decît cei care au
Noi cu-asemenea „record4* contabil al gospodăriei co- alcătuit hărţile. Diferenţa
nu putem ii de acord. lective, vă rog să-mi apro- 'de benzină nu o folosesc în
Şi-apoi, grajdurile toata baţi această cerere de de scopuri personale, dat fiind
mari is ca nişte palate misie pe motiv că sulletul că autocamionul face de
da-n şiştare încă pică meu sensibil nu poate su plasări puse în slujba între
o producţie cam mică.
In livezi, s-a petrecut porta indilerenţa cu care gului colectiv-., al familiei
un alt bai, anul trecut: trataţi realele mele calităţi- mele-
mulfi colectivişti, ades, Mai întii de toate, aliaţi In acelaşi timp, eu lupt
au lipsit de la cules că eu nu sint de loc biro 'din răsputeri şi împotriva
astiel că belşug de prune crat. Aceasta nu este o risipei. Jn repetate rînduri,
n-avu cine să le-adune i •„ simplă afirmaţie, ci am do autocamionul încărcat cu
şi ajuns-au marmeladă vedit-o în ' practică. Ştiţi lemnărie, destinată gospo
chiar, acolo In livadă.
Astea nu-s nişte nimicuri foarte bine că eram debitor dăriei colective, l-am oprit
căci mânlncâ din venituri. gospodăriei colective cu cu încărcătură cu tot, în
Cui de muncă nu-i aminte suma de lei 2.300. Asta în curtea mea, împiedicîndu-1
pe-al său buzunar o simte semna ca eu, Sabin Dan, astfel să-şi irosească ben
şi ajunge să se vadă să-i dau contabilului Sabin zina şi cauciucurile pe dis
înţepat ici in brigadă. Dan (adică tot mie), 2.300 tanţă de 50 metri dintre se
De aceea, hai mai bine Iei pentru care ar fi trebuit diul colectivei şi casa mea
\ să se facă o serie de opera în construcţie.
să lucrăm cum se cuvine
ca in anul şaiş'doi ţiuni contabile, ceea ce ar Ţinînd seama că aceste
să se scrie despre noi fi putut duce Ia birocratiza reale calităţi ale mele nu
stih bogat in laude rea subsemnatului. Am reu sînt preţuite la justa lor va
şl tofl să ne-aplaude. şit să evit acest lucru, şter- loare, ba unii mă tratează
gînd din dreptul numelui chiar cu insulte, zicînd că
meu datoria de 2.300 lei. în loc să mă ocup de conta
O altă calitate de-a mea, bilitate, mă ocup de secto
'tratată cu indiferenţa mai rul avicol, adică de găinării,
sus-amintită, este şi aceea vă rog, tovarăşe preşedinte,
că nu mă conduc după ti să-mi aprobaţi demisia şl
pare învechite. Astfel, cînd nu să mă daţi afară, aşa cum
autocamionul gospodăriei a hotărît adunarea generală.
colective face o cursă pînâ
la Orăştie şi înapoi, distan S. DAN
' fost oontabil
ţă însemnată pe hartă ca
S O I U R I avînd 30 km, eu trec în scrip
B U N E
acesta se vor extinde
pfajeţele cultivate cu soiuri
Oăuctive de qnu.
BUBURU TU
timpul coJocHvel, culoare galben pal
I se legănatul /soare un lan de griu local. -
9 vîntul *00» - trecea s-aline vilvâtaia
surprinse-o rfonvorbire cu griu] Bezostaia. — Ai auzit ce ne-o sfătuit
inginera noastră ?
,:! K i > '
— De ce aclca, Iraţe, pretenţii să ridici — Ce ?
cind efu de^multe yeacuri sint pripăşit pe-aici. — Să scoatem var şi porumb
Vechimea thil conihrâ blazon şi e un semn din buburuţi.
că-s folosii din timpul, hăt, plugului de lemn 1 — Var şi porumb ? Păi din
De veiacurl, satul Geoagiu a fost hrănit de mine. prunii ăştia pricăjiţi abia
— A (ost. dar recunoaşte, nu l-ai hrănit prea bine. scoatem o glajă de vinars.
— Ce vrei, in fuţ de-o mie nu-i bine la hectar ? — Tocmai de aceea. Fac um
Sau nu mă crezi ? Atuncea, hai probă la cînlar. bră pămîntului de pomană. Fosta conducere a o duceau din greu In greu
— Te cred, nu. e nevoie. Dar, zău, cum nu roşeşti Nu-i mai bine să ne dea var gospodăriei a neglijat şi-au rămas doar cinci.
producHcş-acedsta s-o mai şi clntâreşti ? şi porumb ? sectorul avicol.
