Page 33 - Albina_1962_01
P. 33
'» Cfi, ■ V
U>:r- f
ALBINA Citit! în pag. 3-a
In regiunile Banat şi flu j
s~a terminat colectivizarea
REVISTA SAPTÂMINALÂ A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE agricultura*
Anul 64 • S*rla II • Nr. 736 • Miercuri 31 ianuarie 1M2 • t pagini — 15 bena
Î nsemnam mai saptamînile trecute în a-
ceeaşi pagina a „Albinei" unele gîn-
duri în legătură cu unul din cele mai
puternice mijloace de educaţie şi cultura de
care dispune astăzi satul nostru. Era vorba
atunci de cinematograf. Am de gînd astazi
sa fac cîteva însemnări în legătură cu tea
trul, ca mijloc de educaţie al poporului, şi
în special cu teatrul de amatori:
Răsfoind nişte date statistice mai vechi şi
mai noi în legătură cu activitatea teatrelor
noastre profesioniste, constatam ca atît în
anul 1960 cît şi în anul 1961 numărul total
al reprezentaţiilor se ridica la impresionanta
cifra de 14.000, numărul spectatorilor depă
şind cifra de 5 milioane din care peste 700.000
QfotiÎAnhoAou
de spectatori la spectacolele date în depla
sare la sate. Cifra de 700.000 de spectatori
este încă destul de mica. Şi asta datorita fap
tului ca nu toate teatrele noastre de stat dau
acestor spectacole în deplasare la sâte im
portanţa pe care ar merita-o.
Din datele incomplete pe care le am în faţa
rezulta ca în frunte se găsesc teatrele de stat
din Tîrgu Mureş, Braşov şi Turda. Multe tea
tre din oraşele reşedinţa de regiune şi cele
mai multe din Bucureşti au o activitate în
acest domeniu, departe de ceea ce ar fi ele
în stare sa faca.
De aceea, poate şi bucuria noastră în le
gătura cu activitatea mereu mai buna a tea
trelor de amatori. La al doilea Festival bie
nal al echipelor de teatru de amatori, care
a-a desfăşurat în 1960, au participat aproxi
mativ 10.000 echipe săteşti şi sindicale, în-
sumînd aproape 150.000 artişti amatori. In
cele 25.000 spectacole ele au prezentat vreo
suta şaizeci de piese în faţa a 5 milioane şi A rtiştii amatori ai căminului cultural din Jegălia, raionul Feteşti, înainte de intrarea în scenă,
jumătate spectatori.
Daca ar fi sa punem faţă în faţa numai nu joacă alături de taică-sau care are 42 de ani intercomunale a celui de-al III-lea Festival
mărul de spectatori realizaţi de teatrele oră şi alături de învăţătorul Arşinel Alexandru, bienal „I. L. Caragiale". A şi trecut o luna de
şeneşti la ţară (700.000) cu cel realizat de tea care a trecut de 60 de ani. La faza finala li cînd a început aceasta faza. De aceea şi rîn-
trele de amatori, am putea sa ne dam seama s-a decernat premiul I pe ţară. Dar nu numai durile de faţa. Una din slăbiciunile trecu
de marea însemnătate pe care o are mişcarea pentru interpretare. Ci şi pentru că au dat nu tului Festival a fost ca noi toţi, cei care am
noastră teatrală de amatori în educarea mase mai puţin de 14 spectacole, în afara de comu îndrăgit teatrul de amatori, nu ne-am îngrijit
lor populare. Nu tăgăduiesc aici faptul ca ni na lor : la Liteni, la Tudora, la Baia, la Les îndestul de faza aceasta, faza cea mai de jos
velul artistic al celor 15.000 spectacole a pu pezi, la Gaineşti şi la Radaşeni, la Siliştea şi dar şi cea mai importanta în acelaşi timp.
tut fi la multe dintre echipe încă destul de la Probota, la Gulia şi la Boroaia. Aşa au a- Aici în faza intercomunala se hotărăşte
scăzut şi ca eficacitatea educativa a lor sa fi dunat 4.400 de spectatori, in jurul lor. In o- soarta Festivalului, aici se hotărăşte şi creş
fost redusa deci. Ar trebui însă sa ne amin raşul Fălticeni — eu n-am fost acolo, dar ştiu
tim ca în toate regiunile au existat colective bine — au avut un mare succes în faţa celor terea numerică a colectivelor teatrale şi are VTnrinnnnfinnnnnnnnnnr
dintre care nu puţine egalau în măiestrie jo 560 spectatori care ticseau sala. loc şi cea mai mare posibilitate de mobi
cul colegilor lor de pe scenele teatrelor pro La fel au făcut şi cei din Cîmpa cu „Ochiul lizare a ţărănimii muncitoare în jurul spec
fesioniste. Şi exemple ar fi destule : Colecti babei". Echipa de la Cîmpa avea o compozi tacolelor noastre. Aici la aceasta întrecere
vul teatral al gospodăriei agricole colective ţie şi mai plina de înţeles. In afara de învă între comune, se va pune şi temelia viitoru
din Sagna (Roman), cel al căminului cultural ţătoarea Maria Patraşcoiu, interpreta Afti- lui nivel artistic al spectacolelor. Cu cit vom
din Iveşti-Lieşti (Galaţi), cel din Doţhasca '£ «ie i daţ,.şj instructoare jti ^felaşi timp, eclp* avea aici spectacole mai multe şi mai bune,
#>m a\&a mai nfhlte echipe bune şi foarte
(Fălticeni), din Lipaneşti (PtofeştiJ'^-tlia Lueta pa cuprindea/ num * $ăa*jni,. munci tari #i tt>u»e'igleaferu a 'fe Selecţiona la faza raionala.
(Odorhei), din Sînţana (Oradea), dirf Cum nice. Şi au dat şt ei spectacole în 16 rate in f j pe atoeea, toată gtijţr 'noastră, a sfaturilor
pănă (Constanţa), wdin Cîmp» : (Hunedoara),, afara satului lor. Ea * e ţ în martie 1960 au -
din Budişteni (Argeş) şi altele. Am pomenit avut 500 spectatori, La Baniţa au venit.de 3, ţybpi&aiig' fegfonale, rafonale şi comunale, a
aici doar formaţiuni de la sate, lasînd de-o oft ,şi au adunat în trei spectacole Aproape o comisiilo* ^ e rla vregiuni şi raioane, a
conducerilor! căminelor noastre culturale, a
parte colectivele caselor raionale de cultură mie ie spectatori. La iscroni î*Ur-o singura
sau pe cele sindicale. Nu m-am oprit dd loc reprezentaţie a* avat 840 spectatori» Şi-*u cadrelor de activişti culturali (şi sa ma ierte
nici asupra unor colective de teatru de pă mai/fost la Lonee şi,la Aninoasa, la Patrild şi ceilalţi intelectuali ai satelor, că întîi ma
ţjiw&esc la aldrele didactice, ei fiind doar cei
puşi, care nădăjduim câ anul acesta he vor la Valea SaduluL şi part -alte. pfrrţi. Pentru, mai mulţi), pentru a mai vedea o data dac*
aduce şi mai multe buturii decît în 1960. asta au primit premiul al II-lea pe ţara’. Pen am făcut totul pentru ca în fiecare comuna,
Aş vrea însă sa ma întorc la unele din tru aceleaşi merite au primit acelaşi premiu în fiecare sat, sa avem o echipa buna, care
realizările cele mai bune ale trecutului Fes cei din Sagna Romanului. Şi aici instructor a sa fie în stare sa răzbată către faza raionala
tival. fost o învăţătoare, tovarăşa Bogza Elena. Ma şi mai sus.
Cine dintre cei care au urmărit la finala joritatea covîrşitoare a interpreţilor, colecti Pentru că drumul către Bucureşti, la ora
celui de al doilea Festival spectacolele ce vişti. aceasta este încă deschis tuturora. Drumul
s-au desfăşurat pe scena teatrului din Lip De ce ne-am adus aminte de aceste echipe,
scani nu-şi aminteşte de extraordinara echi de spectacolele lor, de ce am pomenit aici către locul de fruntaş pe ţara este deschis
pă de moldoveni de la Dolhasca, care s-au numele unor instructori şi ale unor interpreţi? încă şi celora care încă nu s-au gîndit la
prezentat cu „Răzeşii lui Bogdan". Era un Pentru ca niciodată noi nu vom putea să asta. Veţi spune unii: nu mai avem vreme
spectacol nu numai izbutit. Nu fusese numai preţuim îndestul, sa fim recunoscători pe să ne pregătim. Desigur pentru un spectacol
valorificat la maximum textul piesei. Inter de-a-ntregul acestor îndrăgostiţi de artă, de trei acte va va fi greu. Sa zicem ca nu
preţii au dat spectacolului, prin interpretare acestor minunaţi activişti, care pe lînga
şi prin grai, o prospeţime pe care drept sa bucuria lor proprie, aduc nu numai bucurie aveţi suficiente forţe nici pentru o piesa
spun n-o întîlnim la mulţi artişti de profesie. la milioane de spectatori carora altfel le-ar într-un act, dar cine poate crede ca în satul
Cine sînt actorii de la Dolhasca ? învăţători, fi greu sa ia — deocamdată — contact cu dumneavoastră nu se găseşte măcar un
ţărani întovărăşiţi (poate că au şi intrat de teatrul, dar şi contribuie Ia educarea — prin singur -recitator sau cititor artistic care sa
mult în colectivă), ţărani colectivişti, un teh
nician, un mecanic, un impiegat de mişcare, teatru — a maselor de ţărani muncitori din CONSTANTIN PRISNEA
bibliotecara, contabilul gospodăriei. satele noastre.
Agapie Gh. Gheorghe, de numai 6 anişori, Ne găsim în plina desfăşurare a fazei (Continuare în pag. a 2-a)
Sannfvvmnnmnmmnro o o a irtnnnnrifinră'înroirBTnnnnfvînnnfssvinfTnnivit o o o <,m» o o o o o o ovovmrtnnnmnr&vwo o a o otmnnrimnr^