— Ce vrei să spui ? — Asta-i curată scamatorie. A Iar cei cind s-au chinuit
— Câ-tl lauzi recolta ta de parcă - O ri. ai băut niscaiva suc de I) tragic, ca la teatru
ar li vrea strălucită şi consacrată „marcâ“ ■X buburuţă, aşa la vreo 30 de Zece pui, pui mititei,
— Aşa şl e. linii tărie ? colo-u iarbâ-n rouă unul fuse otrăvit
— Nu, frate, O mle-n ‘62 — Ba de loc. Măi. da- greu unul a răcit din ei şi-au rămas doar patru.
nu.i laudă, oi-nseamnâ că nu prea eşti (fee soi. . mai pricepi- Ţipăm buburuţii şi-au rămas doar nouă. R Patru pui fără de vină
— Si tu, cit dai adică ? r& A din terenul arabil şi în locul
— Trei mii. lor semănăm porumb. Nouă puişori râmaşi A stind Ungă un tel.
— Ei, lucru rar 1 — Aha, acum mai vin de- in zăduful copt, Ii surprinse o maşină
Vinzi castrcţveti. se pate, tOcnţai la grădinar! acasă. Şi cu varul cum e ? soarele i-a fript iabraş M şi-au rămas doar trei.
Eşli lot demonstrativ abia, în -Colectivă — Da' greu mai pricepi. Nu şi-au rămas doar opt.
Şi nu. ca subsemnatul, cultura extensivă. ţi-am spus că ţipăm bubu- A Trei pui şi toţi prichindel
— Ce-nseămnâ, mosuiicd. să nu fii,informat 1 ruţii ? Se cheamă c-avem Opt, de soartă vitregiţi S prinşi de un şuvoi
Păi (raţii mei prin taffî. deja ş*ău Consacrat lemne. slobozi, zi şi noapte, unul s-a-necat din el
şi rodul lor acuma li-i tuturor -pe plţc. — Bată-te să te bată, va şă şi cum vă închipuiţi şi-au rămas doar doi.
— Şi cine-s t ; . zică aşa-i cu carnea şi cu lap au rămas doar şapte.
— Scorooelea. si Ponoa, şi Sfarac. tele D Rătăcind doi pui de zor
— Şi ce vre|! voi ? — De unde le-ai mai scos negrii ca tâciunul
— Belşugul. Şi-aceşta-i im motiv şi pe astea ? Şapte puişori orfani, O unu-şi rupse un picior
pene doar şi oase,
să te dăm la o parte, că n-ai tost ''productiv. — Din buburuţi. Varul mer A şi-a rămas doar unul.
ge la construcţii, porumbul îi umblă - pradă la motani
— Dar colectiva noastră," mă rog, aţi întrebat ? şi-au rămas doar şase.
bun şi ca furaj... Măi. da' greu R Dar cu cel mai mititel
— Păi tocmai- colectiva ne-a experimentat, mai pricepi „scamatoria" asta nu Iu ca-gainte,
— Iertati-mâ, dar asta aa s-o îndur, nu pot. cu buburuţii ! Şase pui, hai-hui. m ereu. că-1 salvă- un „bobocel":
Sint de acord, in parte;/ dar să nu pier de tot. hâituţi de. ţtnci. ngul preşedinte *1
(■ f a K
Cam de curiud ales,
Şi-atunel colectiviştii, să-l He de folos, Pagină redactată de 1 — - a hiat măsura • y
sărind să-l potolească, la pensie l-au scos. dr. BANU RADULESCU să deevolte cu succes
şi V. CRISTEA şi avicultura 1 _
Şi soiului localnic nu i-a venii prea greu : £
Desene de T. PAEL IV
Câ-i tot In colectivâ, dar... piesă de muzeu.
REDACŢIA: Buourest! Ptate ..SetnteH? Tel. 17 60 M) Interior 1882 ABONAMENTE: 7.60 tel anual. Taxa poţtaia -plătită tn numerar copt. «probării Dir Generale
P.T.T.R. Ng 17.933/942. Abonamentele *e lac la oltcMIe poştale, prin lectorii poştali şl dltuzorlt voluntari; TIPA RUL : Combinatul Poligrafic Oase Scinteli
